"S-a mai scris " – 23481 rezultate
0.01 secundeMeilisearchAime Fernand Cesaire
S-a născut în 1913 la Laurain, în Martinica. Studii la liceul Louis le Grand și la Ecole Normale Superieure. Activist pentru renasterea culturala a negrilor, care, în spațiul cultural de limbă franceză, s-a numit "Negritude". Membru al partidului comunist francez și apoi întemeitor al partidului progresist din Martinica. Membru in paralmentul francez și primar în orașul Fort-de-France din Martinica. Impreuna cu Damas si Senghor a intemeiat revista L'etudiant noir. In Martinica, impreuna cu Rene Menil, a inițiat revista Tropiques. Opere poetice: Cahier d'un retours au pazs natal, 1939 Les armes miraculeuses, 1946 Soleil cou coupe, 1948 Corps perdu, 1950 Ferrements, 1960 Cadastre, 1961 Moi laminaire, 1982 La poesie, 1994 A scris și drame. Cea mai cunoscută e La tragedie du roi Cristophe, 1964. De asemenea a mai scris și eseuri politice.
52 poezii, 0 proze
Gary Soto
Gary Soto s-a născut în aprilie 1952 în Fresno – California. A fost interesat de poezie încă din anii liceului și a absolvit Colegiul din Fresno City, apoi Universitatea de Stat din California. Locuiește în California. Prima colecție de poeme, „Elementele din San Joaquin”, a câștigat în 1976 premiul internațional al Statelor Unite pentru poezie și a fost publicată în 1977. De atunci a publicat numeroase volume de poezie, între care „Un plan simplu” (2007), „Un soi de credință” ( 2003), „Colegiul Junior” (1997), „Noi poeme selectate” (1995), „Canto familiar / cântec obișnuit” (1994), „Odele vecinătății” (1992), „Curs de religie pentru acasă” (1991), „Cine va dori să ne cunoască?” (1990), „Păr negru” (1985), „Acolo unde săgețile lovesc” (1981), „Coada răsăritului” (1978). A mai scris nuvele: „Amnezia într-un district republican” (2003), „Iubitorul de poezie” (2001), „Moneda de 5 și 10 cenți” (2000) și un memoriu numit „Locuind deasupra străzii” (1985) pentru care a primit „American Book...
1 poezii, 0 proze
marin preda
Romancier Se naste în 1927, in judetul Teleorman, la Silistea-Gumesti, în familia lui Tudor Calarasu Termina în sat sapte clase si, între 1937-1940, este elev la Scoala Normala din Abrud, continuata la Cristuru-Odorhei si, dupa aceea, la Bucuresti. Ia examenul de capacitate, dar renunta la scoala E functionar la Institutul de Statistica, face corectura la Timpul, unde debuteaza în 1942 cu schita Pârlitu. Încurajat, publica apoi proza si e remarcat de Eugen Lovinescu la cenaclul Sburatorul În 1948, debut editorial: Întâlnirea din pamânturi. Tânarul nuvelist plateste, si el, tribut realismului socialist, ca majoritatea scriitorilor din perioada "dictaturii proletariatului" (Desfasurarea s.a.) Prima sa capodopera este Morometii (vol. I- 1955; vol. II-1967), carte care a fost apoi ecranizata A mai scris romanele: Risipitorii, Intrusul, Marele singuratic, Delirul, precum si a doua capodopera Cel mai iubit dintre pamânteni (1980), dupa care a fost gasit mort, în camera sa de creatie de la...
5 poezii, 0 proze
Anna Ahmatova
Anna Andreyevna Gorenko(1888-1966), poeta de origine rusă, ce a scris sub numele de Anna Akhmatova s-a fost născut în apropiere de Odesa, Ukraina, dar și-a petrecut cea mai mare parte a vieții ei în Saint Petersburg, Rusia. Ea a scris mai întâi volumele de poezii romantice, Vecher(Seara, 1912) și Chyotki(Mătanie, 1914), care au câștigat imediat popularitate și au avut aprecieri critice positive La Akhmatova motivul poetic este dragostea, în special cea interzisă și dragostea tragică. La maturitate abordează teme civice, patriotice și religioase în volumele Belaya staya, Podorozhnik( Pătlagină) și Anno Domini MCMXXI(1922). Această diversitate a temelor abordate a fost greșit interpretată de criticii oficiali ai URSS clasificând-o "burgheză și aristocrată". Mai mult, pornind de la o poezie unde trata două motive: dragostea și Dumnezeu, a fost caracterizată ca fiind jumătate călugăriță și jumătate prostituată. Executarea în 1921 a fostului său soț, Gumilyov, acuzat de participarea la o...
