"Versul alb" – 13309 rezultate
0.01 secundeMeilisearchLuis Alberto Machado
Eseist, filozof și politician, Luis ALberto Machado (1932 -2016) a creat în poezie un cosmos interior cu esență palpabilă. Artere fierbinți, ideile vieții curg prin versul liber al poeticii sale. Lumea se absoarbe din aer prin frunzișul unei crengi, prin peretele izolat de focul animic, prin transparență, în sfârșit, prin ceea ce vine din necunoscut. Doctor în drept și științe politice, Luis Alberto Machado a ăndeplinit diverse funcții publice reprezentative în parlamentul șu guvernul Venezuelei. Olga Lucila Carmona
0 poezii, 0 proze
GDGabriela David
Sunt un fluture, azi ma ascund in coltul meu, parasita; maine zbor spre cele mai albastre si inalte clipe efemere. Sunt un vers, azi necitit si parasit pe-o coala orbitor de goala; maine, un castel de ganduri si patimi adanci. Sunt a nimanui cand versul parasit asteapta singur un suflu; sunt a tuturor cand castelul de ganduri se izbeste de ecoul unor pasi. Astept ecoul pasilor vostri. adresa mail:gabriella_cnx@yahoo.co.uk
34 poezii, 0 proze
MOMary Oliver
Mary Oliver s-a născut la 10 septembrie 1935, Ohio, U.S.A. A frecventat Universitatea de Stat din Ohio și Collegiul Vassar dar nu a luat vreun titlu important. A lucrat ca secretară la Edna St.Vincent Millay. Cărți publicate: „Nici o călătorie și alte poeme” (1963), „Râul Styx, Ohio și alte poeme” (1972), „Călătorul de noapte” (1978), „Primitivul american” (1983),”Casa luminii” (1990), „Noi poeme selectate ” (1992), „Pinul alb” (1994), „Manual de poezie” (1994), „Pășunile albastre” (1995), „Vântul de Vest: poeme și poeme în proză.” (1997), „Reguli pentru dans: manual pentru cititul și scrisul în versul clasic” (1998), „Orele de iarnă: proză, poeme în proză, și poeme” (1999), „Bufnițele și alte fantezii: poeme și eseuri” (2003), „De ce mă trezesc devreme” (2004), „Eseuri și alte însemnări” (2004), „Sete” (2006). Locuiește în Provincetown, Massachusetts – America. A câștigat Premiul Pulitzer în 1983, apoi National Book Award în 1992.
1 poezii, 0 proze
NDNicolae Davidescu
Nicolae Davidescu (n. 24 octombrie 1888, București - d. 12 iunie 1954, București) a fost poet, prozator și critic literar legat de mișcarea simbolistă. Poezia A debutat la revista Viața nouă cu poezii de factură elegiacă, amintind de Jules Laforgue, George Bacovia și Demostene Botez: 1910 - La fântâna Castaliei: poezii parnasiene cizelate ireproșabil , dar preferința pentru morbid și macabru nu este decât o poză, cum însuși autorul mărturisește. 1916 - Inscripții: imaginea unui suflet scindat între \"vârtejuri albastre de vise\" și resemnare; teme frecvente: toamnele tragice, plictisul duminicilor provinciale. Ulterior, versul său devine mai rece, mai livresc, în stilul cerebral și cultivat al parnasianismului. Un exemplu îl constituie poemul amplu Cântecul omului (1927 - 1945). Acesta este compus din șase părți, cuprinzând momente din istoria omenirii: Iudeia, Helada, Roma, Evul Mediu, Țara Românească, Renașterea. Modelul este Legenda secolelor a lui Victor Hugo, dar lui Davidescu îi...
9 poezii, 0 proze
vlad
eu sunt cel ce trece prin viata cu versul pe buze
1 poezii, 0 proze
PVPaul Verlaine
Poet francez si lider al simbolismului in evolutia poeziei. Stilul de viata a lui Verlaine a oscilat intre criminalitate si inocenta; s-a casatorit cu o tinerica in 1870 dar dupa un an s-a indragostit de tanarul poet Arthur Rimbaud, care avea 17 ani. Impreuna cu Stéphane Mallarmé si Charles Baudelaire au format asa numitul "Decandents". In opera lui Verlaine predomina doua impresii: doar "eu" este important si ca rolul poeziei este de a pastra momentele celor mai intense si unice trairi. A folosit atat forma clasica dar si versul liber si un limbaj simplu, muzical. Paul Verlaine s-a nascut in Metz, nord-estul Frantei, unde tatal sau, capitan de infanterie, s-a intamplat sa stationeze. Verlaine a fost singurul copil, dar alaturi de familia sa a trait si Elisa Déhee, o verisoara orfana, de care poetul s-a indragostit nebuneste mai tarziu. In 1851 familia se muta la Paris, unde a fost trimis la liceu. La varsta de 14 ani citeste Baudelaire "Les Fleurs du mal" ce il va influenta puternic...
64 poezii, 0 proze
DMDan Metes
Intr-o lume pustie si o viata ce se desfasoara anevoios de sec, poezia, este pentru mine o oaza de speranta. Sper insa ca, calea pe care am ales-o nu va insemna divortul meu de cuvinte si ca versul imi va fi mereu alaturi spre a-mi colora existenta.
