"Sufletul toamnei" – 20409 rezultate
0.01 secundeMeilisearchLigotchi Ovidiu
Am aparut din iubire si am fost intampinat in primele zile de viata cu un covor multicolor de frunze uscate, intr-o frumoasa zi de septembrie, langa aleile Copoului lui Eminescu. Adolescenta mi-am petrecut-o iubind tot ce era frumos in jurul meu:prieteni,parinti,scoala,natura. Pasii sortii m-au purtat pe multe meleaguri, care de care mai frumoase si mai primitoare, dar freamatul reantoarcerii la locurile in care ai inceput sa iubesti nu l-am simtit decat in Iasul plin de istorie si poezie, oras in care e foarte greu sa nu scrii o poezie si sa nu admiri toamnele aburinde de deasupra Colinelor Cotnarului si primaverile exuberante ale livezilor de meri ce inconjoara orasul. Facultatea si tot ce a insemnat studii tehnice le-am desavarsit in Iasi, lucru de care sunt mandru. Poezia a ramas in sufletul meu ca reflexia iubirii pe albul colii de hartie.
8 poezii, 0 proze
Nicolae Davidescu
Nicolae Davidescu (n. 24 octombrie 1888, București - d. 12 iunie 1954, București) a fost poet, prozator și critic literar legat de mișcarea simbolistă. Poezia A debutat la revista Viața nouă cu poezii de factură elegiacă, amintind de Jules Laforgue, George Bacovia și Demostene Botez: 1910 - La fântâna Castaliei: poezii parnasiene cizelate ireproșabil , dar preferința pentru morbid și macabru nu este decât o poză, cum însuși autorul mărturisește. 1916 - Inscripții: imaginea unui suflet scindat între \"vârtejuri albastre de vise\" și resemnare; teme frecvente: toamnele tragice, plictisul duminicilor provinciale. Ulterior, versul său devine mai rece, mai livresc, în stilul cerebral și cultivat al parnasianismului. Un exemplu îl constituie poemul amplu Cântecul omului (1927 - 1945). Acesta este compus din șase părți, cuprinzând momente din istoria omenirii: Iudeia, Helada, Roma, Evul Mediu, Țara Românească, Renașterea. Modelul este Legenda secolelor a lui Victor Hugo, dar lui Davidescu îi...
9 poezii, 0 proze
Irina Ciurez
“Sufletul omului indura amaraciune, indura umilinta, indura jignirile. Dar mai greu decat orice, golul si mai ales golirea. Golirea sufletului nu te omoara, dar te sleieste.”Ileana Vulpescu – De-amor, de-amar, de inima albastra
1 poezii, 0 proze
COMAN FLORINA
Sufletul omului vibreaza la auzul unui cant de pasarea, la mirosul unei flori...la atingerea dragostei! Nu-i pacat sa nu cantam aceste minuni lasate de Dumenezeu, sa se bucure si alti de ele?! Iubiti-va, dragii mei si nu uitati mai intai de toate ca suntem OAMENI!!!!!!!!!
4 poezii, 0 proze
Oltean Alina
sufletul meu
1 poezii, 0 proze
claudiu banaru
cand sufletul iti este in durere, lacrimile devin creatie!
1 poezii, 0 proze
Balica Galina
Poezia e sufletul meu... Numai prin ea imi exprim trairile intr-o versiune atat de reala incat, atunci cand ies din lumea ei, nu mai am puterea sa ma recunosc...Si, totusi sunt eu!
6 poezii, 0 proze
Maria Magdalena Frandes
O simpla tanara cu sufletul complicat, nascuta in Toplita, cu o viata sinuoasa intr-o zi tarzie am creat inspirata fiind de depresie si de un poem al unchiului meu.
6 poezii, 0 proze
Satis
Trupul este neimportant...sufletul...este aici de cand lumea:) Limbajul Universului mi'a spus asta. Am incetat a mai intelege oamenii, ma multumesc doar a iubi in fiecare secunda.
5 poezii, 0 proze
alice
imi descopar,timid,sufletul,zambind
12 poezii, 0 proze
Sufletul toamnei
de Vavila Popovici
Pasărea universului trece bătând din aripile ei întinse, fluierând, venirea toamnei atenționând. Copacii dorind odihna, cămările, cuinile închid. Natura toată își ridează fața. Smerite, crengile în...
Sufletul toamnei
de Georg Trakl
Coasa taie în verziș Galbeni snopi și vânt albastru, Voci s-au stins, vechi și sihastru Curge-un râu doar, pe furiș. Seara drumu-ntunecat Peste dealul brun se duce Iazul argintiu străluce Uliul țipă...
Sufletul toamnei – a 2-a variantă
de Georg Trakl
Strigă vânători, lătrat; După dealul brun și cruce Iazu-oglinda oarbă-și duce. Uliul țipă sus curat. Peste miriște și drum Neagră-o pace înfioară. Printre ramuri boltă clară; Calm doar râul...
aproape
de stanescu elena-catalina
mi s-au îndepartat toate depărtarea, tu și eu și de mult nu mai sunt aproape de mine si ce tristă e o mare fără țărmuri, o stea fara alta nemângâiați sunau plopii în sufletul toamnei neputincios...
creanga târzie
de elena habasescu
Iarăși ascult cum plouă, și caut Imaginea ta prin ropot și fulger, Aproape s-aude un sunet de flaut, Mă-ntorc din drum să mai cuget. Dar ploaia mă cheamă,mă cheamă să vin Afară să-mi ude privirea, Se...
Septembrioză acută
de Sorin Stoica
E toamnă iar și ruginim Cu voluptate, Ne face ploaia să dorim Intimitate. Culori neutre peste tot, De simplitate, Norii și vântul se socot Normalitate. Cad peste noi melancolii Infinitate, Uitate...
Ritmul devenirii
de Ecaterina Pavel
Printre acoperișurile joase, cerul părea a-și sprijini tâmplele de streșini: era de ajuns să întinzi mâna și degetele ți se înmuiau în șovăiala pulsației sale. Iar graba gestului tău s-ar fi vădit cu...
Puterea discretă a vulnerabilității
de Corneliu Traian Atanasiu
\"E fiu al toamnei sufletul\", brumă zăbavnică, iscată doar tîrziu din altă crudă și nouă poveste. Abur precipitat ca un zvon nelămurit de glorie deșartă pe rumeneala indeciselor infăptuiri. Þipăt...
Alean si amintiri ce torc
de Lucian Blaga
Alean și amintiri ce torc, mă-nduplecă să mă întorc spre locul unde umbre, sori, miros tîrziu prepară-n flori. E fiu al toamnei sufletul. Aci cîndva mi l-am lăsat. Aci el a rămas privind, în tine cum...
la răscrucea dintre Vară și Toamnă
de FLOARE PETROV
Vara-i pe sfârșite dar viața-i savuroasă ca plăcinta cu mere la mama acasă, în livezi s-au copt roadele iubirii, formule noi creează chimia fericirii. boboci de crizanteme încep să înflorească...
