"Să-ți intru-n somn" – 23027 rezultate
0.03 secundeMeilisearchserban dacia lavinia
E greu sa iubesti cand nu esti iubit Stii ca esti viu dar simti c-ai murit Incerci sa te minti ca poate totusi te iubeste Dar nu intelegi de ce mereu te raneste Tu cauti o iubire perfecta, T-i se pare ca a ta e mult prea defecta Dar iubirea ce-o cauti nu exista, Si nu are rost sa fii trista Iubeste ce ai, ce vezi, ce simti Si nu incerca in zadar sa te minti Iubirea ce-o cauti n-ai s-o gasesti Si ce daruiesti, inapoi nu primesti Dar si cand se intampla sa crezi ca ai gasit-o Iubirea pe care mereu ai dorit-o Fii fericit atat cat o ai Primeste dar nu uita sa si dai! Si cand va pleca lasa usa deschisa Chiar daca inima ta e distrusa Ca alta iubire pe ea va intra Si viata si inima-ti va lumina!
1 poezii, 0 proze
Niculescu Ioana
Sunt cerul sau marea din priviri .. Sunt calea ta de lumină Sunt mâna ce visu-ți poartă Sunt ziua caldă și senină, Sunt a nopții geană vrăjită Sunt pasul tău pe-al plăjii drum Sunt zefirul dimineții înmiresmat Sunt al primăverii parfum. Am îmbrățișări de rouă Am chemări înfocate în suflet, Am susur în inimă când plouă. Am umbre de val,colorat pamflet Am stropi de vise în privire Am zbateri de aripi închise-n timp, Am pașaport spre nemurire... Asta sunt...un castel de nisip Sunt un castel de nisip zgribulit, De furia valurilor mă feresc, De soare, și de răsărit, Și doar cu stelele mă sfătuiesc! Dar dincolo de umbra ta, Sunt plină de banalul eu, Și cândva îmi doream perfecțiunea, Și azi, și maine...și mereu Și când mă-nalț până la stele, Acolo sufletul e-o poartă.. E poarta ce m-asează între ele, Și ele îmi citesc în soartă! Dar, doar un val... e deajuns, Să mă dărâme, să-mi ia visul, Să-mi fure al meu nepătruns, Și să mi-l ia pe dânsul... Și dacă-mi ia visarea, zborul, Nu mai sunt, nu...
17 poezii, 0 proze
Paula S.
musc din puritatea conceptelor cu dintii mei lati si puternici... sa te retragi in tine ca intr-un cimitir al elefantilor... sa-ti fii singur cel mai mare dusman, si sa implanti pumnalul in imaginea ta din oglinda...
2 poezii, 0 proze
Gheorghe Mădălina
Când o vei cunoaște pe ea, s-ar putea să ți se pară scorpie, sau s-ar putea să ți se parâ cea mai dulce fata. Uneori poate să fie atât de rea iar alteori atât de bună… Nu știe nimeni cum, majoritatea doar cred că iși schimbă măstile la fiecare minut. Dar ea nu poartă măști pentru că a învățat că e mai bine fără ele. Nu. Se schimă atât de repede pentru că de fapt ea e mai multe persoane într-una, dar nimeni nu pare să realizeze asta. Mădălina e serioasă, bea cafea și știe că fiecare sfârșit e inevitabil și ca pâna la urmă totul va păli cândva. Ea nu iubește niciodata cu toata inima pentru că știe că intr-un final inima ei va ajunge zdrobită pe podea și va plânge atât de mult.Mădălina nu se atașează niciodata de obiecte sau de locuri pentru că știe că se sparg, se pierd și se uită. E atât de matura încât te izbește cu capul de asfalt doar spunându-ți adevarul.Mădălina nu urlă niciodată. Ea doar se uită la tine fără să spună nimic și atunci poti să știi că i-ai făcut cel mai rău lucru și...
8 poezii, 0 proze
Albu Denisa
Intr-o zi,intr-un moment de meditatie profunda, am auzit batai in poarta mintii mele...ce-ar fi daca ti-ai asterne pe hartie gandurile inaripate? sunt prea pline de speranta si de iubire ca sa nu le cunoasca si ceilalti...merita o incercare!...poate astfel o sa invete si ceilalti sa...primeasca si poate chiar sa daruiasca la randu-le...(luati aceste din urma cuvinte ca pe un indemn la creatie!)...eu asta vreau sa fac in continuare. si sper sa reusesc. pentru ca imi doresc sa renasc si sa fac sa renasca iubirea odata cu mine...
