"Un copil real și unul deloc " – 22530 rezultate
0.04 secundeMeilisearchAida Boldeanu
Născută într-o banală, caldă zi de 23 iulie, când bătrânul pământ avea miliarde de ani, iar noul calendar număra 1985, când se mai adăuga incă o zi la existența tuturor, eu o începeam pe a mea! Am primit rolul principal în toate cele 22 de reprezentații ale vieții. Am avut toate momentele ce alcătuiesc garanția veșniciei fericite, diluată la infinit, nezdruncinată de acțiuni sau simțiri omenești. Iubesc tot ce e frumos, orice artă în care se pune suflet, îmi place să scriu. Nu o să renunț niciodată la asta! Prin scris, mă pot considera un om cu puteri supranaturale. Pot transforma sentimentele în ceva real, palpabil, vizibil. E minunat… Urăsc răutatea și nedreptatea. Aș vrea să aud tăcerea muților, muzica surzilor, aș vrea să pot șterge lacrimile din suflete de copil abandonate, pătrunde chemarea înțelepților. Voi rămâne spirit rătăcitor, gură mută, privire uitată în colțul unor ochi triști, pierduți printre imagini groaznice cu mine vie și clară; braț de gheață, urmă de pas, de un...
12 poezii, 0 proze
eugenia Duta Dumitrescu
Ginela-Eugenia Duță s-a născut în București, la 17 iunie 1950. În liceu a avuto orientare umanistă (un premiu la o olimpiadă de limba română, preocupări spre artele plastice si istorie),deși a urmat cursurile secției reale și ulterior cele ale Politehnicii, facultatea de Electronică. Debutul literar s-a produs in paginile revistei „Țara visurilor noastre” din Oradea,în 1968, revistă la care a colaborat câțiva ani. A publicat trei broșuri, un volum de poezii, „Vis de tinerețe”, o povestire biblică, „Izgonirea din rai” și, la Editura Fast Editing, o povestire pentru copii, ”O poveste cu fetica Frumușica”. Are în lucru două romane, și un al treilea în curs de publicare la aceeași editură. În paralel cu activitatea de creație proprie, a participat la editarea a patru volume din opera scriitorului, poetului si dascălului Gheorghe Duță-Micloșanu.
9 poezii, 0 proze
Georgiana Duțǎ
Am venit pe lume in a 17-a seara din luna iulie,pentru ca era cald si luna plina.Anul nu l-am ales eu,ci mama mea care a decis:1982.Necesitatea de a scrie s-a nascut in mine, inainte de a invata alfabetul, pe vremea cand imi inregistram poeziile pe casete audio.Spun necesitate, pt ca scrisul a fost o forma de a evada din colivia de aur, de a compensa visele ucise inainte de a prinde contur si nu in ultimul rand o reala terapie a tuturor tulburarilor sufletesti.Dupa ce am studiat temeinic abecedarul am scris 3 volume de poezie Petale de toamna, Alb incert si Eden si infern, ganduri si un roman Vara aceea.Am absolvit liceul teoretic Eugen Lovinescu, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Psihologie si stiintele educatiei, masterul Terapie si recuperare in psihopedagogia speciala, in cadrul aceleiasi facultati. De 3 ani lucrez la o scoala speciala ca si consilier, profesor psihopedagog.Am ales sa ma dedic acestor copii, in speranta ca printre ei voi gasi macar o frantura din copilaria...
23 poezii, 0 proze
Lidia Batali
,,Socotesc ca esența Poeziei este, după natura spiritelor, fie de valoare reală, fie de importanță infinită: ceea ce o face egala cu Dumnezeu (...) În zadar am numărat pașii zeiței, le-am notat frecvența și lungimea medie; așa nu vom afla niciodată secretul grației sale instantanee. " Paul Valery ,, În poezie, în pictură, în muzică, în dans, nu trebuie să înțelegi, trebuie să-ți imaginezi.” Maria, nepoțica mea în vârstă de șapte ani. Sunt novice-n prozodie, Scriu din suflet, scriu firesc, M-aș lăsa de poezie, Dar copiii mă iubesc. Apariții editoriale: Copilărie, dalbă floare editura Eikon 2007 ,,Îmi face plăcere să recomand spre publicare volumul de versuri pentru copii semnat de doamna Lidia Batali.Este o carte plină de grație și de umor, scrisă cu un talent literar care este în același timp educativ. Nu mă îndoiesc că în penuria de cărți dedicate copiilor, care mi se pare evidentă în ultimii ani, acest volum ar umple un gol și ar fi cu adevărat util. " Ana Blandiana Broasca, melcul...
20 poezii, 0 proze
marinescu andrei
!!!!....acestor asa zise poezii nu le-a fost acordata atentie...sunt scrise in cel mult 7 minute cine crede bine cine nu problema lor...dpmdvd la 17 ani p care ii am cunosc foarte bine viata dar cei mai important este ca am inceput sa cunosc foarte bine oamenii...si nu prea imi place ceea ce cunosc...mi se tot atrage atentia in legatura cu gramatica...ca nai scris bine acolo ca nush ce shi nush cum...mi se urca in cap sa vad totul scris ca la carte...o mica greseala acolo nu strica...parerea mea...cine mai are ceva de reprosat rog sa ma contaceteze pe yahoo...poate purtam o discutie nu doar simple reprosuri.
