"Suspin existențial" – 8674 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
DUDorina Ana Urcan
Ieri m-am născut, un mic rubin, din lacrimă de înger plâns, crescut-am zâmbet, sau suspin, și-n vis, adesea m-am ascuns. Azi, doi rubini la rându-mi cresc și-i spăl cu lacrimile-mi vii, din seva mea le dăruiesc puterea sfântă de-a iubi.
22 poezii, 0 proze
pirus mihaela
Despre mine... chipul ecoului mut, adulmec pe greutatea cerului... Suspin si ma bucur prin lungimea focului etern.
6 poezii, 0 proze
EMElena D. Marcu
EU eu respir, eu tremur, eu zambesc, eu ma inrosesc, eu plang, eu merg inainte, eu...nu sunt speciala, dar daca totusi sunt si nu realizez asta? ha! eu...visez. da visez! am propria mea gradina cu vise pe care le cultiv asa cum vreau eu. nu imi sunt impuse reguli speciale de gradinarit. sunt doar eu si straturi pline de iluzii, vise, idei, dorinte..."cultivator de vise" ! si totusi eu...inca invat. invat sa am curajul sa fiu eu insami, sa-mi recunosc meritele si sa accept infrangerile. invat sa strig atunci cand nu pot aproba in tacere si invat sa suspin atunci cand nu am glas sa pot striga. am nevoie sa invat toate astea... meandradoi@yahoo.com t3ddy_m3
25 poezii, 0 proze
Ciprian Simut
-nascut in 1983 pe 5 mai, in Oradeea -clasele 1-4, terminate la Scoala Generala nr 16, -clasele 5-8 la Liceul Aurel Lazar, -clasele 9-12 la Liceul Teologic Baptist Emanuel, toate in Oradea... M-am nascut intr-o familie de oameni simpli, dar cu o baza etica, spirituala si morala atat de solide incat nu puteam sa trec prin cei cativa ani de viata fara sa fiu si eu zidit pe aceasta stanca! Mama, tata, fratele meu imi sunt forta, ghid, suflet, incurajare, dragoste, lacrima, indurare, zambet, eliberare...imi sunt familie! De curand viata a primit o noua infatisare cand fratele meu s-a casatorit si acum am si un nepotel! Cei care sunt in situtia mea ma inteleg! Hobby-ul meu este cautarea, iar dupa ce caut imi gasesc implinire in cuvant, desen, gand, imaginatzie, prietenie, durere, bucurie, in adiere, in suspin, in incercari, in lacrimi, in privire...iar acum caut DRAGOSTEA! ...si iata: viata continua sa suspine, continua sa cante, continua sa... traiasca...
6 poezii, 0 proze
Wieseltier Leon
Leon Wieseltier (n. 1952, Brooklyn), absolvent al Universității Columbia din New York, a preferat unei cariere academice activitatea publicistică, devenind director literar la The New Republic, unul dintre cele mai vechi săptămânale din Statele Unite. În anii urm„tori, a construit în jurul său un adevărat mit: Leon Wieseltier este un jurnalist controversat, capricios, provocator, dar și un analist lucid și un eseist rafinat, cu preocupări multiple, de la politică, la filosofie și literatură. Dovadă, dincolo de mulțimea articolelor sale, studiile Nuclear War, Nuclear Peace (1983), Two Concepts of Secularism (1991), volumul de eseistică Against Identity (New York, 1996†; versiunea românească, Polirom, Iași, 1997), Îngrijirea volumului Lionel Trilling, The Moral Obligation to Be Intelligent (New York, 2000), proiectul tratatului Despre suspin, dar și monumentala operă Kaddish (New York, 1998).
0 poezii, 0 proze
Andrei
Nu sustin ca am versuri tare siperbe, dar as dori sa aflu parerile celorlati, orice critica e binevenita...
4 poezii, 0 proze
nicu brezoianu
destin rătăcitor printre străini suspină locul în țintirim veghează crucea creștinească ca ieri își arde soarele în vârful doabrei focul sunt clipa care curge în cel ce-o să se nască e-mail;pnice13@yahoo.com
126 poezii, 0 proze
VBValentin Boeru
Bucureștean prin naștere,român prin definiție,umanist universal prin formație. Îndrăgostit cu patimă de viață, sub toate aspectele, promovez respectul pentru creație și creatori, considerând că ei sunt atlanții și cariatidale ce susțin cu fruntea cerul și pământul. Am colaborat cu presa în țară și străinătate, publicând atât producții grafice, cât și încercări literare. Am încercat să armonizez în priectele mele lemnul, plantele, piatra și betonul cu sufletul oamenilor. Bilanțul fiecăruia din noi ar trebui să ne facă să ținem capul sus, iar înțelegerea celor din jur să ne înconjoare ca rezultat al girului, pe care noi înșine, îl acordăm celorlalți. Cel mai mare câștig este cantitatea de respect pe care o transmitem și o primim. Aceasta, numai dacă dorim să știm că nu trăim degeaba, rezolvând fericit și nu creând probleme. Ființa noastră nu poate decât să arunce câte o rază de lumină, sau umbră, asupra celor care ne înconjoară. Fiecare după putința, dorința și educația cu care a fost...
