"Traverse" – 5256 rezultate
0.01 secundeMeilisearchoprea carmen
ma dilat ma contract rad cu toti dinti si buzele se transforma in uragane sub umbra felinarelor. ma ascund de mine prin mine ciudata fire fabuleaza pe goliciunea treptelor in spirala.tot ce se intampla in varful picioarelor ma infioara.ma disec si autopsia ce m a ciopartit in romburi curbate in linia stramba dar atat de dreapta a orizontului ce mi rade in fata ziua si noaptea intreaga , autopsia s-a contaminat cu depresia fetei defecte.sunt frumoasa sau urata trista sau destrabalata nimic sau toate la un loc ,strabat valurile ce sunt strajuite de plusuri , pulsari maniace sau minusuri chinuitoare , dibace si ingrozitor de nevrozate , valurile peste sau sub normal ma traverseaza precum mersul trenurilor personale rapide accelerate la suprafata caci in adancimea haotica devin toate impersonale.se vede se aude se spune dar nu se stie cu siguranta...
1 poezii, 0 proze
EREduard Rosentzveig
EDUARD ROSENTZVEIG fișa Bio-Bibliografică Data și locul nașterii: 14.06.1976, Constanța Poet, Eseist, Jurnalist, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Dobrogea – din anul 2024 Profesie: Psiholog, Psihoterapeut Ericksonian, Psiho-oncolog, Cercetător în psihologie Studii: Licențiat al Facultății de Psihologie- Universitatea București / Universitatea Ovidius - Constanța (2004) Absolvent al Colegiului Național Pedagogic Constantin Brătescu Constanța-specializarea învățători (1996) Activitate Literară și Culturală: Debut: Parcursul scriitoricesc al lui Eduard Rosentzveig începe în 1986, la vârsta de 10 ani, cu cîteva poeme publicate în ziarul „Dobrogea Nouă” și creații literare inserate răzleț în anuarele BJC ori ale Cenaclului Literar „Mlădițe Dobrogene”, condus de prof. de literatură Monica Popescu. Format în incubatorul literar al optzeciștilor dobrogeni, creația sa traversează lirica Postmodernă și Contemporană, având puternice accente suprarealiste și neomoderniste în...
153 poezii, 0 proze
DBDino Buzzatti
Dino Buzzati Traverso, (n. 16 octombrie 1906 la Belluno, d. 28 ianuarie 1972, la Milano), a fost un jurnalist, scriitor și pictor italian cunoscut în principal pentru romanul Deșertul Tătarilor. Dino Buzzati Traverso se naște la 16 octombrie 1906 la San Pellegrino (Belluno). Părinții săi, Giulio Cesare Buzzati și Alba Mantovani sunt de origine venețiană având domiciliul stabil la Milano, Piața San Marco nr. 12. Dino este al doilea născut din 4 copii: Augusto (1903-?), Angelina (1904-2004) și Adriano (1913-1983). Tatăl său este jurist și profesor de drept internațional la Universitatea din Pavia și la Universitatea Comercială Luigi Bocconi din Milano. Mama sa, Alba, este descendentă a familiei nobile dogale Badoer Participazio. În 1917 casa familială din San Pellegrino este ocupată de către forțele austriece și este considerabil deteriorată. O parte a bibliotecii familiei este transferată la Viena. Încă de la o vârsta fragedă Dino manifestă un interes deosebit pentru poezie, muzică...
3 poezii, 0 proze
IMIulia Mihai
Omul-Zgura, ed. Gorjeanul, 2005 (poezie) De ce traversam strada, ed. Clusium, 2007 (poezie)
8 poezii, 0 proze
PPPier Paolo Pasolini
"Pasolini apare pe scena literară și culturală italiană încă de foarte tînăr, la jumătatea anilor '50, și de atunci nu o mai părăsește, traversînd-o și ocupînd-o în mod răsunător, adesea în chip de protagonist, pînă în anul morții sale, 1975, și chiar mult timp după aceea. Într-adevăr, la mai bine de treizeci de ani de la sfîrșitul lui violent se vorbește în continuare despre el ca despre un protagonist al timpului său și se discută despre ideile și provocările sale cu o pasiune cîtuși de puțin îmblînzită. Moartea lui este o rană necicatrizată, o pierdere pe care, din fericire, societatea italiană contemporană nu a reușit încă s-o metabolizeze." "Ultimul film al lui Pasolini, Salò sau cele 120 de zile ale Sodomei, este proiectat în avanpremieră la Paris, pe 22 noiembrie 1975. Cu numai 20 de zile înainte, în noaptea de 2 noiembrie, viața lui Pasolini fusese frîntă pentru totdeauna în portul de la Ostia, la cîțiva kilometri de Roma. Prin acea moarte, s-au frînt și vena creativă și...
