"Slova" – 6248 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
TTTeo Teofil
Curicullum vitae – ca-n Bănat Șie potcă să mă fac? După tată mi-s slovac. Numa’ mami-i dîn Măhala, C-aiși avem noi capitala. Io-s născut în Cimișoara, Năince d-o da primăvara. Șî ne-am mutat dă aiși acolo Dân Măhala măi încolo. D-acu’ șăgiem în Șietace Șî-s fălos la patru așe… Că vorbiesc limba șie-m’ plașe
43 poezii, 0 proze
KLKassák Lajos
Lajos Kassák (n. 20 martie 1887, Érsekújvár actualmente în Slovacia - d. 22 iulie 1967, Budapesta) a fost un scriitor maghiar. Susținător al formării Republicii Sovietice Ungaria, după căderea acestei republici, emigrează la Viena în 1927. A fost reprezentantul cel mai de seamă al poeziei maghiare de avangardă, creația sa însumând mai multe experiențe, printre care cea a mișcării dadaiste. Ulterior, opera sa poetică dobândește trăsături umaniste, de armonie și echilibru, uneori cu inflexiuni elegiace. De asemenea, a scris o proză de reprezentare realistă a vieții, după modelul lui Gorki, cu trăsături autobiografice. Scrieri 1915: Lumea meseriașilor ("Mesteremberek") 1922: Rugurile cântă ("Máglyák énekelnek") 1928/1939: Viața unui om ("Egy ember élete") 1962: Iubire, iubire ("Szerelem, szerelem"). **** 1887. március 21-én Érsekújváron született (ma Nové Zámky, Szlovák Köztársaság) 1899 a gimnázium 2. osztályából kimarad, lakatosinasnak áll; szülõvárosában és Gyõrött dolgozik 1904...
5 poezii, 0 proze
JNJaromir Novak
Ziarist, traducător. Vărsător. 35 de ani. 5 volume de poezii în limba slovacă (editura Ivan Krasko, din Nădlac, jud. Arad).
26 poezii, 0 proze
Štefan Žáry
Štefan Žáry (December 12, 1918, Poniky – August 25, 2007, Bratislava) was a Slovak poet, prosaist, translator and essayist; author of erotic lyric poetry, patriotic and anti-war poems, reminiscential prose. In his patriotic poems, he expressed his disappointment of a civilization progress. He translated mainly French literature. His works was initially related with surrealism, later he referred to folk and classical traditions. Notable works includes collection of poems Srdcia na mozaike (1938), Meè a vavrin (1948), Smaragdové rúno (1977), Malá letná suita v štyroch vetách (1995), parodies of Slovak folk songs Satironikon (1990), novel Ktorýsi deò z konca leta (1998). Poézia: 1938 – Srdcia na mozaike, zbierka básní 1941 – Zvieratník, zbierka básní 1944 – Stigmatizovaný vek, zbierka básní 1944 – Peèa plných amfor, zbierka básní 1946 – Pavúk pútnik, zbierka básní 1946 – Slnovraty, veršovaná lyrická hra 1947 – Dobrý deò, pán Villon, zbierka básní 1947 – Zas¾úbená zem 1948 – Meè a...
0 poezii, 0 proze
ZPZvonimir Kostiæ Palanski
Zvonimir Kostiæ Palanski (Bela Palanka, 1948) je srpski deèiji pesnik. Diplomirao je na Odseku za germanistiku Filološkog fakulteta u Beogradu. Književnim i prevodilaèkim radom bavi se više od 35 godina. Prevashodno je poznat kao deèiji pesnik. Zastupljen je u više antologija. Prevoðen je na engleski, nemaèki, hebrejski, italijanski, slovaèki, bugarski i makednoski jezik.