59 poezii, 0 proze
Leonard Cohen
Leonard Cohen (n. 1934, Montreal) este un poet, cântăreț și romancier evreu canadian Și-a făcut studiile la universitățile McGill și Columbia. A debutat în 1956 cu volumul de versuri Să comparăm mitologii dar faima i-a adus-o cel de-al doilea ciclu, The Spice Box of Earth (Cutia cu mirodenii a planetei). Cohen a călătorit prin Europa și s-a stabilit în insula grecească Hydra, unde a locuit timp de 7 ani alături de soția sa Marriane Jensen și de fiul lor, Axel. În Grecia a scris mai multe volume, controversatul volum de versuri Flowers For Hitler (1964) precum și două romane, The Favorite Game(Jocul favorit, Polirom, 2003) (1963), și Beautiful Losers(Frumoșii învinși, Polirom, 2004) (1966). La publicarea lor, ziarul Boston Globe declara, "James Joyce nu a murit. Trăiește în Montreal și se numește Cohen." Ele s-au vândut în 800.000 de exemplare în lumea întreagă. "Joaca preferata" a fost deja tradus în limba româna (în 1963; Editura Polirom, 2003). Celălalt roman, "Frumoșii invinși"...
103 poezii, 0 proze
Franz Kafka
Scriitor S-a nascut pe 3 iulie 1883 la Praga, într-o familie evreiasca, fiu al comerciantului Herman Kafka si al Juliei Kafka, nascuta Loewy. Limba materna a lui Franz Kafka, în care a si scris mai târziu, era totusi germana, ca la ca. 10% din populatia ora*ului Praga în acea epoca. Dupa absolvirea liceului german, a studiat Dreptul, apoi a lucrat un timp la tribunalul din Praga si mai târziu ca avocat la o companie de asigurari (1908-1922. A parasit doar rareori Praga, traind intr-un "cerc strâmt" pâna catre sfârsitul vietii. In 1909, publica primele sale schite de proza în magazinul literar Hyperion, care aparea la München. Îmbolnavindu-se de tuberculoza (1917), a fost internat într-un sanatoriu din Italia. Starea sanatatii lui se agraveaza si, începând din 1922 nu mai poate lucra. Un nou tratament în sanatoriul din Kierling în apropierea Vienei ramâne ineficace. Franz Kafka moare în ziua de 3 iunie 1924. Dupa moarte, opera sa literara, care ramasese în cea mai mare parte inedita, a...
42 poezii, 0 proze
Cirstea Nicolae
Am scris toată viața, dar a trebuit să mi se nască prunca pentru a da piept cu cititorii... În anii ultimi de liceu profesorul de română, Pencioiu - Dumnezeu să-l răsplătească în veșnicie - îmi profila o carieră în ale literelor, că scriam bine, zicea el. Profesorul Diniș, habar n-am de mai trăiește ori nu, dar de bine tot îi urez, c-o fi aici ori dincolo, că, jur, cu mare și curajoasă deschidere m-a îndemnat să mă uit mai înapoi nițel, să-i aflu pe Hegel și Schopenhauer, pe anticii greci, pe gânditorii moderni francezi, și-mi dădea cărți îngălbenirte de vreme, broșuri de buzunar editate de edituri ce nu mai existau sub comuniști și asta fiindcă, zicea el, filosofia de-o preda la clasă era hârtie igienică. Roșie! Să fim bine înțeleși... Dar, după liceu a venit armata, facultatea și, offff, eu m-am făcut economist, casnicia și-apoi prunca. Obligații, frumoase obligații cărora ardeleanul din mine s-a dedicat cu pasiune. Scrisul a rămas într-un perpetuu plan secund. Că am mai scris câte...
38 poezii, 0 proze
Geo Dumitrescu
Geo Dumitrescu (n. 17 mai 1920, București - d. 28 septembrie 2004) a fost un poet și scriitor român. A urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie, impunându-se în lumea literară încă din primul an de studii. Debutează, în 1941, la doar douăzeci și unu de ani (cu placheta Aritmetică). Cinci ani mai târziu îi apare Libertatea de a trage cu pușca, conținând poeme scrise între anii 1940-1943. Publicat după încheierea războiului, volumul (care purta inițial titlul Pelagra) fusese scris în timpul acestuia, însă cenzura îi interzisese apariția. A fost și un talentat gazetar, profesiune căreia i s-a dedicat încă din tinerețe, când a fost redactor la ziarul „Timpul”, apoi la mai multe ziare și reviste literare, printre care Flacăra, „Almanahul literar” (Cluj), „Gazeta literară” (devenită „România literară”). A mai colaborat și la alte publicații, începând cu „Vremea”, „Curentul literar”, „Kalende”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața românească” și continuând cu revistele...
