"Scormonire" – 873 rezultate
0.01 secundeMeilisearchBarbu Cornelia
Dacă v-ați furișat la mine-n casă și scormonindu-mi prin gunoi, mi-ați îmbălat la vorbe fără noimă și ați făcut atâta tărăboi, mă-ntreb ce-ați fi făcut în locul meu de vi s-ar fi furat din inimă cuvinte și-apoi sucindu-le pe multe foi, un altul vi le-ar vinde?
2 poezii, 0 proze
DBDan Boldeanu
"Nu este imposibil de dovedit, daca ai cateva cunsotinte psihologice si o repeti destul de des, ca un patrat este, de fapt, un cerc. In fond si la urma urmei, ce este un cerc si ce este un patrat? Simple cuvinte, care pot fi manipulate in asa fel incat sa ascunda ideile de baza." J. Goebbels. Mi se pare normal ca atunci cand te nasti si te dezvolti in mizeria unei taceri generale impuse, sa te intrebi la un moment dat: "Cum au reusit sa ne tina sub control atat de mult timp?" Si tot incercand sa afli, scormonind si adulmecand prin gunoaiele arhivelor, realizezi ca...pur si simplu au reusit si vor reusi mereu. Cine? Cei care isi dau seama ca putem sa fim redusi la tacere prin propriile noastre cuvinte. De fapt, cu cat tipam mai tare, cu atat mai adanca este linistea din jurul nostru. traim intr-un conglomerat de furtuni de sunet, bine ascuns intr-o mare de liniste totala. Tacerea dinainte de EL nu a disparut; singura schimbare este ca au aparut tipetele din noi.
5 poezii, 0 proze
Evie Lowe Stella
Dragă tată, Din nefericire aseară am ajuns acasă la D. abia pe la opt, când ușa de la intrare scârțâie dacă încerci să o sugrumi. Am lăsat-o baltă și Mai bine îl omor pe D., ceea ce am și făcut. Mai departe nu m-am mai deplasat prin apartament decât în genunchi. Sub patul lui am găsit o cutie de confetti resigilată artizanal, cu scotch. Apucând-o cu mâna stângă, am încercat pentru prima oară în viața mea să eructez zgomotos (in memoriam, probabil). N-am reușit. Am căscat. Fără poftă. Benzile adezive s-au rupt, capacul s-a ridicat. Sinceră să fiu, în momentul ăla mi se părea că adevărata succesiune e cu totul alta. Mâinile Mele au plonjat înăuntru și-am văzut că pe Degetele Lor Lipicioase se înghesuiau aceleași confetti roșii care burdușeau și Sângele Sărmanului D. Am scormonit mai departe și aha: pe fundul cutiei era o scrisoare, adresată mie (de aici încolo, apa din cadă s-a tot revărsat peste buza de fontă, Gâlgâind În Surdină). Am citit repede: era vorba despre același lucru, sunt...
3 poezii, 0 proze
Scormonire
de Nincu Mircea
Unghiile degetelor cu care te scormonesc, Cu care te caut, cu care te sondez și Datorită cărora îți e crudă pielea... Rece, sângerie și ca de sticlă... Sunt izvoare desfășurate dintr-un niciunde....
Scormonirea lucrurilor
de vivi hampu
Scormonirea lucrurilor Aş săpa o groapă. Adâncă şi cu încăpățânare, Să văd Până unde merge pământul, Cine a mai murit, Cine a uitat să...
O iar dimineață
de Simion Cozmescu
Deschid ziua Cu parola Tatăl nostru Carele ești în ceruri Accesez Loading Cafea Deplasare Zgomot Mult zgomot Întoarcere Oboseala Cafea Cearcăne Scormonirea în absență Și o depărtare alungată Îmi sunt...
Necuminte
de Gabriela Marieta Secu
Necuminte mă închid în vioară Ovidiu scrie cu ochii vesele triste si nimeni nu-i santifică lacimile marea zdrobind pescăruși lângă foamea de dragoste... Năruit prezentul peste ruinele unui trecut...