1 poezii, 0 proze
PSPetõfi Sándor
Sándor Petõfi (n. 1 ianuarie 1823, Kiskõrös, comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun - d. probabil 31 iulie 1849, Albești, comitatul Târnava Mare) a fost un poet romantic maghiar, erou al revoluției de la 1848 din Ungaria și Transilvania. S-a născut într-o familie modestă, tatăl Stevan Petroviæ meșter măcelar de origine sârbă, iar mama sa Maria Hrúz de origine slovacă. Avea șapte ani când s-au mutat la Kiskunfélegyháza, pe care mai târziu îl consideră orașul natal. Tatăl lui a încercat să-l dea la cele mai bune școli, dar când poetul împlini vârsta de 15 ani, familia lui și-a pierdut toată averea, ca urmare a inundațiilor din 1838 și a girării unei rude. Petõfi a fost nevoit să părăsească școala și să lucreze ca actor la Pesta, învățător la Ostffyasszonyfa și soldat în Sopron. În 1848 participă și el activ la revoluție. La 16 septembrie scrie proclamația de egalitate și se înrolează în armată. Superiorii lui nu sunt mulțumiți de el, întrucât era recalcitrant și ataca fățiș conducerea...
18 poezii, 0 proze
SGStroia Gheorghe
S-a născut la Adjud, județul Vrancea, pe 22 mai 1970. • Absolvă cursurile de zi ale Universității din Bacău Facultatea de Inginerie, specializarea Mecanică Fină - promoția 1995. • Debut literar: în anul 2010 • Volume publicate: „Pledoarie pentru…inocență”, Editura Sfântul Ierarh Nicolae – Brăila, 2010; poezie și proză tematică pentru copii „Pelerin, la porțile…eului”, Editura Sfântul Ierarh Nicolae – Brăila, 2010; poezii „De vorbă cu o…minune” – lucrare în 4 volume, Editura Sfântul Ierarh Nicolae – Brăila, 2010; povești pentru copii cuminți – vol. 1/4 „Omul retortă”, Editura Rafet - Râmnicu Sărat, 2010; poeme „În brațele bunicului” - Editura Optima – Iași, 2010 ; povești pentru copii cuminți – vol. 2/4 • Este publicat în reviste naționale precum: Basarabia Literară, Visul , Revista Singur, Glas Comun, Slova Creștină, CreștinOrtodox, publicațiile Asociației Române pentru Patrimoniu: Ecoul, Cărticică Românească pentru copii, Monitorul Cultural, Neamul Românesc, site-ul fondatorului ARP...
3 poezii, 0 proze
PSPetre Stoica
Petre Stoica (n. 15 februarie 1931, Peciu Nou, județul Timiș - d. 21 martie 2009, Jimbolia, județul Timiș) este un poet, traducător, publicist, colecționar de presă și bibliofil român, considerat scriitorul cu cea mai mare longevitate literară. A fost unul dintre întemeietorii spirituali ai "generației 60" alături de Nichita Stănescu, Matei Călinescu, Mircea Ivănescu, Cezar Baltag, Modest Morariu, Vasile Gordu. A tradus în limba româna operele unor importanți scriitori germani, fiind autorul antologiilor ”Poezia germana modernă” (1967) si ”Poezia austriaca moderna” (în colaborare cu Maria Banuș - 1968). A participat la numeroase colocvii, congrese pe teme literare și la festivaluri internaționale de poezie ce au avut loc la: Frankfurt pe Main, Sonnerberg, Berlinul de Vest, Leipzig, Dusseldorf, Lindau, Manheim, Marburg, Viena, Graz, Lindabrum, Zagreb, Bled, Budapesta, Rotterdam, Moscova, Sofia etc... și e tradus în sârbă, germană, maghiară, slovacă. Poezii Poeme" (1957), "Pietre...
37 poezii, 0 proze
NDNichita Danilov
Nichita Danilov (n. 7 aprilie 1952, Mușenița Climăuți, Suceava) este un poet român, de etnie rus-lipovean. Nichita Danilov s-a născut la data de 7 aprilie 1952 în comuna Mușenița Climăuți (Suceava), într-o familie de etnie ruso-lipoveană. A absolvit cursurile Facultății de Științe Economice și pe cele ale Școlii Postliceale de Arhitectură, ambele din Iași. A lucrat ca economist, corector, profesor, muzeograf, editor, redactor ("Convorbiri literare"), redactor șef ("Kitej-Grad"), șef departament cultură ("Monitorul de Iași"), director (Teatrul de copii și tineret "Luceafărul" din Iași), secretar literar (Teatrul Național din Iași), director (Casa de Cultură "Mihai Ursachi" a municipiului Iași). Debutul său literar a avut loc în anul 1979 în paginile revistei "Dialog". Este prezent în texte literare în aproape toate antologiile din țară și străinătate, poeziile sale au fost traduse și publicate în diverse reviste de gen din S.U.A., Anglia, Cehia, Slovacia, Franța, Spania, Letonia,...
