"Secundele care petrec" – 8611 rezultate
0.04 secundeMeilisearchioana vaduva
Mi-am luat dreptul la cuvintele mele, m-am născut cu ele pe inventar așa cum te naști cu tot stratul de celulită de care urmează să te bucuri o viață, cu tot norul de neuroni pe care urmează să-i ucizi într-o viată, cu toți anii și toate secundele în care urmează să te așezi vreme de o viată. Mi-am luat dreptul la cuvintele care sunt ale mele. Le-am dat liber și nu s-au dus, și-au cusut cămașa de forță direct pe piele și acum, și doar acum vreau rochia mea de seară cu umeri dezbracati și n-aș putea… Doar sa gasesc firul dus și să destram silabele până ce aerul dintre ele rămâne surd și să arunc în spate ghemul cum arunca voinicul pieptenele în poveste. Și-n spatele meu să nu se fac zid, nici pădure, să se starnească doar o furtună de răvașe trecătoare. Cuvântul spus cu adevărat e ca o zi de naștere cu tort și îmbrățișări.
6 poezii, 0 proze
RORaluca Oprita
Se născuse dintr-o noapte nedorită cu secunde rupte de timp răscolea ca o spaimă fața neînțeleasă a lucrurilor se oprea rar de tot neștiut de târziu se zărea o umbră în stâncă strângea întunericul ca pe niște șoapte abia rostite gândurile foite între mâini rugă pentru timpul ei deloc grăbit egal de tăcut odată cu plecarea peste gesturile obscure își furișa ochii ca o pală de vânt după o atingere după fiorul care mima căldura unei promise dimineți.
63 poezii, 0 proze
BGbeatrice rodica giosan
viata mea a adormit pe-o treapta uitata de timp suspendata-ntr-o lume bizara care nu e a mea si nici a destinului meu ratacit undeva intr-o coma profunda stingher uitat ... doar virtual varful penitei mai spera cateva secunde intr-o trezire albastra o atingere intre spiralele timpului meu care-mi stie destinul trecerea arderea prizoniera... viata mea
35 poezii, 0 proze
MCMaria Constantin
M-am născut în 3 august 1967, în București. Scriu câte ceva din anul 1989. Sper că voi reuși să las posterității si ceva scris, ceva demn de luat în seamă, în afară de cei trei copii pe care bunul Dumnezeu mi i-a dăruit. Păpușa de cârpă Dacă Dumnezeu ar uita pentru o clipă că nu sunt decât o păpușă de cârpă și mi-ar oferi în dar o bucățică de viață, probabil că n-aș spune tot ce gândesc, deși în definitiv aș putea să gândesc tot ce spun. Aș da valoare lucrurilor mărunte, dar nu pentru ce valorează ele, ci mai curând pentru ceea ce ele semnifică. Aș dormi mai puțin și aș încerca să visez mai mult, înțelegând că pentru fiecare minut în care închidem ochii, pierdem șaizeci de secunde de lumină. Aș merge în timp ce alții ar sta pe loc, aș rămâne treaz în timp ce toți ceilalți ar dormi. Aș asculta în timp ce alții ar vorbi și cum m-aș bucura de savoarea unei înghețate de ciocolată! Dacă Dumnezeu m-ar omeni cu o fărâmă de viață, m-ar împinge de la spate în bătaia soarelui, acoperindu-mi cu...
9 poezii, 0 proze
Alexandru Dimitriu-Păușești
Alexandru Dimitriu-Păușești (n. 24 februarie 1909, Iași, d. 7 noiembrie 1977) este un scriitor, traducător și academician român. El a urmat școala primară și cursurile secundare (Liceul Național) în orașul natal. Apoi, a frecventat cursurile Facultății de Filologie, secția franceză, la Universitatea \"Al.I. Cuza\". După obținerea licenței, a urmat studii de specializare în limba și literatura franceză la Paris. Revenit în țară, a funcționat ca profesor de franceză la diverse licee din Iași, printre care și la Școala Normală \"Vasile Lupu\". După cel de-al Doilea Război Mondial, a profesat în învățămîntul secundar din București (între altele, la Liceul \"Gh. Lazăr\"), iar din 1954, în cadrul Catedrei de literatură franceză de la Facultatea de limbi străine din București, ca lector, apoi conferențiar. În 1970 obține titlul de doctor în filologie la Universitatea București, cu teza Imaginea poetică la René Char. În 1972 a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din țara noastră. În 1968 a...
