"Visarea mamei" – 3749 rezultate
0.03 secundeMeilisearchNiculescu Ioana
Sunt cerul sau marea din priviri .. Sunt calea ta de lumină Sunt mâna ce visu-ți poartă Sunt ziua caldă și senină, Sunt a nopții geană vrăjită Sunt pasul tău pe-al plăjii drum Sunt zefirul dimineții înmiresmat Sunt al primăverii parfum. Am îmbrățișări de rouă Am chemări înfocate în suflet, Am susur în inimă când plouă. Am umbre de val,colorat pamflet Am stropi de vise în privire Am zbateri de aripi închise-n timp, Am pașaport spre nemurire... Asta sunt...un castel de nisip Sunt un castel de nisip zgribulit, De furia valurilor mă feresc, De soare, și de răsărit, Și doar cu stelele mă sfătuiesc! Dar dincolo de umbra ta, Sunt plină de banalul eu, Și cândva îmi doream perfecțiunea, Și azi, și maine...și mereu Și când mă-nalț până la stele, Acolo sufletul e-o poartă.. E poarta ce m-asează între ele, Și ele îmi citesc în soartă! Dar, doar un val... e deajuns, Să mă dărâme, să-mi ia visul, Să-mi fure al meu nepătruns, Și să mi-l ia pe dânsul... Și dacă-mi ia visarea, zborul, Nu mai sunt, nu...
17 poezii, 0 proze
MMANNIQUEEN
9 aprilie 1988 ,pasiuni printre care citit si pictura . Visare la perfectiune. Egocentrism .
17 poezii, 0 proze
Adria Martin
Raspuns la intrebari Nu, n-am incetat sa scriu. N-am lipsit niciodata De la orele de visare. Doar ca acum scriu Pe peretii labirintului Cu o iesire spre soare. Nu, n-am incetat sa scriu, Doar ca acum scriu si citesc Ceva ce-ar trebui sa stiu Si sa-mplinesc. Nu, n-am incetat sa scriu, Nici sa iubesc, Nici sa traiesc, Doar ca acum Ma scurg in cealalta jumatate A clepsidrei Asteptand ceasul Cand mana destinului O va intoarce. Nu, n-am incetat sa scriu Voi fi din nou la tarmuri, Doar ca mai tarziu. Toronto Martie 26, 2007 www.adriamartin.com Prietene! Nu uita ca traiesti si mori in fiecare zi.... "Carpe diem quam minimum credula postero" - Horatiu (65 - 8 BC) ---------------------------***-------------------------
500 poezii, 0 proze
CICRETU IOAN
Nascut in 1961. Repetent - caz unic in istoria liceului Roman Voda, actual Colegiu National - din dragoste de visare si scriere. Lucrator cu penita, uneori acida, alteori blinda, la diverse publicatii. Care au ramas in suflet.
32 poezii, 0 proze
Neculcea Irina
Ma numesc Neculcea Irina, sunt nascuta in 29 decembrie 1974,mama ma numea "fetita cu capul in nori" datorita inclinatiei spre visare.Cu intreruperi,lucrez cam de cand aveam 10 ani.Carte scoasa de sub tipar,antologie de versuri cu numele de "Copacul cu ffrunze albe" .Si atat!
3 poezii, 0 proze
TATinc Anca
04.04.1986. Copil fiind, isi petrecea verile citind in balconul cu vita-de-vie de la etajul unu al unei vile. Locuia cu bunicii si frunzarea carti din biblioteca voluminoasa. A gustat din poezia lui Bacovia si i-a placut atat de mult incat l-a devorat rapid. Setea de frumos a impins-o spre Blaga, Stanescu si Minulescu, iar apoi, catre proze alambicate si cu miez. Acum nu mai scrie. Cele 5 fasii de senin s-au inchis intr-un cerc perfect. Cand lucrurile se separa si devin simple, inspiratia se evapora si lasa loc pragmatismului. Cerul nu mai e locul ideal pentru visare, e doar un spatiu infinit, taiat pe la colturi uneori de zburatori si de avioanele lor minunate.
29 poezii, 0 proze
IBilona braica
M-am născut în Cluj-Napoca, la data de 11 iulie 1964, unde îmi trăiesc zilele una după alta și încerc să supraviețuiesc. Arta m-a atras mereu sub orice formă ar fi fost, îmi place să găsesc frumosul și acolo unde altcineva vede doar un lucru banal. Îmi place mult să citesc, să-mi aștern gândurile pe hârtie. Îmi place să mă pierd în visare, în contemplarea frumosului; să apreciez frumusețea gesturilor, a naturii, frumusețea oamenilor, frumusețea fiecărei zile din viața mea. Iubesc frumosul, iubesc copiii, iubesc oamenii, florile, natura cu toate minunile ei, iubesc viața. Poezie la modul mai serios am început să scriu acum doi ani, când mama mea se lupta cu cancerul. După o lungă suferință, după agonia dinaintea morții, s-a stins sărmana, așa cum a trăit, în liniște. Mi-a fost așa de greu s-o văd cum se chinuie, cum se stinge și eu să nu pot face nimic, încât într-o zi stând la calculator și plângând sfâșiată de durere, am deschis o pagină nouă și-am început să scriu ca după dictare....
