"Soare cu țipăt de lut" – 20144 rezultate
0.03 secundeMeilisearchDragomir Rodica
Nepoata de tarani invartejiti in a pamantului munca,crescuta in ograda plina de oratanii si invatata ca oamenii ,,de la oras" sunt prea ocupati pentru a mai simti fericirea lucrurilor simple. 3 rugaciuni m-a invatat tataia,3 rugaciuni stiu si acum. Continui sa spun seara,inainte de culcare: ,,Tatal nostru", ,,Crezul" si ,,Inger,ingerasul meu". Din ce in ce mai rar totusi.Nu mi-s bigota,dar cred intr-o fiinta superioara care,din spusele mamaiei,s-ar numi ,,Dumnezeu". Cu ,,D" mare. M-am jucat ,,cu puta in tarana",am facut baie in garla,cozonaci din lut si friptura din ciocanei de porumb,dansam pe langa geamul caminului cultural- pe atunci discoteca-,incalecam sania dis de dimineata iar seara ma infruptam din placintele coapte in soba si laptele proaspat muls de la Joiana. Il primeam,din cand in cand, cu mare bucurie pe nenea care parca in fata portii un Oltcit alb si ma pupa pe frunte.Tin bine minte ca intr-o vara mi-a adus ochelari de soare cu rama din plastic alb. Dar cu mult mai...
24 poezii, 0 proze
Ion Cănăvoiu
Ion Cănăvoiu s-a născut la Runcu, în județul Gorj, pe 8 septembrie 1939, fiind fiul lui Gheorghe și al Polixeniei Cănăvoiu. A urmat cursurile Facultății de Litere din București, perioadă în care a și debutat cu poezie; a fost un talentat gazetar și, o perioadă, profesor în județul Olt. A lăsat în urma sa cărți de valoare, precum: „Soare cu dinți” (fabule), Editura Spicon Târgu-Jiu, 1991; „Poezii” (postum), Târgoviște, 1993; „Cobra regală” (epigrame, postum), Editura CCVCTP Gorj, 1994; „Sonetele vinului” (poeme postume), Editura PUNCT, ș.a. A inițiat editarea unei publicații de satiră și umor intitulată HAZ-ul, revistă la care el era director, finanțator, editor, redactor și chiar difuzor. S-a stins din viață la 22 octombrie 1992, la Târgu Jiu. Un an mai târziu, în amintirea lui s-a organizat Festivalul Național de Umor “Ion Cănăvoiu”, cu secțiuni de carte de umor, epigrame, fabule, parodie, poezie satirică și proză umoristică.
26 poezii, 0 proze
Diana Suciu
nașterea zilelor de toamnă 1986 septembrie într-o zi de duminică cu soare membră agonia.ro: iulie 2006 studii: 2005-2008 - Facultatea de Sociologie și Psihologie / specializarea Psihologie (Universitatea de Vest Timișoara) 2008-2010 - Master Psihologie clincă (Universitatea de Vest Timișoara) Poezia = formă de descărcare psihică, o parte din mine. mai public și pe Hermeneia.com: http://www.hermeneia.com/profil/401 sau pe RoLiteratura.ro: http://www.roliteratura.ro/autor/?id=60 apariții în reviste literare: > revista Cuib /august 2009/ nr. 2 > revista Singur / noiembrie-decembrie 2009 / > revista Feedback / noiembrie-decembrie 2009 / nr. 11-12 > revista Algoritm literar / mai-iunie 2010 / nr. 1 Concursuri și premii: Locul 1 - Concurs Internațional de Poezie "Grigore Vieru" oct 2009 twitter: http://twitter.com/dianasuciu ________________________________________________________ © All content of this page profile is protected by the law of copyright. Information from this page profile...
56 poezii, 0 proze
Bangau Cristina Simona
hmm... i can be whatever you want me to be... ...ador zilele de toamna tarzii, in care simt ca e ultima zi cu soare care va mai exista... cred ca intr-un final vom ajunge cu totii sa suferim de depresii, degradandu-ne treptat, pentru ca aceea entitate suprema sa poata savura momentul in care ne vom autodistruge prin combustie interna... imi place teatrul de calitate, lectura, intr-o zi in care s-a intrerupt electricitatea din cauza furtunii, la lumina unor lumanari pe cale sa se stinga. imi place sa cred ca exista sfarsitul lumii... lipsit de paradis totusi. as vrea sa pot crede in basme cu creaturi fantastice, in care mai exista o farama de speranta in zambetele schingiuite de caldaramurile mizerabile. cand voi simti prima urma de fericire adimensionala, nedistorsionata, ma voi arunca de pe o stanca, in speranta ca voi reusi sa strang in gheare, nemurirea. pana atunci, iubesc...un nu stiu ce, nedefinibil, pe o margine de banca deformata de imaginea soarelui oglindit in ghetarul pe...
1 poezii, 0 proze
Consuella Efrim
Sunt un picur de roua pe geamul spalat de o ploaie divina. Mi-au crescut aripi doar ca aiba ce sa-mi taie. M-au lasat sa vad doar ca sa vad ce nu pot avea... si totusi... sunt o forta a naturii, salbatica si timida in anotimpuri de o diversitate socanta uneori; sunt visul unui barbat care refuza sa ma gaseasca, sunt mama perfecta a unui copil care inca ma asteapta plangand, sunt sotia unui barbat care nu va stii niciodata ce a pierdut si speranta intr-un pumn de soare strans cu forta unui taifun. Sunt un strop de roua amestecat barbar cu ploaia divina ce iti curge din cand in cand pe geam... si uneori in suflet...
