"Trecea, albastră" – 20068 rezultate
0.02 secundeMeilisearchCiu Radu
Cum trece timpul......daca as putea sa stau pe loc, poate ca lacrimile ar inceta sa curga si as putea sa uit cat de albastru arata cerul in seara asta.
47 poezii, 0 proze
Emil Isac
Emil Isac (n. 17 mai 1886, Cluj - d. 25 martie 1954, Cluj) a fost un poet român. Emil Isac a fost fiul avocatului Aurel Isac (1845–1932) și al soției sale, profesoara de desen, Eliza născută Roșescu (1854–1922). A studiat la Liceul Piariștilor din Cluj și Liceul Grăniceresc din Năsăud. A urmat cursurile de la Facultatea de Drept și Facultatea de Științe Sociale de la Cluj. A locuit în mare parte din viața sa, în orașul Cluj (mai exact începând cu 1895). A debutat în 1903 cu poezia La umbra plopilor în data de 25 noiembrie, în revista „Familia” apoi a colaborat la „Viața nouă”, „Noua revistă română”, „România muncitoare”, „Cuvântul liber”, „Viața românească”, etc. Printre poeziile sale cele mai cunoscute se numără Mama, Ochii tăi albaștri și Pe lângă apa care trece. Deja de pe vremea studiului la Facultatea de Științe Juridice din Cluj, Emil Isac a făcut cunoștință cu ideile progresiste și umanitariste și s-a atașat cauzei clasei muncitoare. După moartea sa, în 1954 a fost construit un...
13 poezii, 0 proze
Boris Vian
M-am născut din întâmplare, pe 10 martie 1920, la poarta unei maternități care era închisă din cauza unei greve. Mama mea care era gravidă cu operele lui Paul Claudel (de atunci nu pot să-l suport pe Claudel) era în luna a treisprezecea și nu mai putea ajunge la Concordat. Un preot, un om sfânt care trecea pe acolo, m-a adunat de pe jos și m-a liniștit: eram, într-adevăr foarte urât (...) Din fericire, o lupoaică flămândă, care tocmai îl născuse pe Pierre Herve (asta înseamnă că am aceeași vârstă cu el, conform teoriilor lui Einstein despre simultaneitate) m-a luat sub elitra ei și m-a alăptat. Am crescut puternic și înțelept, dar am rămas în continuare foarte urât, pentru că eram împodobit cu un sistem pilos discontinuu, deși foarte dezvoltat. De fapt, fașa mea semăna foarte tare cu fața Victoriei din Samothrace.
0 poezii, 0 proze
Ștefan Augustin Doinaș
26 aprilie 1922 – 25 mai 2002 Născut în comuna Caporal Alexa din județul Arad, Ștefan Augustin Doinaș a fost unul dintre poeții cărturari, o figură de maestru olimpian, amintindu-ne de scriitorii altor vremuri. În timpul studenției clujeano-sibiene din anii războiului, a fost unul dintre componenții de seamă ai Cercului Literar de la Sibiu și a semnat chiar "Manifestul" acestuia, care a apărut în ziarul "Viața" în 1942. A debutat în 1939, cu o poezie, în "Jurnalul literar", câștigând apoi, cu volumul "Alfabet poetic", în 1947, premiul Lovinescu. Volumul însă nu a mai apărut, din cauza instaurării comunismului, eveniment tragic ce l-a trimis în spatele gratiilor, pentru convingerile sale, și pe poet. Astfel încât Ștefan Augustin Doinaș a reușit să debuteze în poezie abia în 1964, cu volumul "Cartea mareelor", în care trecea de la baladă la o poezie cerebrală. Din cărțile sale ulterioare de versuri, care i-au consolidat un renume de autor fundamental al poeziei românești, menționam...
61 poezii, 0 proze
Henryk Sienkiewicz
Henryk Sienkiewicz (n. 5 mai 1846 Wola Okrzejska - d. 15 noiembrie, 1916 Vevey) romancier și nuvelist polonez, unul dintre cei mai mari prozatori polonezi, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1905. Sienkiewicz s-a născut la 5 mai 1846, în familia unui mic arendaș, care cultiva la copiii săi tradițiile cavalerești și patriotice, învățându-i pe de rost Cântecele istorice ale lui J.U. Niemcewicz înainte de a-i învăța să citească. Un unchi al tatălui slujise regelui Stanis³aw August, iar Kazimierz, fratele scriitorului, cade, la 1871,în războiul franco-prusian. Sienkiewicz nu a fost prea silitor la învățătură. Îl atrăgeau mai mult lecturile și portretele cavalerilor în armuri, care împodobeau o biserică în stil gotic de pe strada Œwiêtojañska, din Varșovia, pe care trecea zilnic spre gimnaziu. În anul 1865 părăsește școala, fără să-și susțină examenul de maturitate. O va face un an mai târziu, când își începe, tot la Varșovia, și studiile superioare, întîi la facultatea de...
