"Stânca pe care am adormit" – 20097 rezultate
0.03 secundeMeilisearchPlaton Ovidiu
Sunt nascut la rascrucea a 3 rauri , pe o stanca autohtona numita Onesti , din care s-au rupt mici fire de nisip ce astazi sunt munti dar si prapastii... In momentul in care am cazut de la sanul mamei am ajuns pe celebrele scari ale cunoasterii numite "scoala" . Am tereminat de urcat primul si al doilea nivel al acestora cu brio si chiar la al treilea nivel nu pot spune ca am facut febra musculara dar oricum au cerut din partea mea mai multa convingere si forta . Am terminat al treilea nivel de scari cu 9.70 ,inscris pe spate , ca doar acesta e numarul meu de "atlet" . Momentan studiez inceputurile gindirii "iubind-o pe Sofia" ... Sunt un romantic cu o sabie de foc si ura in a sa mana ...si cam asta ar trebui sa tineti si voi in mana cand cititi ce am de spus ....
6 poezii, 0 proze
Ciprian Simut
-nascut in 1983 pe 5 mai, in Oradeea -clasele 1-4, terminate la Scoala Generala nr 16, -clasele 5-8 la Liceul Aurel Lazar, -clasele 9-12 la Liceul Teologic Baptist Emanuel, toate in Oradea... M-am nascut intr-o familie de oameni simpli, dar cu o baza etica, spirituala si morala atat de solide incat nu puteam sa trec prin cei cativa ani de viata fara sa fiu si eu zidit pe aceasta stanca! Mama, tata, fratele meu imi sunt forta, ghid, suflet, incurajare, dragoste, lacrima, indurare, zambet, eliberare...imi sunt familie! De curand viata a primit o noua infatisare cand fratele meu s-a casatorit si acum am si un nepotel! Cei care sunt in situtia mea ma inteleg! Hobby-ul meu este cautarea, iar dupa ce caut imi gasesc implinire in cuvant, desen, gand, imaginatzie, prietenie, durere, bucurie, in adiere, in suspin, in incercari, in lacrimi, in privire...iar acum caut DRAGOSTEA! ...si iata: viata continua sa suspine, continua sa cante, continua sa... traiasca...
6 poezii, 0 proze
TAtodor adrian
Rebut Cu tălpi demonice calc tărâmul surpat intr-o clepsidră Pe mâini, nisip dinspre apus, moment nocturn Mă scutură o stea lățită în galaxii spumoase De-o daltă anonimă, eu răzvrătit în turn. Mă zbat între lățimea clipei prea devreme, prea nepotrivit Închis în sensul lamentabil, în turn, un ger satanic Ferestre dezgolite, să pot privi un interior Și bat ploile dezgustător în turnul falnic. Un trup cristalin se ascunde cu un etaj de-asupra mea Și bate sacadat în pragul tavanului meu Își revendică turnul ce l-am închiriat Și mulțumit mă roagă să mă abat de la traseu. Mă-mpiedic de o stâncă, se cutremură peretele dinspre nord Când ies, un curcubeu m-atinge violent La capăt e comoara, îmi spun, dar n-ajung prea departe De-odată-n jur doar turnuri, doar turnuri de ciment. Se clatină pereții spre care obosesc s-ajung tărziu Și mă târăsc pe cotul stâng, pe dreptul, pe amândouă Se-nchide nisipul spre răsărit cu o oră întărziere, Uitasem, s-a schimbat ora, cu un secol sau cu două.
60 poezii, 0 proze
AAAnca Anitei
Faceti-va timp sa cititi aceste minunate randuri... Avem timp pentru toate. Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga, sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou, sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine, avem timp sa citim si sa scriem, sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris, avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam, avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu. Avem timp pentru ambitii si boli, sa invinovatim destinul si amanuntele, avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare, avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile, avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam, avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem, avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea, avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem. Avem timp pentru toate. Nu e timp doar pentru putina tandrete. Cand sa facem si asta murim. Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua!! Am invatat ca...
