"Un tren inadecuado" – 22529 rezultate
0.01 secundeMeilisearchMihaela Ami
Am decis să iau un tren nou. Pleacă în noaptea aceasta la ora 12. Din Gara de Nord. Pleacă spre o nouă destinație. O călătorie care rebranduiește spiritul și reîmprospătează gândurile. Mi-am lăsat blogul vechi (gânduri-colorate) pentru un blog nou. Trenul de noapte este noul meu concept. Este schimbarea fără de care m-aș fi blocat. Alegeri în viață, cuvinte spuse și apoi regretate. Cuvinte spuse și apoi asumate. Întâlniri care te dau peste cap. Gânduri colorate care dăunează grav personalității. Amintiri pentru care lupți, trecutul care te definește și prezentul care te animează. Schimbările care te schimbă și te fac să creezi textele cu aceiași ușurință cu care scriai cândva. La mulți ani, România mea și călătorie plăcută blogului meu. Trenului de noapte. De ce noapte? Pentru că atunci am avut cele mai bune idei.
1 poezii, 0 proze
Mihai Tița
o fuga pe scari in 89 la taicamiu in brate, spre ultimele etaje. stateam la parter, in militari. prin 92 parca ne-am mutat in baicului. cateva saptamani camera mea si a lu nicu a fost goala, cu linoleu gri pe jos si o draperie pe langa perete. ma jucam cu calaretii aia de care nu stiam ca se agata perdeaua; imi imaginam un tren cu foarte multe vagoane. mihaitita.blogspot.com/
30 poezii, 0 proze
Matei Mircioane
M-am născut la Jamu Mare, în județul Timiș. Acolo am iubit, am aflat câte ceva despre capătul străzii, m-am plictisit, am fost înfricoșat-fascinat de tren, am căutat capătul lumii dincolo de izlazul comunal. Într-o după amiază de vară mi s-a părut că timpul stă pe loc. A fost cea mai lungă după amiază din viața mea. Aveam 4 ani când m-am mutat la Reșița. Am fost în Parcul Zoologic, pe Valea Țerovei, am fost sus pe Furnal, m-am căsătorit. Am doi copii. Pictez, scriu, observ că universul e negru și rece, cu puncte strălucitoare, fierbinți. Sunt membru al Cenaclului "Semenicul" din Reșița. Am publicat un roman în două volume: "Epopeea lui Ghimeș". Primul volum, cu titlul "Reșița", a apărut în anul 2000, la Editura "Menghina", Reșița, iar volumul II, cu titlul "Revoluția", a apărut în anul 2014, la Editura "Marineasa", Timișoara.
11 poezii, 0 proze
Galoiu Marian
Am descoperit în Marian Găloiu un veritabil fieldworker, adică un cercetător de teren dedicat ținuturilor natale, un dumitreștean aplecat asupra trecutului acestui colț de țară, mult încercat de-a lungul istoriei. Într-o vreme în care – așa cum spunea Simion Mehedinți – „nepoții nu mai cunosc nimic din vremea bunicilor”, iar trecutul se destramă atât de repede, Marian Găloiu luptă pentru protejarea patrimoniului local de orice agresiune exterioară. De la „Ursul de la Plai” (Al. I. Zamfirescu) la Căpitanul Nae Constantinescu, de la calea ferată ce urca pe Valea Râmnicului la „Drumul Sării”, de la podul peste Râmnic la școala de băieți, cartea descrie realitatea de altădată a celei mai mari așezări rurale de pe Valea Râmnicului Sărat, cuibărită între dealurile curburii carpatice, la hotarul celor două vechi principate românești. O undă de regret transpare din lucrarea dumitreșteanului convins că, întocmai ca noblețea, trecutul obligă....
25 poezii, 0 proze
Gritcu Cornelia
in anul 2003 am absolvit liceul.Tot in acest an am luat locul trei la un concurs republican de creatie, sectiunea proza.
