"Sufletul copac" – 20409 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
ARAlecu Russo
Alecu Russo s-a nascut la 17 martie 1819, la Chisinau, in familia unui boier de vita veche, dar cu o situatie sociala relativ modesta. Copilaria viitorul scriitor si-a petrecut-o la tara, in mijlocul taranilor. Cu multi ani mai tirziu, in "Amintiri", el isi va aduce aminte de un frumos sat basarabean, "raschirat intre gradini si copaci pe o vale a codrilor Bicului", unde "mosnegii spuneau de turci si tatari… de Ileana Cosinzeana, de fratii din luna, de lupte si navaliri", ca si de vitejia "celor Novaci, de raul carora urdiile tataresti nu se puteau in Bugeac cu prada in Tara Leseasca". Aici, din virsta frageda, in sufletul lui au prins radacini lastarii dragostei pentru popor, poezia populara orala si limba stramoseasca, dragoste pe care o va purta vie toata viata. Pe la 1829 o cumplita epidemie de holera i-a secerat familia: "din patruzeci de persoane ce locuiau intr-o casa" au scapat cu viata numai el si tatal sau. Ramas orfan de mama, Alecu Russo e trimis de parintele sau la studii...
0 poezii, 0 proze
ADAlin Stelian Dobre
00 00 00 Dialog cu Dumnezeu: -EU sunt Inceputul si Sfarsitul. Tu cine esti sau ce esti? -Eu sunt Singur pe Lume,sunt cel fara Inceput si fara Sfarsit. -Cum poti tu, un muritor sa nu ai Sfarsit? -Pentru ca eu sunt numai Suflet.Cand Sufletul se va desparti de trup asemeanea unor pasari carora le-au fost distruse cuiburile,el va colinda prin lume nelinistit,neinteles si trist, isi va gasi o noua casa si inca una si inca una...la nesfarsit. -Tu nu ma iubesti pe Mine? -Ba da te iubesc cum l-am iubit si pe tatal meu. -Tu nu ma iubesti pentru ca nu vei aduce rod pentru mine,tu esti copacul neroditor, esti cel blestemat . -Doamne, si eu am in gradina mea multi pomi neroditori si ii ud in fiecare zi si am grija de ei ca si de cei cu rod. Cand vine primavara si ciresii si visinii neroditori infloresc si totul e un colt de rai, dar din cauza raului din lume ei se scutura iar fericirea ia locul tristetii. -Frumusetea vietii voastre este data de faptul ca moartea va poate lovi in orice clipa. Daca...
9 poezii, 0 proze
RIRiana Irimie
Elevă în clasa a IX-a la Colegiul National Moise Nicoară Arad. Am publicat două volume de versuri, primul în 2002 intitulat Copacul sufletului meu, cel de-al doilea în 2003 intitulat Dă-mi timp... , editura Viața arădeană.Am obținut locul doi pe țară cu eseul intitulat Trup european,suflet românesc, concurs cu tema Europa în școală.
32 poezii, 0 proze
ozanda johanes
Sunt un om absolut obisnuit, unul dintre aceia pe langa care treci fara sa-l observi. Aproape invizibil. Totdeauna am fost indragostita de ceva sau de cineva . Intai am iubit satul in care m-am nascut , un sat de munte cu oameni calzi. Acolo am invatat sa iubesc oamenii, copacii, vantul. Am iubit ca un adolescent , cu inflacarare, apoi ca un om matur, cu ratiune aproape. Acolo am scris primele poezii. Am gasit in fiecare om pe care l-am intalnit ceva care sa-mi atraga atentia , o trasatura fizica sau morala care e unica. Imi iubesc copilul ,prin care retraiesc din nou toate etapele vietii . Sunt medic si imi iubesc pacientii ; de la ei am invatat ca omul isi scoate la iveala acea parte buna mai ales cand e in suferinta. Si ca in oricare individ, oricat de rau ar fi, tot exista o farama de bunatate. Imi doresc sa pot avea in suflet tot restul vietii puterea asta de a iubi. Ceva...Sau pe cineva..
