"Umbrele lumii mușcă din carne" – 8301 rezultate
0.07 secundeMeilisearchMarius Sainiuc
Nu-i aur tot ce strălucește. Nu toți sunt rătăciți în viață. Ce-i tare nu se învechește, Și rădăcini adânci nu-ngheață. Cenușa-ncinge foc deodată. Lumini iau umbrele la goană. Ca nou tăișul rupt se-arată, Și regi, acei fără coroană...
14 poezii, 0 proze
APAdina Pietrosanu
Sunt omul care nu stie de unde a venit dar incearca sa se regaseasca in umbrele parintilor. Cand nu se regaseste ramane undeva pierdut intre vis si realitate. Asa ca acum asa sunt, suspendata intre doua "lumi", incerc sa ma hotarasc pe care voi ramane.
92 poezii, 0 proze
PCPetru Cretia
Petru Cretia (21 ianuarie 1927 Cluj–14 aprilie 1997 Bucuresti). Studii universitare la Bucuresti, Facultatea de Limbi clasice. Din 1952 pana in 1971, cariera universitara: asistent, apoi lector la Sectia de limbi clasice a Facultatii de Litere din Bucuresti. Cercetator la Institutul de Filozofie intre 1971 si 1975. Din 1975 editeaza, alaturi de Dimitrie Vatamaniuc si un grup de auxiliari de la Muzeul Literaturii Romane, sub egida Academiei Romane, editia nationala a operei lui Mihai Eminescu. Din 1971 coordoneaza impreuna cu Constantin Noica editia Platon la Editura Stiintifica. Dupa 1989 conduce revista de istorie literara Manuscriptum. Scrieri originale: Norii (Cartea Romaneasca, 1979) Epos si logos (Univers, 1981) Poezia (1983) Pasarea Phoenix (1986) Oglinzile, (Humanitas, 1993) Luminile si umbrele sufletului (1995) Catedrala de lumini. Homer, Dante, Shakespeare (Humanitas, 1997) In adancile fantini ale marii (1997)
12 poezii, 0 proze
Holdon Beatrice Maria
2003.Umbrele destinului, proza, editura Amurg Sentimental.
5 poezii, 0 proze
SSSimon Salca
Poveste Odată, m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele. Era bătrân și pământul abia se rotea în jurul lui. A binecuvântat sirenele blonde ce pluteau în acvariul meu sentimental. Mi-a arătat gnomii burtoși, hulpavi după foi verzi. M-a avertizat să nu mă apropii de un arbore pe ramurile căruia erau agățate măști. Mi-a promis : animalele sunt mai frumoase la vânătoare decât în cuștile lor de aur. De atunci joacă șah pe eșichierul stelelor. De-atunci îmi îngrop iubitele în inimă,fără tranchilizantul agoniei, dincolo de uriașii ghețari. De-atunci mă urmărește lumina unui soare întunecat. "De arlechinadă ferește-te!" îmi tot repeta, cu pupilele injectate de romburi albe și negre. Acum nici nu mai știu în ce cușcă sunt și de când tabla de Șah mă acoperă. M-am rătăcit într-o altă Poveste. Dar îmi aduc bine aminte că,odată,m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele... ...eu nu m-am mai întors.
5 poezii, 0 proze
SRSilvia Rus
Născută în Timișoara, într-o zi de toamnă, am fost mereu atrasă de tot ce inseamnă artistic.Iubesc frumosul, drept pt care am și urmat o facultate de litere.Consider că poezia este vocea sufletului si este auzită doar de cei care apleacă urechea să audă umbrele nu doar să le vadă!
14 poezii, 0 proze
MTmircea teculescu
Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala București - Poezie. Cărţi publicate: 2003, Exerciţii de tăcere - poezie; 2008, Porţi în depărtare - proză scurtă (haibun); 2016, Venus de februarie - poezie; 2017, Fiecare vede altceva - poezie; 2020, Umbrele copacilor tăiaţi - poezie; 2022, Jocul și Moartea - poezie; 2023, Fapte diverse - poezie; 2024, Costumul gol al astronautului - poezie; 2025, Drum fara sfarsit (tanka, solo tanrenga, haiku); Antologii de poezie (cele mai importante): 2021, ,,Le blues roumain - volumul 2’’ - Franţa; 2022, Antologia Filialei București-Poezie a Uniunii Scriitorilor din România: "Orașul. Amintire și uitare’’; 2023, Antologia Filialei București-Poezie a Uniunii Scriitorilor din România: "Deasupra orașului este cerul’’; 2024, Antologia Filialei București-Poezie a Uniunii Scriitorilor din România: "Orașul între sunet și tăcere’’; 2024, ,,Rumänische Lirikanthologie Band VII: Von den Anfägen bis heute VII’’; un grupaj din poeziile sale au apărut în...