59 poezii, 0 proze
Leonard Tuchilatu
"Despre feciorul meu, poetul Leonard Tuchilatu, se stie mai putin, pentru ca s–a stins de tanar. A scris si el, dar nu a mai dovedit sa scrie totul, murind, fiind rapus de o boala grea." (Nadeja Tuchilatu, mama poetului) A fost fratele poetei Leonida Lari "... Este unul din cei mai subtili poeți români din Basarabia, un mare poet român din secolul XX. Am fost prieteni, deși nu am mers cu el la vânătoare de lei și nici nu l-am biruit împreuna pe Humbaba. L-am cunoscut când s-a întors din Armata Sovietica, unde se și imbolnavise grav. Am discutat mult cu el despre poezie si barbație. Susținea că arta poetica este cea mai bărbată din toate manifestările omenești și tocmai de aceea poetul trebuie să decimeze necruțător formele (rimele), ritmurile, armoniile, influențele și metaforele prea frumoase. Am discutat mult cu el despre poeții moderni și poeții clasici. Hotărâse ca poezia este destinul lui dupa ce l-a citit pe Eminescu. Eminescu, spunea Leonard Tuchilatu, este torentul care înaltă...
3 poezii, 0 proze
Giovanni Pascoli
S-a născut la 31 decembrie 1855 la San Mauro di Romagna. Tatăl său moare când poetul are numai 12 ani, iar mama după încă un an. Studiază limbile clasice la Universitatea din Bologna, după care e profesor de latină și greacă mai întâi la diverse licee (Matera, Massa, Livorno) apoi la diverse Universități (Bologna, Pisa și Messina), ca să-i urmeze din 1905 lui Carducci la catedra de literatură italiană de la aceeași Universitate bolognesă. Începând din 1895 se retrage împreună cu o soră a sa (Mariú) la Castelvecchio di Barga (în Garfagnana), unde va scrie o bună parte din operă. Moare la 6 aprilie 1912 la Bologna. Opera: Myricae (1891); Poemetti (1897); Primi poemetti (1904); Nuovi poemetti (1909); Canti di Castelvecchio (1903); Poemi conviviali (1904); Odi e Inni (1906); Poemi italici (1911); Canzoni di Re Enzio (1909); Poemi del Risorgimento (1913). A scris poezii în limba latină (Carmen) pentru care a primit mai multe medalii de aur din partea Academiei din Amsterdam, organizatoare...
1 poezii, 0 proze
S-a mai scris
de Zavalic Antonia-Luiza
despre lăsarea nopților în femeie, când liniștea se repetă ca o mamă care naște același copil cu toți bărbații în care și-a văzut drumul neclar și acoperit ca o rochie peste care vine pielea să...
Cea de-a treia mână
de Stefan Doru Dancus
“să te întorci” a mai scris cea de-a treia mână. “dar nu te grăbi, treci mai întâi pe la prietenii tăi ei au de trimis acolo scrisori și numai tu le poți duce, numai ție ți-au crescut aripi. desigur...
Am scris, m-am jucat
de Camelia Petre
Am scris necuvinte; m-am jucat de-a culorile cu norii, cu ploaia... o înșiruire de tăceri frumos rindeluite despre...nimic. Pe sârma subțire, în echilibru, cuvântul își dă importanță. E vremea să...
Ama si melancolia S.O.S. spre Agonia
de Adriana Marilena Stroilescu
mi-e dor de iarnă necuprins mi-e dor de voi pe-aici ianuarie curge sofisticat cu ploi iar din fereastră-mi face semne o cyclamă râzând că-n sufletu-mi e-atâta melodramă cine și câte texte pe site...
Ziua prostului - partea a 4-a
de Liviu Nanu
- Al naibii, Grigore ăsta, ce i-a dat în gând, dom’le, se miră Dan a lu’ Nașu. - E la modă plagiatul, interveni Profesorul. Dar aici nu e vorba de plagiat, mai degrabă de furt...
Festivalul "Povestea vorbei", ediția a X a, Râmnicu Vâlcea, 30-31 octombrie 2015
de Ananie Gagniuc
FESTIVALUL „POVESTEA VORBEI” – a X a ediție -început și sfârșit- Plecăm din Constanța, eu și Ionuț Þucă, așa cum am stabilit: cu două ore întârziere. Zece, în loc de opt. Un Duster alb, murdar (de...
În căutarea muzei pierdute (III)
de Ioan Ivașcu
despre iubire s-a mai scris, garoafe roșii inundară absurdul nostru paradis la Barbarossa, într-o seară ecoul nostru efemer dansa în lumea de-o țigară, în ritm de Ibrahim Ferrer, îngemănat cu o...
ziua care lipsește din calendar
de Stanica Ilie Viorel
în ziua care nu s-a mai scris s-a întâmplat ca apele să curgă în sensul înghețului plantele să crească în pământ animalele să meargă cu spatele păsările să se ascundă în ouă... noi doi ne uitam...
O cană de tristețe pentru un \"adversar\" dispărut
de Eugen Galateanu
Ce-a mai scris ? Ce mai face ? Unde e ? Erau întrebări pe care mi le puneam atunci când vroiam să mă binedispun. Citind eseurile unui coleg de Agonie, virulent anti.Era distractiv. Era jalnic, era...
poezie în carne
de silviu dachin
s-a așezat și a scris o poezie în lut scria și recita în același timp se știe bine că Dumnezeu nu transpiră a mai scris o poezie în piatră apoi o poezie în lemn săptămâna era pe sfârșite dar mai...