4 poezii, 0 proze
Rodica Stanila
M-am născut pe 18.04.1946 la Tg.Ocna, județul Bacău, într-o familie de intelectuali. Tatăl, Năduh Machedon, basarabean din Soroca, membru al Junimii Române din Cernăuți; mama, Anica, moldoveancă din Onești, ambii chimiști.... Am făcut liceul la actualul colegiu „Ienăchiță Văcărescu” din Târgoviște, facultatea de chimie a Universității București, am lucrat primii 4 ani la Liceul 2 din localitate, un an la Carabella iar restul de 30 de ani la Liceul „Vioevodul Mircea” din Târgoviște unde am lăsat urme durabile doar în sufletele celor ce mă cunosc! Am urmat numeroase cursuri de inițiere în cunoașterea, valorificarea și amplificarea uimitoarelor capacități umane și am experimentat mult în domeniu. Sunt astrolog autorizat. Am publicat numeroase lucrări de specialitate – chimie, pedagogie, psihologie aplicată - în Revista de fizică-chimie a Societătii de Științe Fizice și Chimice, în alte reviste ale CCD, am participat cu lucrări personale la câteva sesiuni naționale ale SSFC, etc. In...
48 poezii, 0 proze
ICIrina Ciurez
“Sufletul omului indura amaraciune, indura umilinta, indura jignirile. Dar mai greu decat orice, golul si mai ales golirea. Golirea sufletului nu te omoara, dar te sleieste.”Ileana Vulpescu – De-amor, de-amar, de inima albastra
1 poezii, 0 proze
COMAN FLORINA
Sufletul omului vibreaza la auzul unui cant de pasarea, la mirosul unei flori...la atingerea dragostei! Nu-i pacat sa nu cantam aceste minuni lasate de Dumenezeu, sa se bucure si alti de ele?! Iubiti-va, dragii mei si nu uitati mai intai de toate ca suntem OAMENI!!!!!!!!!
4 poezii, 0 proze
Oltean Alina
sufletul meu
1 poezii, 0 proze
claudiu banaru
cand sufletul iti este in durere, lacrimile devin creatie!
1 poezii, 0 proze
Balica Galina
Poezia e sufletul meu... Numai prin ea imi exprim trairile intr-o versiune atat de reala incat, atunci cand ies din lumea ei, nu mai am puterea sa ma recunosc...Si, totusi sunt eu!
6 poezii, 0 proze
Sufletul copac
de Gavril Kostachis
Sufletul copac plânge cu lacrimi amare. Toamna vieții le înveșmântă în mii de culori. Dar unde-s roadele ? Unele au fost roase de viermii patimilor, altele neavând cine să le culegă sau din neputința...
aer de hârtie
de Vasile Munteanu
încrustăm în sufletul copacilor hăcuiți foi de scris sexul sufletului nostru plin de angoase pântecul pădurii se află greu de exprimare rămân în urma trecerii orfane cuvinte îmbrăcate jertfelnic...
pavane
de Ela Solan
și ce să faci cu sufletul copac care tot crește îți despică pieptul și întinde înafară brațe lungi înfometate? ce să faci cu trupul rămas prea mic pentru a mai îmbrăca un astfel de suflet? încotro?...
Gand
de fulger lucian
Ai vrea să stăm goi sub frunze Și sa ne creasca gândurile În sufletul copacului?
Se făcea
de Gabriela Petrache
întindeam o mînă pentru stabilitate pînă la căderea în echilibru încifram în carnea unui arbore veștile sosite de departe lăsau cruste adînci epidermei cu o mie de orbite ascunse voce de rășină de la...
această stradă
de Virgil Titarenco
această stradă își înflorește zăpezile regretînd mereu lipsa acută a sentimentelor clandestine și a cîinilor vagabonzi iubirile rostite burghez pătează din loc în loc asfaltul cu forme ciudate...
Cealaltă jumătate de căpșună
de Cristiana Tapoi
in galeria de vise de pe insula spiralata artistii si-au expus cele mai reusite lucrari; in fata unora dintre ele, oricine ar fi ramas socat sau chiar umilit de cat de putin putea el insusi sa...
Fiara și ființa
de razvan rachieriu
Prin pădurea înaltă nu pătrundea nicio rază de lumină.În întunericul deplin străluceau ochii fosforescenți ai fiarelor. Spaima i se cuibărise înăuntru și mușca din ea lacom și vorace.Din desișul des...
ne întâlnim în orașe străine
de george vasilievici
ne întâlnim în orașe străine și mari ca din întâmplare și lucrurile merg brusc mult mai departe îmi spui că tu ești o femeie curată că nu poți sta în inima mea cu atâta sânge în jur dar în ochii tăi...
Povestea oamenilor copaci
de Iulia Gheorghe
Se spune că sufletul tânjește după povești, că firul poveștii se revarsă în adâncul sufletului ca lumina unui opaiț care se scurge lin peste o odaie întunecată; omul se bucură, se întristează...