O simpla tanara cu sufletul complicat, nascuta in Toplita, cu o viata sinuoasa intr-o zi tarzie am creat inspirata fiind de depresie si de un poem al unchiului meu.
Pierdut in lumea sa mizeră,
Goneste spre moartea socială
Ignorându-se pe sine,
Speriat de lupta cu viața
Uită voit de lume.
Spiritu-i neputincios
Alungă orice urmă de speranță
Lăsându-se
Pe plaiul viselor
Un străin îmi dă târcoale-
Mireasma muzelor
În nopți de cugetare
-Spune-mi străine
Nu găsești tu oare
O altă victimă
A desfătării tale?
-Aș găsii, dar nu caut
Simți cum rage putregaiul în mine?
Mă lovește cu pumnii de oțel,
Îmi zdrobește creierii asfixiați de idei
Ce mă afunda în oceanul gândirii
Și mă sufocă, obligându-mă să judec!
Eul cadaveric
Printre lacrimi te visez fugară
Învăluită-n misterul iubirii zeești,
Cu astrele mă-nșeli o seară,
Soarele te mângâie-n dimineți.
Râuri îți șoptesc cuvinte amoroase,
Iarba te atinge cu mișcări
Adulmec
Vâltoarea mirajului
Ce mă-nbie cu euforia simțurilor
Ascult glasul sufletului
Chinuit de miracolul sumbru al vieții,
Miracolul muzicii îmbătătoare.
Mă pierd în neantul lăuntric
Al
MF