7 poezii, 0 proze
Gheorghinete Elena-Diana
M-am nascut din vaporii de apa care si-au reluat ciclul in Dunare...trec printr-un continuu proces de sublimare. Am inceput pe la sfarsitul liceului sa tricotez un ciorap.Am luat sculuri de medicina si chimie, si intre timp am privit.Rezultatul? Neant...mi-am bagat piciorul in ciorap...era neterminat. Acum vreau sa reiau firul de medicina...e verde, asta-i culoarea mea, ma reprezinta. Poate voi termina ciorapul, poate nu. Cine stie? Eu nu. Stii tu?
2 poezii, 0 proze
Albert Cătănuș
Beam us up, Scotty! Când aveam șapte ani i-au tras pe roată pe trei țărani la sute de kilometri de locul unde m-am născut: într-un cătun din câmpia Bărăganului, nu departe de orașul Brăila. Am fost al optulea copil în familie, iar pentru că eram slab și mă imbolnăvisem de friguri, dar mai ales pentru că nu voiam să sug la sân, la vârsta de opt luni, tata m-a dus la târg la Brăila iar acolo m-a dat unei cuconițe sterpe care voia un copil pe trei saci de grâu și patru găini. Știu șapte limbi în afară de română: greacă, rusă, turcă, bulgară, franceză, germană și albaneză. Înțeleg cam tot pe atâtea limbi cât cunosc. Pe tatăl și pe mama mea naturală nu i-am mai întâlnit niciodată. Toată familia mea a murit când aveam nouă ani. Unii spun că din cauza unei epidemii de tuberculoză care lovise în acele vremuri Bărăganul, alții spun că acel cătun a fost incediat de arendașul locului, iar alții mi-au spus că într-o noapte un batalion de ruși beți a trecut pe lângă el și fără preaviz soldații au...
196 poezii, 0 proze
Alexandru Căprariu
Alexandru Caprariu (20 decembrie 1929-4 februarie 1988). Absolvent al Facultatii de Filosofie. Fregventeaza Scoala de literatura "Mihai Eminescu" (1951-1952). Din 1957 lucreaza la revista Tribuna pana in 1969, cand devine directorul noi infintate edituri Dacia. Debutează în timpul studiilor universitare (1949) în Almanah literar. Firesc pentru evoluția viitoare, colaborează la revistele literare Steaua, Tribuna, Contmporanul, România literară, Luceafărul etc. Între 1957 – 1969 ocupă funcția de redactor al revistei Tribuna, iar din 1969 și până în 1986 este director al Editurii Dacia. Sfârșitul vieții îl va găsi tot la Tribuna, revista pentru care lucrase doisprezece ani. Debutul editorial se produce în anul 1963, cu volumul de versuri „Orizonturi“ urmat la un interval de trei ani de „Cercurile dragostei“ (1966) În perioada când renunță la presă, scrie foiletoane critice („Jurnal litrar“, 1967), cronici sportive, note de călătorie. Reîntoarcerea la poezie se produce cu „Mica...
8 poezii, 0 proze
Ina Simona Cirlan
Născută între iarnă și toamnă, între zi și noapte, pendulez mereu. De aici și dificultatea de a încropi o biografie. Nu am făcut nimic din ceea ce ar fi trebuit probabil să fac. Am avut însă șansa de a primi pe cărările sufletului, oameni minunați care mi-au deschis Uși înainte de a bate. Așa se face că, am început să public în cîteva reviste și pe diverse site-uri literare. Mi s-a întâmplat chiar un merituos loc trei la un concurs de proză scurtă desfășurat la Onești. Unul dintre criterii se referea la vârstă, păcat, dacă s-ar fi pus în discuție criteriul greutății poate aș fi înhățat premiul al doilea. Dacă mi se mai întâmplă vreo minune,în afară de faptul că trăiesc, promit să refac biografia. Nu mă iau niciodată în serios pentru că am învățat atât de târziu să râd. inacirlan@yahoo.com Pe varfuri printre blogarii: http://www.scaietina.com/
84 poezii, 0 proze
Liviu Ioan Stoiciu
de completat Fișa biobibliografică Liviu Ioan Stoiciu s-a născut la 19 februarie 1950, în comuna Dumbrava Roșie (Canton CFR) -– Piatra Neamț. Prenumele tatălui: Ioan. Copilărie la Cantonul 248 – Halta CFR Adjudu Vechi (la 2 kilometri de comuna Adjudu Vechi și la 4 kilometri de orașul Adjud), mutat cu părinții aici din 1951 (în acest an, pe 21 iunie, îi va muri mama, Ioana Sandu; după recăsătoria tatălui, va fi crescut de mama adoptivă, Elena Berescu și va avea un frate și trei surori). Școala primară și elementară (până în clasa a VI-a), în comuna Adjudu Vechi. Adolescență (începând cu clasa a VII-a) la Adjud, regiunea Bacău / județul Vrancea. Absolvent Liceu teoretic (diplomă bacalaureat umanistică) Adjud, promoția 1967 (în anul 2000 i-a fost acordată diploma de “Cetățean de Onoare al orașului Adjud”). Studii superioare – filologie și filozofie (anual întrerupte ; 1967/1968 – Baia Mare și între anii 1971 și 1975, cu absențe – București, și cu un an de studiu pierdut – Cluj, inclusiv...
