"Sufletul, o rara avis" – 20411 rezultate
0.06 secundeMeilisearch
SWSimone Weil
Simone Weil (3 februarie, 1909, Paris, Franța – 24 august, 1943, Ashford, Marea Britanie) a fost o scriitoare franceză, pasionată de filozofie și de mistică creștină. Simone Weil s-a născut la Paris în anul 1909 dintr-o familie de intelectuali evrei din clasa medie. A studiat la Liceul Henry al IV-lea, unde l-a avut ca profesor pe Alain Emile Chartier. Și-a continuat studiile între anii 1928-1931 la Ecolé Normale Superieure din Sorbona, unde a fost remarcată, alături de Simone de Beauvoir, ca o femeie de o rară inteligență. A parcurs un drum intelectual sinuos, fiind inițial o înfocată activistă de stânga (a lucrat ca muncitoare la Uzinele Renault), ca, mai târziu, să se apropie de mistica creștină, fără a deveni însă o creștină "de drept".Ceea ce a rămas ca o constantă în sufletul ei a fost apropierea față de cei nenorociți și marginalizați."Ori de câte ori mă gândesc la crucificarea lui Hristos, săvâșesc păcatul invidiei“, avea să scrie mai târziu în caietele sale filosofice. A...
2 poezii, 0 proze
ESEla Solan
...toate au un sfârșit îmi spune tristețea eu zâmbesc mă dezbrac de mine cuvânt cu cuvânt rămân o rană în aerul viu mă gândesc poate ăsta e sufletul poate undeva în substanța lui ruginie mai e vreo sămânță de om neatinsă de șmirghelul lumii cineva a smuls o aripă și clipa s-a prăbușit cineva a crestat lumina și din ea s-a lățit o baltă de întuneric eu încerc să deslușesc în vociferarea lor seacă o zvâcnire de inimă sau câteva raze cu care să-mi leg rana dar nu găsesc bătrâne decat mâinile tale și curg înspre ele curg ca un râu spre ocean...
320 poezii, 0 proze
pirvu ioana alexandra
Inlantuit Singuratatea e o sabie ascutita Ce-ti taie glasul de-a trai, Si viata nu mai fericita Unu singlul lucru mai ramane,de-a iubi. Cand n-ai o sora sau un frate Pentru a darui si a iubi Ramai rapus de singuratate Ca un ostas pe campul de razboi. Dar daca in viata apare o raza de sperana, Si se naste un nou-nascut Te ridici si lupti mai depate Pentru singutatea a o birui. Si cand vezi ca rade intr-aletale brate sufletul iti surade in tine Si inmia se-n groapa in iubire Fara a ramane loc si de alta fericire.
1 poezii, 0 proze
VPValeria Pintea
Cand trista, cand vesela, dar intodeauna deschisa iubirii. De multe ori rog Cerul si puterea Deifica sa nu astearna peste iubire frigul si bezna in care sufletul ar putea sa moara fara a lasa o raza de lumina si speranta pentru cei ce vor veni, dupa... pintea_valeria@yahoo.com
89 poezii, 0 proze
LLLenuș Lungu
Ocazia de a oferi câteva versuri celor ce chiar le doresc, o consider pentru mine un mare dar, un semn că uneori se deschid și porțile inimilor la care nu am bătut niciodată, că mereu și întotdeauna apare o scânteie, o rază de soare fermecată care să-mi umple mie, ca tuturor pământenilor, sufletul de bucurie și emoție.”Sunt eu, așa cum sunt. Cu calități și cu defecte. Cu gânduri bune și cu inspirații noi. Și sper ca sufletul să mi se deschidă spre tot ce este frumos în jurul meu!O picătură din ploaia gândurilor mele, o rază de soare din sufletul meu, Și cu parfumul inspirației mele, să-ți rămân în amintire....EU
34 poezii, 0 proze
MRmoisoaie razvan
Acum am inceput sa vad demoni in ceata Sa ii aud cum imi soptesc : "Renunta la viata!" Dar niciodata nu o sa renut la ea, Voi continua sa lupt pana voi ceda. O sa continui sa traiesc Si o sa dobor demonii ce stau si ma pandesc Precum o cioara Din intunericul infinit si satanic numit. Ceata am vazut si penele unui inger doborat Caci am fost printre putinii ingeri Ce pe diavol l-au infruntat. Mi s-a parut ciudat la inceput... Dar apoi am inteles.... Scrisul "Deschis NON-STOP" de pe poarta de la intrarea in iad... Era pentru sufletele invinse si ispitite de pacat, Care odata ajunse acolo sunt precum Frunzele ce cad pe pamantul inegrit Blestemate sa moara putrezite.... Rar mai apare o raza de speranta Care pare sa puna capat Demonilor ce ma pandeau etern Si care in suflet imi provocau un freamat Dar nu sunt indeajuns de puternic Sa ii infrunt de unul singur. Stand in intuneric neajutorat aAsteptandu-mi sufletul ce mi-a cazut in pacat Sperand ca imi va da puterea Si sa-mi implinesc menirea...