16 poezii, 0 proze
SGschiopu lucianico stanc geliiona
M-am nascut pe data de 28.04.1971, in com. Vladesti, jud. Valcea Am cochetat cu poezia inca de la varsta gimnaziului, am absolvit Liceul de matematica-fizica ,,Nicolae Balcescu'' din Rm.Valcea, Universitatea Pitesti ,,Contantin Brancoveanu'', Facultatea - Finante si Banci , Universitatea Spiru Haret Rm.Valcea -Drept si Administatie Publica-, Scoala de Arta Rm.Valcea Pictura si Chitara clasica, Scoala Postliceala Sanitara Am scris poezii care au aparut la gazeta Universitatii Constantin Brancoveanu si s-au publicat in cateva ziare.
13 poezii, 0 proze
florin stanica
M-am născut pentru a fi mecanic, dar drumul vieții a deraiat de pe șine. Mecanicii au reușit să-l pună pe șine, dar nu pe aceleași șine. Așa se face că am ajuns la maturitate să fiu pe o altă cale, iar destinația este cu totul alta. În curând voi ajunge într-o poziție socială care-mi va interzice să pun mâna pe vaselină, ulei de motor sau orice altceva în afară de cărțile de specialitate ce devin antice imediat ce au fost citite. cu pasiune și multă bucurie din partea unui oarecare care se pricepe la multe, însă nu pricepe orice și... care în același timp nu uită chiar dacă este nevoit să ierte. Cel mai eficient într-u iertare este însăși uitarea.
1 poezii, 0 proze
DWDan Waniek
Am educat mâna stângă pentru șoriceii ce-mi mișună pe masă... Am zis apoi j'ai vécu, aproape ca abatele acela, bun la inimă ca un medic de plasă... Ce să zic? La capăt de drum nu mai sunt decât începuturi eterne a capella, nu însemnări, n-ai nici casă... Necum biografii, muieri, ori plângeri spre Cruella. Aplauzi doar din dreapta, cine să te mai descoasă ? Autorul locuiește și lucră la Paris ( în Francia, dar visează doar la Navarra... ). Dan Waniek este medic român ( cu numele cel meseriaș ce vine de la protovasconicul *bade, întregitor, care după Vennemann a dat deponentul - căci nu are pasiv - și defectivul - căci nu are perfect - Lat. mederi, a vindeca, verb dual, pentru că are complement atât cu dativul cât și cu acuzativul :-).
7 poezii, 0 proze
Evie Lowe Stella
Dragă tată, Din nefericire aseară am ajuns acasă la D. abia pe la opt, când ușa de la intrare scârțâie dacă încerci să o sugrumi. Am lăsat-o baltă și Mai bine îl omor pe D., ceea ce am și făcut. Mai departe nu m-am mai deplasat prin apartament decât în genunchi. Sub patul lui am găsit o cutie de confetti resigilată artizanal, cu scotch. Apucând-o cu mâna stângă, am încercat pentru prima oară în viața mea să eructez zgomotos (in memoriam, probabil). N-am reușit. Am căscat. Fără poftă. Benzile adezive s-au rupt, capacul s-a ridicat. Sinceră să fiu, în momentul ăla mi se părea că adevărata succesiune e cu totul alta. Mâinile Mele au plonjat înăuntru și-am văzut că pe Degetele Lor Lipicioase se înghesuiau aceleași confetti roșii care burdușeau și Sângele Sărmanului D. Am scormonit mai departe și aha: pe fundul cutiei era o scrisoare, adresată mie (de aici încolo, apa din cadă s-a tot revărsat peste buza de fontă, Gâlgâind În Surdină). Am citit repede: era vorba despre același lucru, sunt...
3 poezii, 0 proze
bogza gheorghe
Simetrie - Marin Sorescu Mergeam asa, Cand deodata in fata mea, S-au desfacut doua drumuri : Unul la dreapta, Si altul la stanga, Dupa toate regulile simetriei. Am stat, Am facut ochii mici, Mi-am tuguiat buzele, Am tusit, Si-am luat-o pe cel din dreapta (Exact cel care nu trebuia, Dupa cum s-a dovedit dupa aceea). Am mers pe el cum am mers, De prisos sa mai dau amanunte. Si dupa aceea in fata mea s-au cascat doua Prapastii : Una la dreapta Alta la stanga. M-am aruncat in cea din stanga, Fara macar sa clipesc, fara macar sa-mi fac vant, Gramada cu mine in cea din stanga, Care, vai, nu era cea captusita cu puf! Taras, m-am urnit mai departe. M-am tarat ce m-am tarat, Si deodata in fata mea S-au deschis larg doua drumuri. "V-arat eu voua !" - mi-am zis - Si-am apucat-o tot pe cel din stanga, In vrajmasie. Gresit, foarte gresit, cel din dreapta era Adevaratul, adevaratul, marele drum, cica. Si la prima rascruce M-am daruit cu toata fiinta Celui din dreapta. Tot asa, Celalalt trebuia...