44 poezii, 0 proze
nadia chimion
M-am nascut intr-o zi cu mult soare , de aceea sint o persoana pozitiva , plina de viata si asta i-i datorez lui Adrian . Am vazut multe , am emigrat din tara in tara si abia acum imi dau seama ca nu inteleg sensul vietii . Dar sint optimista ca intr-o zi am sa reusesc sa-l descopar
1 poezii, 0 proze
Roxana-Adina Stroilescu
M-am nascut intr-o zi de toamna dar era multa zapada, intr-o joi cu mult soare. Am copilarit frumos. Si tot asa. Scriu asa, asa... Ce-am strans pana acum, mai mult sau mai putin din joaca: Premiul al II-lea la editia a VIII-a a concursului de poezie "Nichita Stanescu", in Ploiesti Diploma pentru creatie literara la concursul DIALOGURI CULTURALE "Nichita Stanescu", tot in Ploiesti Am participat la Concursul National de Creatie Literara "V. Voiculescu", editia a XIV-a Buzau => Premiul I la sectiunea poezie
111 poezii, 0 proze
Schiopota Dragos
Nu sunt cunoscut in lumea intreaga, de parca toti am fi intregi, sunt totusi un om cu capul pe umeri,daca nu as fi, nu s-ar mai povesti,era intr-o noapte cu ceata, pe la ora cincisprezece dupa-masa, chiar treizeci de minute mi se pare,cu mult soare si vant ancestral, fara miros,inodor dar insipid si in loc sa strig "Mama", n-am strigat nimic, s-au suparat si au plecat impreuna, ea cu sexul opus, el invers.Totul s-a terminat cat ai zice peste, apoi a venit viata si inca sunt inchis in ea.Acum scriu si tot muncesc, c-asa-i bine, omenesc...
41 poezii, 0 proze
Dinu Soare
Asociat la un moment dat cu grupul de la revista Kalende, Dinu Soare a fost un poet român. Unicul său volum de versuri, intitulat Tristeți și publicat în 1936, cu o copertă neagră și aproape 200 de pagini, n-arată un poet prea interesant: Dinu Soare nu vine în poeziile sale cu multe inovații față de poezia simbolistă, la modă cu câteva decenii în urmă... Opere * Tristeți, [1936] (versuri) * Ce-ai făcut cu inima mea, doctor Crips?!... : Istorioară cinematografică, Litera, București, 1973
1 poezii, 0 proze
gianina soare
M.am nascut intr.o zodie buna...si n.am incetat sa privesc lumea cu mirare si bucurie!Adun avida in mine tot ce gasesc bun si frumos in ceilalti,mi.am facut aripi din iubire si de atunci totul se scurge in nestire spre bine!
11 poezii, 0 proze
Soare cu țipăt de lut
de Dumitru Mălin
E orb întunericul mamă E oarbă de tot smoala lui De unde să știu cum mă cheamă De unde să știi să-mi mai spui? E oarbă lumina și taina Sunt oarbe amintirile vechi Îmi schimb cu-ntunericul haina...
ouă de țipăt
de Ion Caraion
Timpul s-a ivit cînd s-a stins dumnezeu dumnezeu pieri scurtă vreme după ce păpușa numită om și opaițul cu seu trecînd prin chimii și fizici descoperiră cenușa ca urmare a scrumului. Timpul se uită...
spărturi zentangle
de Anisoara Iordache
pentru paznicul de noapte de la spitalul de psihiatrie, orice trecător era o plăcuță zentangle tăioasă, care punea în pericol liniștea publică. muta de colo-colo paharele, farfurioarele, șervețelele,...
Moare satul romanesc,Calatorule !
de Adam Vasile Adrian
MOARE SATUL ROMÂNESC,CÃLÃTORULE... Pe-o piatră adormită în uliță, sub soare, Stau păsări aliniate cu sufletele lor , Boi osteniți trag carul cu fân cosit,în zori Și-o casă îi așteaptă cu porți...
Lumea unui timp crescut din visele Pământului
de eugen pohontu
Roman fantasy ”ULTIMUL TRIMIS OSERP” editura Tracus Arte, 2016 Dacă vrei să zbori ca ”omul pasăre” de pe un pisc al masivului Chomolugma, sau, dacă vrei să explorezi ținutul mirific al Gropii...
poem
de katya kelaro
avea cea mai frumoasă nemurire pe care am văzut-o vreodată la un muritor. își purta singurătatea la braț, ca pe o mare doamnă, singura cu care accepta să-și împartă kimonourile copilăriei, o aceeași...
Sponsalia 5
de matei dumitru
Spre dimineață ațipesc puțin, să mai prindă puteri, dar la răsăritul soarelui pornesc la drum și țin strașnic la pas întins până către seară. Când să treacă albia unui râu, peste care e aruncată o...
sTare
de Roxana Gabriela Braniste
Se va gleznă vertical ca și cum păsările ar zbura cu degetele. Pasărea gleznei -ce adânci desprinderi! Subpăsărita sTă țipată. La țipăt pășirea cocor Păsărglezna pas ulmul; din ulm fluierul...
Vervă de mai
de Aurora Luchian
În cămașa subțirică, Un puiuc de rândunică, S-a ivit din cuib de lut, Zidit de anul trecut. Cască ciocul, ciripește, Apoi altul se ivește, Firav, însă flămângios, Săltăreț, gălăgios. Jos, rățoiu-n...
Jumătate de om călare pe jumătate de iepure șchiop - 20
de marin badea
Singura oglindă din sat e la Mareșăleasa. Bordeiul ei nu are gard, așa că te poți strecura până în dreptul unui ochi de geam, ca să poți privi înăuntru. Ochiul de geam e oval, seamănă cu o pâine...