11 poezii, 0 proze
Alexandra Z
Totul trece!
11 poezii, 0 proze
Înțelepți și Sfinți
“Nu trece cu vederea cuvintele înțelepților, ci îndeletnicește-te cu pildele lor”. (Sir. 8.5)
0 poezii, 0 proze
Marincat Alexandra
timpul trece si fara sa vrem ne schimbam... sunt simpla dar complicata, colorata dar alb-negru, fericita dar trista, linistita dar tumultoasa...sunt prea greu sau prea usor de descifrat, sunt neinteleasa sau previzibila, sunt o bucata de lut lasata in voia sortii pentru a o modela... sunt o piatra peste care am lasat sa treaca apele, sa o zgarie, sa o slefuiasca, sa o marcheze pe veci...
8 poezii, 0 proze
vlad
eu sunt cel ce trece prin viata cu versul pe buze
1 poezii, 0 proze
Vartolomei Simona
Cum mai trece timpul....26 de ani (intre timp m-am si maritat)....si lucrurile incep sa capete forma...cuvintele incep sa capete forma....sufletul insusi ia forma universului.E bine.Astazi, doar astazi, e bine.
47 poezii, 0 proze
Trecea, albastră
de Călin Sămărghițan
Nu există decât miez și direcție, spunea. Oricât ai căuta ea nu-i de găsit, ea nu vine, ea nu așteaptă. Nu poți s-o chemi pentru că nu are nume. Ea nu trăiește în pământul celor vii doar trece uneori...
trecea o umbră peste ape
de Ioan-Mircea Popovici
poate-am greșit crezând oglinda și am trecut prin ea senin acum o cupă-i iarăși plină cu apă prefăcută-n vin... trecea o umbră peste ape și-n urma ei bătea un gând cărarea visului prunciei creștea...
Despre o uriașă și-nspăimîntătoare pisică albastră
de adrian pop
mă arde mîța asta albastră o uriașă faraonică pisică vopsită astfel de Djedefre chiar înainte să-i scoată dinții și să-l pună-n sarcofag bunu’ fără să vopsească pisici ori să facă alte gesturi de tot...
fiinta albastra
de Ion Nimerencu
pt. L ........................ era o toamna galbena in bucuresti pe strazi treceau militari in uniforme galbene pe strazi decolau pasari cu pene galbene pe strazi se nasteau pesti cu solzii galbeni...
Varianta albastră
de Valentin Boeru
Ai așteptat vreodată-n gară Un tren albastru să te sui? Știi? Trenul, vis al tuturora, Nu poate fi al nimănui. Ai așteptat vreodată-n gară, Sub cer senin și însorit, Când doar marfarul prăfuit,...
Camera Albastră (o sală de așteptare ca oricare alta)
de Oana Izbașa
Ani de zile am tot așteptat să te întorci. Au intrat mulți oameni în cameră, niciunul nu erai Tu. Am zăcut în întuneric; știam că pentru tine până și becul s-ar fi aprins singur. Am ajuns să fiu o...
trebuie și să ningă
de Cristina-Monica Moldoveanu
i-am spus că iubesc viața cu o patimă albastră și oamenii cu o patimă cenușie era un înger cu care mi-am dat întîlnire pe internet într-o zi cu ninsoare infernală stăteam într-o cafenea din pasaj și...
O simplă poveste de sâmbătă
de Ana
Mașina Circului Provnîi, o dubiță albastră cu botul alb scrisă peste tot cu numele circului, trecea impasibila prin mijlocul pieței. Era sâmbătă, zi de târg și piațeta orașului părea să concentreze...
mi se rupea o apa
de stanescu elena-catalina
mi se rupea o apă gura nesărată născând verbul alb nescris prin mine trecea un cer într-o caleașcă albastră cu găuri prin găuri alt cer și eu puneam repede perdelele de sticlă și mă gândeam ce bine e...
Urban
de Madalina STATE
Dintotdeauna am fost marginală Cu bordura rochiei trecută prin Urban Cu cei șapte frați senegalezi Înalți și cu pielea albastră Prin nările noastre trecea fumul nopții și praful de stele Timpul ne...