1 poezii, 0 proze
VBValentin Boeru
Bucureștean prin naștere,român prin definiție,umanist universal prin formație. Îndrăgostit cu patimă de viață, sub toate aspectele, promovez respectul pentru creație și creatori, considerând că ei sunt atlanții și cariatidale ce susțin cu fruntea cerul și pământul. Am colaborat cu presa în țară și străinătate, publicând atât producții grafice, cât și încercări literare. Am încercat să armonizez în priectele mele lemnul, plantele, piatra și betonul cu sufletul oamenilor. Bilanțul fiecăruia din noi ar trebui să ne facă să ținem capul sus, iar înțelegerea celor din jur să ne înconjoare ca rezultat al girului, pe care noi înșine, îl acordăm celorlalți. Cel mai mare câștig este cantitatea de respect pe care o transmitem și o primim. Aceasta, numai dacă dorim să știm că nu trăim degeaba, rezolvând fericit și nu creând probleme. Ființa noastră nu poate decât să arunce câte o rază de lumină, sau umbră, asupra celor care ne înconjoară. Fiecare după putința, dorința și educația cu care a fost...
150 poezii, 0 proze
TBTatiana Bîrsa
BIOGRAFIE Cerul ma sculptase din țărână dăruindu-mi existența Și transpunând-o pe pământ și-a lăsat în ea prezența. Născută printre "ei", știu bine...mi-e sufletul în căutare... Mereu între azi și mâine, sunt vise, așteptări și contemplare. Cu trupul printre oameni, cu gândul rar pe-aici... Eu am schițat istorii, am strâns fragmente mici... Și am pictat tablouri, și am trăit printre eroi, Inventând o altă gamă...de iubiri, trăiri ,culori. De-am învăat să pot să cred în adevăr și bine E pentru că privind la cer am căutat cerul în mine Și dacă azi mai pot distinge pământul de ceresc E pentru că încă învăț: să pot, să lupt și să trăiesc! (Tatiana Bîrsa)
4 poezii, 0 proze
LMLelia Mossora
Maria Diana POPESCU: LELIA MOSSORA - Penița înmuiată în relief și siguranță Lelia Mossora își continuă lucrul la cuvinte într-un mod pe cît de neașteptat pe atît de natural și de frumos întemeiat. Colina recentelor construcții lirice, împodobită cu temple și sculpturi, rămîne în picioare ca însuși sufletul poetei îndantelat de singurătate și de ruine, implorînd prin neputinciosul strigăt al lui Goethe: “O, mai oprește-ți pasul, secundă care treci" însetată de cunoaștere și de iubire pură, însetată de acel fior care umple Ființa, pînă la ceea ce s-ar numi “persecuția adorației”: „Îți mușc din carne flori de sânge/ și gura mea e cânt de lavă”. Frumoasă strategie pentru poetă! Începe cu o declarație de dragoste, pășește pe vîrfuri, se repéde în carnea iubirii, își aruncă la fel ca pe un catalog pe catedră proclamația, apoi se micșoreză pînă la starea de ecou, așteptîndu-ne să-i ascultăm acordurile lirice. E un spectacol rar truda zilnică a poetei de a transforma în podoabe fragile, în...