59 poezii, 0 proze
VCVirgil Carianopol
Virgil Carianopol (n. 29 martie 1908, Caracal - d. 6 aprilie 1984) a fost un poet român. Versuri avangardiste (Un ocean, o frunte in exil), lirica neoclasica, traditionalista (Flori de spini, Elegii si elegii) si care exalta sentimentul national ( Stergar Romanesc); memorialistica ( Scriitori care au devenit amintiri). Oltean de fel, strănepot, după mamă, al lui Iancu Jianu, născut la Caracal, în 29 Martie 1908, învață carte la "Liceul Ionită Assan" din urbea-i natală, până ce absolvă clasa III-a, când lasă baltă si învătătură și tot, și pleacă în lume, cu toate ca deabia împlinise patrusprezece ani. După ce trece timp de doi ani printr'o sumedenie de peripeții, este prins, când voia să treacă granita ceho-slovacă, întorcându-se acasă, pe scurtă vreme și ajungând după câțiva ani de pribegie, elev al Școalei de artificieri dela Arsenalul Armatei. Dragostea de libertate si de cultură îl subjugă, începându-si activitatea de scriitor cu deplin succes, dela întâii pasi, ieșind la iveală...
26 poezii, 0 proze
Slova
de Vali Nițu
prin cuvântul captiv în vers destinul mi s-a schimbat în poezie trăire grăitoare a slovei dătătoare de izbândă trăiesc prin el am suit o treaptă și acolo mi-am găsit mărgăritarele pure împreunate...
slovă
de Florentin Cristian
Eu vorbesc despre o sclavă Aceea este o slovă Care chiar dacă e cheltuită Se declară mulțumită
Slova scriitorului, nebun
de Iurcencu Teodora Ioana
Ce nostalgic era cândva în umbra mută a unui cuvânt Cuvintele îți păreau un rai, de neconceput Și-ai vrut să-ți arzi venele deasupra unor umbre de neconceput Știai prea bine fiecare lucru, care te-a...
slovă despre mine
de Ștefan Petrea
lumină-mi este liniștea întreagă în mine chipul tău ce lin revarsă femeie de vecia lirei arsă nuntiri cu neființa ce îmi neagă. cu viața către lacrimă întoarsă duci gândul meu mirări să înțeleagă...
slovă epică
de FLOARE PETROV
pentru zidirea slovei pe hârtie a trebuit să fur din veșnicie m-am ales cu patimă sublimă țesută cu metaforă și rimă. cuvinte împletite cu ardoare cu stele și cu luna și cu soare univers exploatat cu...
Slovă domnească
de Camelia Oprița
Scrisei slovă pe icoană, Dar îmi zbură către iarnă Și se duse-n cântecel Cântat de un băiețel. Cântec dulce călător, E vremea zăpezilor. Ține calea Moşului În seara Crăciunului. Ține dar lumina...
Întru slova mărturisirii
de Zavalic Antonia-Luiza
E cald și mărturisesc că rănile sunt mai dulci când ultima ninsoare se așterne ca o mână albă peste pământul uitat. Pașii tăi ocolesc apele întunecate și risipirea văzduhului. E timpul despărțirii....
cumpăr slovă
de Ștefan Petrea
dorințe ard în crematoriul cărnii sub lacrima de sus ce zarea-ți udă și bei otrava apelor cu ciudă și-oleacă plumb era în buza cănii. sub existarea ta de jale nudă în noapte vin la patul tău dihănii...
pergament si slova
de Ștefan Petrea
nu ma stiu altfel decat un vesnic adus de spate peste-un petic de hartie. pe cand parnisera a-mi creste primele fire de iarba pe buzele barbii eram deja o pajura sedentara ce-si minuna zilnic ochii...
rămân captiv în slova cu iubiri
de Ștefan Petrea
visarea-n duh își lasă-n lene sucuri în fapt otrăvuri pentru rațiune tu fugi în Cer, în Raiului genune și nemurindă, înger de buclucuri. iar când amurg o fi să te cunune pe trist Luntraș cu un sărut...