26 poezii, 0 proze
Demostene Andronescu
Născut la 3 decembrie 1927, în comuna Cîmpuri, județul Vrancea, deci într-o zonă ce constituie un fel de ținut de cumpănă între Moldova și Muntenia, Demostene Andronescu are parcă și ceva din blîndețea molcomă a moldoveanului, dar și ceva din încăpățînarea iscoditoare a munteanului: e un amestec oarecum paradoxal de contemplativism liric (prin care se explică poetul) și de activism neastîmpărat (din care se nutrește luptătorul). Cuminte și necuminte totdeodată, pare să nu se simtă în firea lui decît pe răzoarele inefabile dintre realitate și visare, dintre real și ideal. Prin poezia lui trece adeseori – cu o tristețe mai senină, de dor românesc – umbra lui Don Quijote. Omul însuși are, la rîndu-i, ceva donquijotesc, un amestec îndărătnic și indefinit de „visătorie” și „nebunie”, în sensul nobil (și adesea uitat) al acestor cuvinte. Donquijotismul apare de altfel, în viziunea sa, ca însemn paradigmatic al unei întregi generații: aceea a tînărului...
0 poezii, 0 proze
Visarea mamei
de Ștefan Petrea
Marchizi, conți falnici, mândrele ducese Leiți în haine fistichii de gală Îmi vin sub frunte,-n nunta cea regală Și vraja-n noapte parcă iar se țese. Deasupra e un înger. Cu migală A prins ținutul cu...
Leușteanul străin
de Gabi Schuster-Cărărușă
Cerul înalt desenat cu nori și lumină pămîntul verde și negru brăzdat de case uneori luna cînd soarele trece deasupra liniștea pădurilor pădurile străine pădurile de acasă aceeași liniște aburind...
Tu
de pop romeo
tu faci lacrima porumbelului ce ne zboară univers creeat peste rugă, din dorul de tine se naște puls dimineața în leagăn din care copilul clipei își adapă setea de joacă si frunze epistola ce ți-o...
În vis peste blocurile viitorului
de Dragoș Vișan
Pierderea cunoștinței amețeala ce mă cuprinde după lovirile sub centură primite de la cei care mă cred idiot de la sistemul acesta vrăjit de-un deștept nu se compară ce a pățit Saly la 69 de ani cu...
punguța cu doi bani
de Ștefan Petrea
fericirea încape într-o punguță cu doi bani de cumpărat umbra lui Dumnezeu în umbra Lui să ne refugiem din tristețe să râdem până ne crapă toate măselele stricate din gură șoptindu-ți infernale...
Buze încleștate pe champs elysee calea vicoriei și nicăieri
de Oancea Sorin
Primul cuvânt separă lumina din orbire și amăgiri deschide un alai desprins din negura calcaroasă a legilor pronunției. E un miner salvator prin uitare care nu suportă să-i atragi atenția că nu el e...
Oare-am ajuns sa nu ne mai fie nici de noi mila?!
de Daniela Dina
Am fost astazi pe strada...prin lume....ce urata mi s-a parut...Cand am plecat dimineata de acasa eram tare increzatoare...M-am trezit rapid...am sorbit in graba cateva guri din cafeaua care fiersese...
Masina de citit ganduri
de Mihaela Plesa
Cel mai fericit a fost Bagabontul cand a primit cadou de ziua lui, masina de citit ganduri. Nu ca ar fi primit vreodata un cadou de ziua lui, asta nu se intampla pentru ca nici tanti Matilda,...
Orizont suspendat...
de Daniela Luminita Teleoaca
Orizont suspendat... Timpul se scurge la nesfârșit, cu nepăsare și răceală absolută... Gândul se face călător peste amintiri și durere... Nu sânt în prezent, ci undeva, într-o atemporalitate care...
Dreptul la amintire
de Iris Cruceru
Am privit moartea in ochi… in ochii mamei mele. Avea o privire aproape neagra si inspaimantatoare ca un abis. Pupilele se micsorasera si pareau atat de adanci, ca doua margele de necuprins gata sa te...
când plouă suntem doar niște ciuperci
de Silvia Goteanschii
sar într-un picior prin apa murdară și mă gândesc cum ar fi să-mi scot în stradă rochia roșie să arunc cu pietricele în băltoace în cercuri mici căutând ochii mamei ca un copil în visare ce bine...
Spre cele ceresti
de mercas ramona vasilica
Spre cele cerești O rază răsare, alta moare în visare Un cântec răsună, spre moartea închinare O clipă de speranță, rabdă multă așteptare Când viața te duce, încet, pe ultima cărare. C-o ultimă...