4 poezii, 0 proze
Alexandru Ion Furculita
Sunt un volum ce n-are titlu încă, Deși există-n mine tipărit - Volum unic, ce trebuie citit Rând după rând Și tot așa, la fel, De la-nceput și până la sfârșit - Până se va-nțelege ce daltă de oțel Va trebui să-mi sape titlu-n stâncă Atunci când titlul meu va fi găsit!... Multumesc lui Ion Minulescu pentru descrierea pe care mi-a facut-o.
10 poezii, 0 proze
Stânca pe care am adormit
de Adriana Lisandru
seară liniștită, parcă marea-mi spune să-mi îngrop tristețea-n unde, ca și ea, dar o veche rană plânsului mă-ndeamnă, dusă pe vecie, tinerețea mea… suflete, nu crede-n cele care pleacă, tot ce-i vis,...
Am vrut să-ți spun cuvinte frumoase
de Nicolae Diaconescu
Tocmai îți scriam un mesaj când anunțul șoc m-a blocat.(24 martie 2020) Vecinul fratelui meu, Mihai Codrea mi-a transmis condoleanțe. -Pentru ce, am întrebat. -Îmi pare nespus de rău, a continuat el,...
Plaja
de Dumitrescu Razvan
Stăteam deja de trei ore în cafeneaua asta privind printre ușile larg deschise cerul înmiresmat de vară. Localul era gol la ora asta, în afară de mine mai rămăsese doar barmanul ce privea când la...
Furtuna 8
de enache ion
Reprosul neghiobiei mele, sau mai degraba al lipsei mele de cunostinte medicale, aveam sa-l primesc chiar de la ea la refugiu. Atunci, de durere nu mai avuse cum sa-mi dea indicatii si am procedat...
Cântec de leagăn
de Marina Spataru
Þi-am adormit în poala surdă Cerșind un rest de anotimp... Tu ești iertarea mea din urmă Și visul primului alint. Târziul picură cenușă În ochii tăi bătrâni și grei, Strânsoarea vremii ne-năbușă, Iar...
sora
de Daniela Davidoff
// toți venim din altă parte, r. suntem trupuri trase de roți, rucsacuri umflate cu sânge cald și fotografii vechi. copiii noștri dorm în pături gri. visează păduri dense pe care nu le vor cunoaște...
Prima intalnire cu Dumnezeu
de Gherghei Iulia
Privesc drept în fața. Un munte, de fapt, versantul unui munte: pâlcuri de brazi, pete de zăpada, stânci... se întinde în fața ochilor mei: Ce vis frumos! Privesc spre cer , e plin de nori, e frig și...
Cadru
de Marius Surleac
Am început să uit de hrană, de zgomot, de carte, de moarte … Gândeam chipul părintelui întors din trecut, sub vise deșarte. Ce bine era când palma gingașă mă atingea pe creștet, iar eu vedeam că nu...
Copacul speranței
de Ottilia Ardeleanu
Personaje: NUCUL DOR BUNĂTATE OPTIMISTUL SINGURATICUL NOUTATE TIMIDITATE POVESTITORUL POVESTITORUL: Dragii mei, am să vă povestesc o întâmplare. Se spune că există undeva în lume un NUC vorbitor. El...
Cu sau fără Dumnezeu?
de Raul Dorin Vasile But
A vorbi despre Dumnezeu în contextul vremilor pe care le trăim, frământate de atâtea neajunsuri, de atâtea neîmpliniri și greutăți, ar putea părea unora dintre noi a fi doar o “vorbărie deșartă”,...