5 poezii, 0 proze
Un tren
de Gheorghe Tomozei
Moment de seară într-o gară mică, până să cadă cea dintâi zăpadă, ceasornicul cu limbile-n tăgadă, gazornița cu afumată sticlă și-n jur pustiul. Prind să se străvadă ierburi ce nu-s și-n liniștea...
Un tren
de Andrei
Un tren Un tren trecând prin casa mea Zgomot asurzitor făcând Și temelia zdruncinând Mi-a luat gândirea, viața mea. Unde-ai plecat, tu tren al sorții? Te-ai dus cu ea, gândirea mea Ai dat-o...
Un tren pierdut
de Gabriel Dobea
E atât de cald… Și nici măcar nu e încă miezul zilei. Simt cum se topește timpul și din ceasul de la mâna stângă se scurge leneș pe asfalt. Dacă s-ar opri în loc… Sau și mai bine, dacă s-ar întoarce...
Un tren și-o amintire
de Alina
Am vrut să mai privesc o dată înapoi spre tine, Dar trenul alerga pe linia lui dreaptă care ducea doar înainte... Tu rămâneai în urmă, pe peron, Și-un cântec vechi ce mi-l cântai odată Se auzea...
Aștept un tren
de Alex Vâlcu
Un tren a plecat din gară. Mi-a luat fericirea. Ar trebui să-l blestem? Un tren a plecat din gară. Duce iubiri așteptate în gări mai mici, în gări mai mari. Durerea mea e mare. Așa e viața, cu bune...
Un tren pierdut se mai poate întoarce (Cronică de A. G. Secară)
de Florentina-Loredana Dalian
Fiindcă tot a apărut la Editura Eikon, editură care promovează scriitori foarte buni mai puțin cunoscuți, citind proza Florentinei Loredana Dalian, mi-am amintit de proza scurtă a lui Eduard...
Un tren din trecut
de Emma Greceanu
Îmi amintesc acele după-amiezi de vară când, la umbra castanilor înfloriți, rătăceam pe străzile din Brașov, melancolică și mută. Abandonată căldurii, rătăceam printre casele din cartierul vechi al...
un tren prin norvegia
de dan petrut camui
mi-am luat porția de adrenalină la nivelul dorințelor fac cu mâna impulsului de a te vedea îndepărtând o șuviță rebelă de parcă te-ar fi scuipat pe față întreb vezi până la fotosinteză pomii florile...
UN TREN LUNG E VIAȚA NOASTRĂ
de Toth Arpád
Un tren lung e viața noastră, Care pornește negreșit, Când mama te propulsează, Spre soarta ce ți-a oferit. Unguentul e iubirea Și te-nvață cum să trăiești, Îți dăruie nemurirea Într-un final, când...
Un ultim tren
de Dan Neicuțescu
Un tren avem cu toții-n viață, Mai lung, mai scurt sau trepidant, Vieți de vagoane-am adunat, Pe cer senin sau mai cu ceață. Și-o gară-avem, nimeni n-o știe, În care mulți au poposit, Dar...