1 poezii, 0 proze
Olivier Deck
1962 : naissance à Pau, avec une dent (comme Henri IV et Napoléon). Le grand-père, qui lui n’en avait plus qu’une (dent), prétend que c’est le signe d’un don. Il ne saura jamais, hélas, s’il avait raison. 1964: première cuite, en trempant des boudoirs dans des fonds de champa-agne. 1966: mauvais millésime. 1968 : trop petit, regrets éternels. Souvenirs de gens dans les rues. D‘un oncle qui marchait pieds nus. 1969: découverte, grâce à l\'instituteur, de Peer Gynt de Grieg, ce petit bonhomme qui s\'en va un matin à travers la montagne. 1970 : première BD, histoire de cowboys à gueules de chiens, avec des gentils et des méchants. 1971 : deuxième prix au concours de peinture de l’école (un bûcheron). 1972 : gagne le concours de chanson de la colo de Béost (vallée d’Ossau) avec « Par le grand Manitou » de Carlos. (Pas le terroriste, le chanteur !) 1973 : gagne pour la deuxième fois le concours de chanson de la colo avec « C’est un beau roman » de Michel Fugain. (Clin d’œil du destin ?)...
14 poezii, 0 proze
NCNuta Craciun
M-am născut în cel mai frumos sat de munte de pe Valea Grădiștei, satul Bucium, jud. Hunedoara, într-o primăvară pe care m-am străduit s-o port mereu pe dinăuntru. Poezia mi-a fost mereu cel mai bun aliat de-a lungul vieții, cu ajutorul ei am traversat cu bine toate evenimentele ce mi-au marcat copilăria, adolescența și mai târziu străinătatea. In anul 2001 am editat primul volum de versuri la editura Călăuza din Deva: “Alfabetul unei șoapte”, sub îndrumarea marelui poet și prozator Valeriu Bârgau, pe-atunci directorul editurii și care din păcate acum nu mai este printre noi. In anul 2014 mi-a apărut la editura Eubeea din Timișoara, al doilea volum de versuri ediție bilingvă: “Cuvinte de îmblânzit mâinile” – “Palabras para domar las manos” sub îndrumarea poetei și prozatoarei Nina Ceranu, volum prefațat de poetul Paul Octavian Blaj. In octombrie 2014, am fost primită în Asociația Scriitorilor și Artiștilor Români din Spania (ASARS), asociație condusă de poetul Gelu Vlașin. In...
486 poezii, 0 proze
MNMarie Noël
Marie Noël, de son vrai nom Marie Rouget, est un poète et écrivain français, née le 16 février 1883 à Auxerre, décédée dans cette même ville le 23 décembre 1967. Elle est née dans une famille très cultivée mais peu religieuse. Elle resta célibataire et s’éloigna très peu de sa ville natale. Sa vie ne fut pas si lisse pour autant : un amour de jeunesse déçu (et l’attente d’un grand amour qui ne viendra jamais), la mort de son jeune frère un lendemain de Noël (d’où elle prit son pseudonyme), les crises de sa foi... tout cela sous-tend une poésie aux airs de chanson traditionnelle. À sa mort, elle lègue son œuvre à la Société des Sciences Historiques et Naturelles de l'Yonne. Cette société savante (née en 1847) gère et étudie son œuvre à travers de nombreuses publications. Femme passionnée et tourmentée, elle n'est souvent connue que pour ses œuvres de « chanson traditionnelle », au détriment de ses écrits plus sombres, dont la valeur littéraire et la portée émotive sont pourtant bien...
21 poezii, 0 proze
APAldo Palazzeschi
Aldo Palazzeschi (pe numele real Aldo Giurlani) s-a născut la 2 februarie 1885 la Florența. Urmează inițial o școală de actorie (avându-l coleg pe Marino Moretti), fiind chiar actor pentru o perioadă în compania teatrală a Lydei Borelli. Trăiește izolat aproape tot timpul la Florența (cu unele sejururi la Paris) până în 1941, când se mută la Roma unde va și deceda la 17 august 1974. Pe propria cheltuială îi apar primele trei plachete de poezie: I cavalli bianchi (1906), Lanterna (1907) și Poemi (1909). Va adera la mișcarea futuristă, publicând L\'incendario în 1910 sub auspiciile lui T.F. Marinetti. (Aici, e de observat că Drumețul incendiar al lui Gellu Naum apare abia în 1936). Deși mai revine în 1925 la Vallecchi cu o antologie, intitulată Poesie, Palazzeschi va traversa apoi o lungă etapă de proză (având ca punct maxim apariția romanelor Stampe dell\'800, 1932; Le sorelle Materassi, 1934). Spre sfârșitul vieții, cu Cuor mio (1968) se întoarce către actul poetic, retrăindu-l cu...