150 poezii, 0 proze
PBPamfilia Bilț
de 24 de ani și ceva încerc să trăiesc frumos printre metafore, vise și stele împletite cu săruturi alinturi de mâini îndrăgostite încerc să zâmbesc cât mai mult printre cioburile de suspine încerc să învăț cât se poate din lume și din mine
5 poezii, 0 proze
daniel gavrila
Genul de om care nu are timp sa isi cumpere un ceas, atetia la detalii fiind catalogata ca schizofrenica. Imi place sa gatesc, normal, sa iubesc, sa fiu ascultat oricand, sa stralucesc de inteligenta, sa ma las sa pierd, sa ma joc, sa sochez, sa distrug pentru a cladii din nou, sa gandesc miliardic, sa ma pun la mintea motanului meu Zino, sa discut, sa sustin puncte de vedere din ipostaze care nu ma caracterizeaza. Nu-mi place, de mine cand vreau sa schimb lumea, de lume cand vrea sa imi schimbe lumea, cand lumea pe care o vreau e reala, cand oamenii devin materiale, cand suntem suparati, cand ma simt frustrat (foarte rar), cand s-a imbatat partenerul de pahar...Big Brother, Andreea Oricare, Mihaela la fel, de fapt TV-ul, urasc stirile fabricate, hainele de gala pentru femei, femeiele care le poarta, stapanii de caini de bloc, mancarea cu vegeta, muzica de azi, sefii vorbareti, Daciile, bomboanele agricole, evlavia, erezia ...
1 poezii, 0 proze
Suspin existențial
de Roxana Anamaria Zeldea
Lumea s-a închis la răsărit, iar uriașul peșterii existențiale mă așteaptă pe un alt tărâm; am obosit aici, în lupta cotidiană, unde mă zdrobesc ferestrele amintirii și glasul unui copil pierdut. în...
parfum de vacanță
de FLOARE PETROV
vântul mătură vesel praful de pe asfalt, în parcuri de lumină fac hore zefirii, concertul mierlelor răsună în înalt, culorile iubirii dezmiardă trandafirii. parfumul de vacanță plutește în aer,...
,,Jurnalul unei sensibilități\"(fragment)
de mariana didu
Drama propriei mele existențe se consumă între vis, himeră, idealul irealizabil și eșecul strâmtei noastre realități.Dincolo de datele imediate ale unei subiectivități caracterizate prin voință și...
Înțelepciunea dragostei – o perspectivă insolită asupra iubirii
de Corneliu Traian Atanasiu
Filosofia destinsă După război, Colegiul filosofic , inițiat de Jean Wahl la Paris, aduce un suflu nou filosofiei, cultivînd o gîndire mai puțin protocolară, “eliberată de o tradiție filosofică...
Întrebându-mă despre marii scriitori
de Remus Cretan
Și-au făcut oare datoria scriitorii de ieri și de azi? Se pare că respectăm trecutul doar când s-a făcut tot ce era cu putință. Cum ideile mari au fost cândva gândite, scriitorii de astăzi trebuie...
Umbra
de nicoleta popa
Umbra Primul dumicat de pâine pe ziua de azi nu e al Bilmundei (lui Saramago), nici al nefericiților de la poarta bisericii. E al ei, al umbrei plină de idei. Ohoo…și de-ați ști voi câte idei, cât...
Considerații morale privind sinuciderea și moartea voluntară
de BILBA DANIEL
„Există o singură problemă filosofică importantă cu adevărat: sinuciderea. Să socotești dacă viața merită sau nu să fie trăită înseamnă să răspunzi la întrebarea fundamentală a filosofiei. Restul,...
sensuri existențiale
de FLOARE PETROV
în marea operă de iubiri preamărite cuvintele sunt de lumini plămădite, precum stelele din întuneric răsărite cu străluciri de univers gândite. lumea e minunată, nu e un secret, se împlinesc vise în...
Întrebări existențiale – jurnalul unui scriitor
de Raluca Rus (Sîrbu)
Vântul…unde s-a dus vântul? Cuvinte se aștern haotic pe foaie. Nu mai știu cine sunt, scriu într-un ritm infernal. Virgule, puncte de suspensie și iar virgule…ce devin silabe, cuvinte ce se...
Poezii existențialiste
de Blesneag Stefan Ionut
vorbitorul din peșteră e atâta tăcere, atâta singurătate aici, încât te întrebi: cum de se mai leagă cuvintele? ce le mai ține împreună? sensul? el a dispărut demult. el a dispărut odată cu oamenii...