63 poezii, 0 proze
AAdrian
Mintea e ca o umbrelă; ca să funcționeze trebuie să fie deschisă.
10 poezii, 0 proze
Umbrele lumii mușcă din carne
de Adriana Camelia Silvia Popp
șarpele ce-mi sălășuiește în creștet mă-ndeamnă pe căi neumblate neiscodite de aripi de fluturi învăț tăișul stâncii și umbletul timpului a-l simți în pântec cum scrie istoria iedera ce-mi suie verde...
Peșteri de primăvară
de Jianu Liviu-Florian
PEȘTERI de PRIMÃVARÃ Era o după-amiază cu soare împăcat, venisei de la serviciu obosit și nervos, ca întotdeauna, ai intrat în sufragerie, te-ai întins pe canapea, privind prin transperantele trase,...
Miniaturi
de Alexandru Corneliu ENEA
DEFINIÞIE Infinitul n-are umbră și există nefiind; e-un ecou fără pieire într-un templu nezidit; e destinul mort ce-nvie ca un soare-n asfințit; este farsa cea mai mare sufletului ipocrit. PERLA Sub...
Șerpuire
de Nincu Mircea
Dinții cu care mușc din carnea șarpelui Și care mestecă cel mai bine ființa lui Mi s-au spart încă de pe când Din sfârcul luminii sugeam ca prunc. Și mi s-au spart pentru că în carnea lor Erau prea...
Unsprezece Septembrie
de ovidiu cristian dinica
1 Bem pasărea fără aripi se aşază la masă cu noi; are ciocul îmbibat în sângele scurs, uimitor, peste timpul rănit pe care îl cercetăm prin ecranul cu peşti toxici, alături de halba cu bere sortită...
noctambula
de alexandra lupu
Circul teribil prin intestinele orasului, pe fata cu un ranjet stupid si decadent pentru ca asa trebuie… Nu mai cunosc nici macar o notiune care sa aduca cat de cat cu cea de om si nu de vierme...
foc de cruci
de Petrea Ciortan
foc de cruci ioanei Dupa vise lungi ca veacurile m-am dus in desert sa ma inchin in leaganul insoririi lui. Ajuns, pas după pas, am simțit deșertul tremurând sub tălpile mele, dar oricât aș fi...
Naranbaatar
de Iulia Elize
Înghițit de câmpie, soarele s-a făcut nevăzut, lăsând loc miilor de luni obscure de praf și de nisip, coborâte, de la începutul veacurilor și al stepei, tocmai pe pământ. Cămilele îngenuncheate mai...
Procesul
de Bot Eugen Iulian
Linia suicidului din palma mâinii tale oarbe ce scrie și scrie se confundă aproape întotdeauna cu linia vieții și asta numești tu poezie... Descifrându-le pe amândouă , apatic coboară din cripta lui...
Fuga lupului
de Radu Gyr
Mușcând paznicul, din cușca lui, spre munte, lupul ca o flacără-a țâșnit... Tremură pădurile pe frunte cu inelul brumelor sfințit. Lunecă din bahnele cețoase miros vânăt de sălbăticiuni. Vântul sur,...
Lia păpădia
de Cristina Sirion
Îi înghețaseră mâinile, puștanul sufla în ele cu ură, scâncea și le mușca până la sânge. - Mai stăm? Golanu\' zâmbea într-o parte, cu ochii sticlind în întuneric. Focul trosnea slab, muribund, căzut...
Delirul
de razvan rachieriu
Rătăcim prin spațiile labirintice ale vieții, pătrundem în silabele nerostite ale suferinței aparente și inexplicabile ce formează cuvântul “iubire”, cu câinii geloziei ce urlă în sângele intoxicat...