Bâlbâiala biografiei
de GIURA NICOLETA
De ce sunt proaste uneori cuvintele, de-ți vine să te dai într-un cărucior cu zece rotile. Fatala incompetență a memoriei, greșeli stupide și nerăbdătoare,o biografie de doi bani, așa cum este și a...
Aporii
de florin Vasilescu
Difuz, cernit, beat de imagini Și fără logică e mersul în zig-zag, Poartă a nebuniei, lăsată în paragini, Prin care intră hăul cu auritu-i prag. Semne în simțuri, percepute greșit, Le aștept...
în fiecare femeie sunt o mie de femei care o duc pe brațe și eu
de angela furtuna
nerăbdarea de a mă întâlni cu deșertul singură învăluită în recitarea de dimineață în murmurul textului ce curge ca o apă printre dune lăsând în urmă pulsul elastic al sânilor mei ochiul rece al...
Temperamente
de Apartheid
M-am trezit acoperit de ceața desăvârșită a prostiei, a nimicniciei propriei identități și-am țipat chemând Pronia. Da, nemiloasa și dreapta divinitate, cred că era ocupată, nu mă auzea, dar e absurd...
pompa
de Bogdan Ladaru
Pompa 1. În vara anului 1987, pe când Lemnaru Theodor era încă un copil, vecinul său de la catul superior, Ajoiței Bartolomeu, a construit o pompă, chiar în fața blocului. Începerea lucrărilor a...
Când o liniște de după e un calm dinainte
de nica mădălina
Un cutremur, când se întâmplă-năuntru, poate fi constructiv. Primul spectacol de teatru grație căruia am trăit acest lucru a fost Faust, pus în scenă de Silviu Purcărete. Bucuria și nerăbdarea cu...
S o n e t 93
de Adrian Munteanu
Îmi regăsesc puterea mea stângace În scormoniri de întrebări gentile, Într-un căuș de mângâieri abile Și cred că pot zvâcniri să mă dezbrace. Dar ce sunt eu, cel cu stârniri debile, Ce-ar trebui să...
Sâmbata amintirilor
de Burlacu Ioan
E ziua când amintirile mor opărite, pe tavanul băii sângerează sub ascuțite seringi ale dușului oțelit de lumină lestul lor e ziua când amintirile gri mor sufocate de cilii maronii din gâtlejul hotei...
Fără rațiune!
de M.P.
Întunericul alunecă la ochii mei și-mi reamintește de nopți nedormite umbre de durere fără chipul meu adânc în ploaie, vise scormonite... Amintirile mele triste ce vor să spele? Oare rușinea mea?...
Strofe libere
de Virgil Gheorghiu
Visările pământului în miezul nopților, Buton de sonerie galactică atinge Și ziua următoare rulanta scenă schimbă. Copil al scormonirii, cu palma în pământ Băteam, să aflu Geea ce mai avea de gând....
celebrul poem despre ploaie publicat undeva în new york
de hose pablo
Pașii mă duceau singuri spre locul unde făcusem focul și unde băusem colosal cu o zi înainte Nu vroiam să revăd locul faptei de parcă exact acolo scormonisem un cuțit în burta cuiva de fapt mergeam...
4. O SÃMÂNÞÃ ÎNCOLÞEȘTE MAI GREU pe ASFALT
de dorinMOLDOVEANU
Cântam la chitară un anume cântec mort de acum 3zeci&2 de ani, atunci când alt fotograf l-a învățat în grabă (ca și mine) ca să impresioneze pe Cine-Știe-Cine Pictorița crescuse acum cât mine de...
Þara mea e Italia
de Quasimodo Salvatore
Cu cât se duc depărtându-se zilele, cu atât mai mult revin în inima poeților, Iată lagărele Poloniei, câmpul din Kutno cu munții de cadavre ce ard în nori de benzină, iată sârma ghimpată sortită...