16 poezii, 0 proze
IPIOAN SERGIU PATRINJEL
Ioan Sergiu Patrinjel este un autor vizionar prolific, născut în 1976 în inima Transilvaniei, România. Printr-o îmbinare rară de expertiză analitică și înțelepciune spirituală, el a construit o operă internațională impresionantă ce cuprinde atât latura practică, cât și cea transcendentă a vieții. Strateg financiar cu experiență, Sergiu oferă cititorilor ghiduri aprofundate despre Forex, Bursă și Criptomonede, combinând analiza riguroasă cu psihologia tranzacționării. Extinzându-și orizontul literar, Sergiu semnează, de asemenea, Romane de dragoste captivante și poezie astrală. Proza sa explorează complexitatea relațiilor moderne și puterea nemuritoare a inimii, în timp ce poezia invită cititorul într-o călătorie profundă către misterele sufletului și esența divină. Dedicat dezvoltării cognitive, acesta creează totodată colecții de puzzle-uri educaționale pentru copii și cărți de colorat complexe pentru adulți, concepute ca instrumente de relaxare și mindfulness. Publicată în 8 limbi,...
1 poezii, 0 proze
Sufletul, o rara avis
de Silviu Somesanu
Mi-am pus sufletul în zbor pe aripile păsării de seară cu îndemnul să nu uite inima în care am fost frați. Nopții i-am cerut să-mi răpească stelele și luna, umbră să nu lase, împreună cu ele să fiu....
la pas de toamnă
de Ștefan Petrea
la pas de toamnă intru în impas demiurgia interogației împarățește mistere, scoate cuvântul de acolo că-l vor ucide interogații vide, pe-un răspuns și Pasărea se va vinde lasă mai bine să fie bine și...
Lună amară - V -
de Emil Iliescu
Viața pentru Antonia devenise din acea zi un puzzle în care nu reușea să găsească clipa ce lipsea. Clipa când ceea ce îi prevestise bătrâna se va adeveri. Începuse să se comporte cu ea însăși ca și...
rara avis
de Ștefan Petrea
intri în mine ca o pasăre rară îl decupezi pe dumnezeu din ciorna cu sunete bizare de se-aprinde-n lectură mă sperii ca de un pocnet de armă letală am sufletul plin de alice, diamante în ale timpului...
Femeia-pasăre
de Dana Logigan
îi crescuseră păsări indigo din piele și mici semne tribale puțin mai sus de încheietura fină a mâinii i se înalță cea mai vie bufniță ea însăși pare o pasăre măiastră eliberată dintr-o colivie de...
de trei ori
de Macovei Costel
odă săgetării animalul își depășește condiția cățărându-se un pisc sau un copac îi sunt de-ajuns peștele-și poate depăși condiția năruindu-se sufocat de beția adâncului. singură “rara avis”...
Drumul Copoului
de Burlacu Ioan
Un recent drum la Iași, făcut ca de fiecare dată, cu o nedisimulată plăcere a reîntâlnirii cu istoria, frumosul indigen, natura aleasă și de ce nu propria studenție, a fostei capitale de țară...
Doar vise dulci
de Grebenisan Mihai Marian
Când visele dulci se adună pe al timpului altar, Privesc la chipul tău prin gâmduri de iubire, Pe chipul tău angelic eu citesc, dăruire Iubirea mea cea zgribulită, ți-o aduc în dar. Când gândurile se...
Femeia din rândul doi (VI)
de mihai traista
9. Paporoteanu o găsi pe frumoasa Cornelia șezând pe blana de urs, în mijlocul dormitorului lui Pablo Ronișoreanu. Nu mai plângea demult, stătea cu genunchii strânși la gură ca o statuie rară și...
Nimicnicia și absurdul vieții
de Omar Khayam
Ivirea mea n-aduse nici un adaos lumii, lar moartea n-o să-i schimbe rotundul și splendoarea. Și nimeni nu-i să-mi spună ascunsul tâlc al spumii: Ce sens avu venirea? Și-acum - ce sens plecarea? Un...