2 poezii, 0 proze
GBGrigore Bugarin
Grigore(-Gore) Bugarin (n. 2 iunie 1909, com. Ohabița, jud. Caraș-Severin - d. 9 septembrie 1960, Timișoara) a fost un poet tradiționalist-gândirist și publicist român. A urmat cursurile școlii primare în comuna natală iar cele secundare (gimnaziul, Școala normală de învățători) la Caransebeș. Poetul va rămîne toată viața în aceste părți, funcționând un timp ca învățător și revizor școlar în Lugoj și participînd intens la viața literară și culturală din centrele bănățene. A colaborat la principalele ziare și reviste, în special la cele care au apărut în zona de vest în această perioadă. Ziare: Rasunetuil (Lugoj), Acțiunea (Lugoj), Reșița (Reșița), Vestu1 (Timișoara), Cuvântul satelor (Lugoj), înnoirea. (Arad), Banatul (Timișoara), Drapelul roșu. (Timișoara). Reviste : Fruncea (Timișoara), Luceafărul (Timișoara), Cuget clar (București), Societatea de mîine (Cluj), Banatul literar (Timișoara), Lanuri (Mediaș), Gând românesc (Cluj), Gândirea (București), Scrisul bănățean (Timișoara),...
1 poezii, 0 proze
PVPan M. Vizirescu
A plecat dintre noi Pan M. Vizirescu, decanul de vârstă al scriitorilor români. S-a născut în satul Brăneț, județul Olt, la 16 august 1903. A urmat școala primară în comuna natală, apoi la Slatina. Studiile secundare și le-a efectuat la Colegiul Național din Craiova. A absolvit cursurile Facultății de Litere din București, obținând licența în anul 1929. În anul 1938 și-a trecut în palmares doctoratul în Litere și Filosofie cu mențiunea "magna cum laudae". A intrat în învățământ ca profesor la Liceul Militar din Cernăuți, apoi a fost mutat la Liceul Comercial Carol I din București _ la catedra pe care o avusese George Călinescu. A fost director de cabinet la Ministerul Propagandei sub miniștrii Nichifor Crainic și Alexandru Marcu. Din 1940 până la 23 august 1944 a fost subdirector la radiojurnal în cadrul Societății Române de radiofuziune. În anul 1945, Pan M. Vizirescu a fost condamnat de așa-zisul Tribunal al Poporului, organizație-instrument a guvernului Petru Groza, creată după...
3 poezii, 0 proze
IVIon Vatamanu
1937 / 1993 S-a manifestat ca luptator fervent pentru eliberarea nationala a romanilor din Republica Moldova si Bucovina, in 1987 si mai incoace scriind unele poezii preponderent retorice, de o larga au dienta: Ce vor scriitorii?, Unire, moldoveni!, Celor ce pun graiul la vot, Un popor de felul nostru, Matern la Bucovina etc. Ion Vatamanu a fost un reformator indraznet al poeziei roma nesti din stanga Prutului, riscand in 1962 sa dea o carte de versuri libere, albe, deosebite de cele cultivate la noi in epoca. Apoi a tra dus din Walt Whitman, din Imant Ziedonis, asimiland creator un vers cu care nu prea eram obisnuiti. Apoi si-a ales drept metafora si simbol frunza, explorand acest motiv intr-o carte intreaga De ziua frunzei si punandu-ne din nou la incercare gusturile si pri ceperile. Dupa care se intorcea in Tara Fagilor, de unde ne aducea multe si surprinzatoare Secunde cu munti. Pana ne-am obisnuit cu el si l-am simtit Atat de mult al pamantului (e titlul volumului sau din 1990)...