0 poezii, 0 proze
ICIon Crânguleanu
Ion Crânguleanu, pseudonimul lui Ion Avasilinei, (n. 28 martie 1937, după unele surse 1940, Cosula, Botoșani - d. 15 august 2003) a fost un poet și prozator român asociat în anii \'80 cu neoproletcultismul. A scris și literatură pentru copii. Soția lui a fost Daniela Caurea, poetă decedată în urma cutremurului din 1977. Opere * Anotimpurile Griviței, Colecția Luceafărul, Editura pentru Literatură, București, 1962 * Lumina de dragoste, Editura Tineretului, București, 1964 * Bucurii pentru copii, Editura Tineretului, București, 1966 (cu ilustrații de Albin Stănescu) * Minus durerea, Editura pentru Literatură, București, 1966 * Emoții la trapez, Editura Tineretului, București, 1967 * Un cățel ca vai de el..., Editura Tineretului, București, 1968 (ilustrații de Albin Stănescu) * Ritmuri române, Colecția Columna, Editura Militară, București, 1969 * Sonete mute, Editura pentru Literatură, București, 1969 * Traversarea nedreptății: Elegii și imnuri, Editura Mihai Eminescu, București, 1970 *...
3 poezii, 0 proze
Traverse
de Cristina-Monica Moldoveanu
nu mai vreau și restul am uitat transpir pe tâmple când trebuie să îmi doresc chiar legea gravitației mi se pare un obstacol prea mare pentru căderea mea mi-am pierdut aproape toate visele îngropate...
Traversez viata
de Daniel Ciolacu
Traversez ceva, ce se balanseaza, un fel de punte cu cablurile slabite. (de fapt este viata mea pe care eu nici n-am cerut s-o traversez) Puntea este formata din scanduri cu noduri si scanduri fara...
gelu traversează
de Gelu Diaconu
intersecția cu mâinile în buzunare printre automobile strada e murdară pe lângă rigole se scurge noroiul amestecat cu chiștoace de țigări fine gelu s-a lăsat de fumat dar crede că va avea un vis cu...
Să traversezi în locuri nepermise
de Carmen-Iulia Ciumarnean
povești despre nimeni într-o limbă aproape barbară) un animal tânăr învârte o roată mare înlăuntrul meu îl simt fugind cu sufletul meu în dinți (rânjetul lui ca o ceașcă fisurată respiră din mine) nu...
bărbații traversează rochii
de Ștefan Petrea
bărbații traversează rochii cum ai traversa o autostradă cu limita de viteză 666. discutam cu Dumnezeu că ar trebui puse niște limite mai stricte de viteză cînd traversează autostrada oamenii simpli...
Carte: o Leoaică îmi traversează centrul
de Daniela Luminita Teleoaca
A apărut de curând: o Leoaică îmi traversează centrul. Poezii (290 p.) Editura Ars Docendi – Universitatea din București, 2020 Autor: Daniela-Luminița Teleoacă Editor: Ioan Crăciun Tehnoredactare:...
atunci când cuvintele traversează pe roșu
de Vasile Mihai
e penurie de raze domnilor și doamnelor și mai e penurie de bătăi de inimă de parcă toate ceasornicele lumii s-au decis să se urnească numai câte o dată la cinci secunde a trecut ceva vreme de când...
viitorul nu știe să traverseze un pod
de Eugenia Reiter
ți-am spus să nu mai radiezi inconștiența fericirii călătoria asta ar putea să se prelungească din mulțumire în mulțumire ar putea chiar să nu se mai întoarcă deși se vedea plină de promisiuni intime...
Un asistent universitar traversează strada
de Emil Dogaru
Atunci, la Clubul Diplomaților, teoreticianul se apropiase dezinvolt de cele două tinere și le întrebase: „Îl vedeți pe cheliosu’ ăla?” Fetele, care aveau privirea ageră, localizară deîndată pleșuvul...
un hohot de râs traversează orașul
de Dana Banu
trebuie să avem grijă vin oameni spre noi oameni fragili cu torțe aprinse în mâinile moi și ochii de noapte scânteietori nu le apără nimeni somnul nimeni nu le deschide gura nimeni nu îi hrănește cu...