6 poezii, 0 proze
CBCamil Baltazar
Camil Baltazar (n. 25 august 1902, Focșani, d.27 aprilie 1977, București) este pseudonimul literar al lui Leibu Goldenstein (sau Leopold Goldstein) și desemnează un poet român evreu din perioada interbelică. Poetul cultiva versul tradiționalist și poezia intimistă. Deși în perioada 1947-1976 a publicat alte 8 volume de versuri, poetul a intrat, treptat, într-un con de umbră. Vecernii, 1923 Flaute de mătase, 1923 Reculegeri în nemurirea ta, 1925 Biblice, 1926 Strigări trupești lângă glesne, 1927 Cina cea de taină, 1929 Poeme vechi și noi, 1931 Întoarcerea poetului la uneltele sale, 1937 Tărâm transparent, 1939
10 poezii, 0 proze
DADámaso Alonso
Dámaso Alonso y Fernández de las Redondas (n. 3 octombrie 1898, Madrid - d. 25 ianuarie 1990) a fost poet, critic literar și filolog spaniol. Opera 1921: Poeme pure; mici poeme ale orașului ("Poemas puros. Poemillas de la ciudad") 1925: Vântul și versul ("El viento y el verso") 1935: Limba poetică a lui Góngora ("La lengua poética de Góngora") 1944: Fiii mâniei. Jurnal intim ("Hijos de la ira. Diario íntimo") 1944: Eseuri despre poezia spaniolă ("Ensayos sobre poesía española") 1944: Veste obscură ("Oscura noticia") 1950: Poezia spaniolă ("Poesía española") 1955: Om și Dumnezeu ("Hombre y Dios") 1952: Poeți spanioli contemporani ("Poetas españoles contemporaneos")
2 poezii, 0 proze
Otvos ildi
Când soarele a aparut cu zâmbete și visurii, Iar cerul a început sunetul cel dulce al primăverii, Natura fericită ne-a cântat Iubirea dulce a timpului. Cu miere-n suflet și în inimii, Natura ne-a rostit Cântecul tainic de iubire Mirosul florilor de mai, Recită încet,cu duioșie Versul lin al dragostei; Spunându-ne cu dor secretul primăverii.
1 poezii, 0 proze
Versul alb
de Ungureanu Luigi
Versul alb Versul alb, imaculat, fără reflexii în fum va stabilii hotarul peste mine, plin de scrum. Nu sunt nici așa cum a vrut să fie alb-lăptos peste poezie. Am încercat treptat, să fiu un...
versul alb al unui suflet
de Roxana
Versul alb al unui suflet Simt… de fapt nu simt nimic, De parca as fi mort Si cineva arunca peste cosciugul din lemn greu Pamant negru umed, nici el nu-mi poate ingropa durerea; Nu stiu daca traiesc...
Versul alb e o girafă
de Daniel Bratu
„Versul alb e o girafă, care-și pierde capu-n ceață, o tristețe cu agrafă, un cui bont ce nu agață, un bomfaier fără dinte, ori o cușmă pe-aiureală, o aducere aminte fără cânt și socoteală, marș de...
ia mai încearcă, bre, oleacă versul alb...
de Ștefan Petrea
stinge-mi nașterea, mamă, toarnă pieptul tău peste vâlvătaia traiului de fiu mă doare, mamă, pe stradă orice privire aruncată în mine, trezindu-mi dracii înjur în mine de umplu amfora inimii acolo e...
a scrie alb
de Ștefan Petrea
versul alb e o curvă ce-ți permite orice poziție purced pe șoldurile ei tăbăcite de peniță mă scald în miezul ei de muiere himeră rezultă-n nămeții hârtiei o sferă a unui cult ciudat fără ancore...
Alb
de Mihai Tocaru
iubesc, trăiesc, muncesc să cuceresc inima ta de fier... rugină nu oțel inoxidabil cred.... dar sorry, eu ce văd? o mască ce o porți atunci când ești cu mine și...eu...hei...cine-s eu? răspunde...?!...
Diateza afectiva
de Valeriu Perianu
Versul alb este un doliu la prima uitare rimă de foliu Versul negru este un frupt în postul firii întrerupt Celelalte versuri terfelite sunt gânduri-bust nedezvelite.
Adam versus Voinești
de Oancea Sorin
versul alb, inexpresiv, indiferent, sau șarpele&Eva dând mere către haos, plictisiți; &Twain era plictisit când își imagina, etc. erau plictisiți de liniștea celui acrit cu mere sau obligat, încât...
În forma fixă sigur e Poetul
de Ștefan Petrea
În forma fixă sigur e Poetul În versul alb, nisipuri mișcătoare, Cuvântul nu tot pe atât te doare Și-n mâluri te îngroapă cu încetul. Din Răsărit, sonetul e o boare Vorbind de Dumnezeu, Iisus,...
semnal de uzină
de Alexandra Onofrei
te iubesc cum se iubesc noaptea piramidele cum iubesc versul alb din negura decadentă cum tăcerea își iubește copiii lava iubește pământul se lasă întunericul peste strofa asta și mă tem că n-am să...