3 poezii, 0 proze
FSFrans Eemil Sillanpää
Frans Eemil Sillanpää (n. 16 septembrie 1888, Hämeenkyrö — d. 3 iunie 1964) a fost cel mai mare scriitor finlandez din secolul XX, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în anul 1939. Frans Eemil Sillanpää s-a născut în Hämeenkyrö (la vest de Tampere). Ca și alt scriitor finlandez Joel Lehtonen (1881 - 1934), micul Frans Eemil a fost ajutat de către concetățenii săi să-și termine studiile secundare. În anul 1908 își ia bacalaureatul și se înscrie la Facultatea de Științe Naturale din Helsinki. În perioada studiilor universitare are prilejul să cunoască și să frecventeze casa familiei Järnefelt, un adevărat focar de cultură și de patriotism. Generalul țarist de origine finlandeză Järnefelt, ca prefect al departamentului Kuopio, impune finlandeza ca limbă a documentelor oficiale. Ulterior, ca membru al Senatului finlandez, împreună cu soția sa și fiului său, scriitorul Arvid Järnefelt (1861 - 1893, contribuie din plin la culturalizarea și emanciparea societătii din Helsinki în a...
1 poezii, 0 proze
Cristina Climov
Sunt un cesornic stricat Sunt un ceasornic stricat Minutarul meu se incapataneaza Sa-mi masoare timpul in sentimente. Secundele-s undeva Prin memoria mea temporara Un soi de fotografii fara culoare. In loc de rama mi-au turnat Un val subtire de eternitate Si atingeri cu vise. Am sa ma asez De acum inainte Pe noptiera veche a tuturor bunicilor din lume Sa le servesc diminetile singuratice Cu caldura si timp infinit.
8 poezii, 0 proze
Secundele care petrec
de Alin Zamfir
Secundele care petrec Am privit împreună secundele care trec, și-am spus că sunt răsfăţate și petrec. Erau în permanentă și dezorientată mișcare, pe câte una vroiam să o prind, doar așa de indignare....
De ce n-am timp
de Alina T. (Manole)
degetele mele se deschid în unghiuri mari și scapă secundă după secundă la picioarele bărbaților care-mi flutură un rest de poeme în fața cântecelor mele. Ei n-au nici o vină eu am recursul permanent...
Cu si despre Timp
de Boitor Valerian
Știi, timpul e destul de ciudat în ultima vreme; ba se întinde spre – lasă, că fac mâine, ba se comprimă în – nu mai e timp. Nici când dormi nu poți să nu ții evidența timpului, deși nu vrei asta....
cu măștile la vânat în paradis
de Șerbănescu Ana
ieri am călcat peste paradisul tău minat de 30000000000000000000000000000000000 de minciuni din două sute de adevăruri fals croite și era cam șubred podul dintre love și dragoste ca un fel de prea...
Nu există spații fără de ritm
de George Pașa
Tot disecăm orizonturi, de parcă am da sângele hrană pustiului, și-ntre limite cerul nu mai are acuarelă pentru speranțe, ne rămâne să pictăm în orb cu o pensulă pe care ne-a împrumutat-o neantul;...
Scrisoare din absurdul amintirii
de dragos moldovan
Bună seara, bătrâne Domn. Îți scriu din închisoarea propriei mele singurătăți. îți scriu din lanțurile propriei mele neputințe. Din celula de sticlă în care m-am ascuns și nu mai pot ieși. În seara...
Sonată pentru ochi de cîine albastru ( 3 )
de rechesan gheorghe
# . INTERMEZZO. Nu, nu puteam să cred ceea ce-mi spuneau prietenii, toate vorbele veninoase pe care mi le murmura Mario de fiecare dată, cînd înrăit de alcool trasa dungi cu degetele cleioase de rom,...
Conspirația naturii
de Bogdan Crisan
Conspirația naturii Este un ceas ploios pus pe fereastra camerei mele, urât, chiar grețos pentru început nu din cauza ploii și nu doar pentru că s-a născut în țeava de la balcon în care s-a auzit un...
Lumea noastră cea de toate zilele
de Liviu Comșia
Existența comună poate deveni motiv poetic? Deslușesc într-o asemenea întrebare și o undă de ipocrizie, fiindcă dilema a fost demult rezolvată. În primul rând, post-moderniștii și-au făcut chiar un...
Caldura unei vieți pe gheață
de CRETU IOAN
Căldura unei vieți pe gheață Pe la jumătatea secolului trecut, gheața frigea de rece ce era. Dar mai puțin decît în zile noastre, mai ales dacă cei de pe atunci erau tineri, cu sînge înfierbîntat de...