Vreme de mentă

Timpul s-a ascuns într-o pungă cu bomboane și doarme

în gustul lui mentolat

l-am închis acolo ca să fiu sigură că nu i se împrăștie aroma

chiar dacă știu că așa tu nu ai cum să mă aștepți

mă îmbrac cu senzații de frig care se mulează pe trupul meu

desfac punguța, iau timpul de acolo și mi-l pun pe deget - inel de ani - care mai întâi îmi joacă, apoi mă strânge din ce în ce mai mult

toppingul de mentă al vremii se pliază pe șervețele ruginite, care scârțâie când încerc să le despăturesc

și să scutur zilele din ele

precum moliile somnoroase zboară zilele, pierzându-și pulberea de pe aripi în încercarea de a scăpa.

când se văd în sigurață, se întorc să roadă materialul hainelor de cretă

și le scămoșează - doar le place la nebunie gustul de mentă

tu îți bei liniștit ceaiul

stai în balcon și privești la blocurile din zaharniță

cuburi amestecate

și te joci cu lingurița în ceașcă

vreme ai destulă, căci ceaiul tău nu e de mentă.