3 poezii, 0 proze
Minerva Vieriu
Un copil ciudat Un adolescent schimbat Cu un viitor în față Mult necaz și multă ceață Ce viața-și poate schimba Pe simplu' ritm de samba! Ai invins ? Continua! Ai pierdut ? Continua! Cunoaste-te pe tine insuti!
19 poezii, 0 proze
Dinu Ruxandra
Un copil mare intr-o lume si mai mare. Privesc prin ochii vietii si traiesc pe meleagurile intunecate, privind pe geam de fiecare data cand o idee imi luceste mintea. Dezvolt nimicul in roade bine alese si le storc zeama in paharul de pe birou.
2 poezii, 0 proze
Sto Cristian
Sunt un copil nenascut si dificil .
21 poezii, 0 proze
Andrea Bede
Sunt un copil în creștere. Biografia mea începe acum 17 ani, dar nu conține nimic relevant pentru o antologie, mai ales pentru că textele mele nu vor ajunge acolo. Sunt un copil anormal într-o școală cu mulți copii normali cu părinți normali, profesori normali și tot ce poate fi mai normal într-un oraș normal dintr-o regiune anormală a unei țări normale din Europa. Sunt voluntar și sunt mândră când pot spune că am organizat ceva pentru cei din jur din propriile forțe și cu ajutorul celorlalți voluntari. Iar ce fac eu nu e perceput ca "normal" de persoanele din anturajul meu (de care voi scăpa în curând). Tot ce am zis aici are un singur scop: să demnonstreze faptul că disprețuiesc cuvântul "normal" și tot ce implică el. Și faptul că o carieră strălucită mă așteaptă.
1 poezii, 0 proze
Badulescu Theodora Denisa
Sunt un copil care se uita la stele . Scriu , simt , mananc , visez , respir , iubesc , ascult muzica ...
1 poezii, 0 proze
Un copil real și unul deloc
de Sorin Stoica
Acel copil era singurul din sat. Nemaiavând pe nimeni cu cine să se joace, își inventă un prieten imaginar. Cum nici unicul copil și nici prietenul său imaginar nu aveau jucării, primul își imagină o...
becul de 60
de Rox Ionitza
Am iesit dintr-un magazin in care un copil a cerut o apa minerala si un bec de 60, asta mi-a adus aminte de cozile la care stateam in fiecare zi incepand de la varsta de 5 ani...efectele societatii...
T.O. Bobe si jurnalul de la Luca citire
de Dragoș Vișan
T.O. Bobe și jurnalul de la Luca citire Dragoș Vișan Ce poate să facă scrierea unui roman-jurnal ? Are puteri regenerative sau îi dă autorului mania vorbirii unui mitoman? Desigur c-ar fi ceva, ar...
Păcatul
de Lesenciuc Teodor
II Petrecură întreaga zi împreună și pe măsură ce se apropiau unul de altul Gabriel simțea că se întoarce înapoi în timp. Carmen îl făcea să simtă că e copil din nou și că realitatea din jurul lor e...
Anghel Pop
de Leonard Ancuta
Eram deja în a treia lună de singurătate. Prietena mă părăsise pentru un tip cu merțan și proprietar de bar, iar eu în perioada asta nu făcusem decît să mă gîndesc că mi-o aranjasem cu mîna mea....
Ce-mi doresc eu oare?
de ion untaru
Iar am greșit! Măcar să mă folosesc de ocazie să (mai) învăț ceva. Ne naștem, creștem, intrăm în viață și suntem învățați să absolvim niște studii despre care ni se spune că sunt indispensabile. Apoi...
adevărul mă va elibera
de Andrei Forte
dacǎ adevǎrul mǎ va elibera înseamnǎ cǎ minciuna m-a ținut pânǎ acum în casǎ ruşinea de a rǎmâne un nimic şi totuşi spun “sunt bine” în oglindǎ “sunt mort” înǎuntru de ce nu sunt cu tine adultul...
Jurnal 16.03.25 - 18.05.25, partea 1 din 5
de Cristina-Monica Moldoveanu
16.03.25 Deci, cum știți prea bine și deja am povestit, unii au spus că proștii au fost păcăliți de când eram copil că cineva mă manipula, că eram păpușa cuiva sau chiar a unei puteri politice ostile...
În România acest mod de a fi nu este de loc ciudat
de Anton Potche
Profesorul emeritat de pedagogie școlară de la Universitate din München, Helmut Zöpfel , își face griji de starea de sănătate a germanilor. „Ne îndreptăm spre cea mai mare catastrofă a sistemului...
Leviathan
de Ana
Ceara… Ceara ca o mama terna si barbara, inceputul si sfarsitul tuturor suferintelor mele, crescuta din dorinta de incadrare in tipologia estetica a vremii, dar totusi aruncata pe fereastra de...