13 poezii, 0 proze
cristian oprea
IERTARE Am pe cineva,un prieten,care se simte atunci cand iarta ca o gaura intr-un zid. “E un zid inalt ? “,il intreb. “Mai degraba o ruina”,tine el sa-mi limpezeasca nedumerirea. “Si atunci ce-ti pasa,dragul meu,oricum o sa se prabuseasca intr-un fel, nu?”. “Mi-e frica”,spune el,”sa nu ma obisnuiesc cu spartura...” LINISTE “Cum poti sa traiesti fara DUMNEZEU?”,am intrebat-o. Paream amandoi dealtfel,destul de mirati de intrebarea mea.... “Traiesc si-atat,am un rost,o lume in jur de suportat,si as complica inutil jocul asta cu o pedeapsa in plus‘’,mi-a strecurat printre dinti aproape dintr-o rasuflare. O prapastie grea imbracase parca,de tot,cuvintele...Am insistat: “atunci de ce imi spui mereu ca ma iubesti?”. “Pentru ca vreau‘’,zise ea ridicandu-se de la masa,’’sa te stiu linistit...” SA NU DAI NUME RAULUI Sa ii dai buna dimineata,si sa-l trezesti la timp.Sa-l tii pe langa tine si sa-l asezi la masa.Sa nu-l vinzi.El te va cumpara oricum.Sa nu-l lasi totusi sa tuseasca cu zgomot.Iti...
2 poezii, 0 proze
Lelia Mossora
Maria Diana POPESCU: LELIA MOSSORA - Penița înmuiată în relief și siguranță Lelia Mossora își continuă lucrul la cuvinte într-un mod pe cît de neașteptat pe atît de natural și de frumos întemeiat. Colina recentelor construcții lirice, împodobită cu temple și sculpturi, rămîne în picioare ca însuși sufletul poetei îndantelat de singurătate și de ruine, implorînd prin neputinciosul strigăt al lui Goethe: “O, mai oprește-ți pasul, secundă care treci" însetată de cunoaștere și de iubire pură, însetată de acel fior care umple Ființa, pînă la ceea ce s-ar numi “persecuția adorației”: „Îți mușc din carne flori de sânge/ și gura mea e cânt de lavă”. Frumoasă strategie pentru poetă! Începe cu o declarație de dragoste, pășește pe vîrfuri, se repéde în carnea iubirii, își aruncă la fel ca pe un catalog pe catedră proclamația, apoi se micșoreză pînă la starea de ecou, așteptîndu-ne să-i ascultăm acordurile lirice. E un spectacol rar truda zilnică a poetei de a transforma în podoabe fragile, în...
16 poezii, 0 proze
Dobre Laurentiu Andrei
Nu ma cunosc destul de bine in cat sa ma descriu. Oglinda stie mai bine ca mine. Putin bolnav dar o sa-ti treaca intr-o joi pentru ca joi e curat lung si slab ca o lacrima.
10 poezii, 0 proze
Rusu Ioana Cristina
nu imi plac oamenii diplomati...te induc in eroare si te fac sa-ti pierzi timpul intr-o iluzie...daca progresul este opera nebunului, stagnarea este opera diplomatului.
3 poezii, 0 proze
Dancu Andreea-Diana
Am putut vreodată să aleg între a mă îndrepta către interior sau exterior? Am putut atunci, albă și nepăcătoasă, să-ți reintru în uter, Mamă? M-am încuiat pentru prima oară în propria-mi piele și apoi în pereți și granițe de timp și spatiu. Nu sunt decât omul-țestoasă, care, în ciuda zecilor de învelișuri de piele sau piatră... se teme. Ce pradă usoară. Țestoasă fiind, mă târăsc către mare. Marea de oameni - să mă înghită, să mă cuprindă, să mă înece. Căci în albastrul chipurilor, în albastrul mării mascate elegant pentru balul omenirii, zace negrul smoalei în care-mi odihnesc membrele. O să mă reproduc, asemeni reptilei leneșe pe care o reprezint printre voi, și apoi o să-mi depun ouăle minții sub nisip, ascunzându-le de vulturi. Imediat după, mă voi întoarce să mor pe propria-mi plajă de idei, știind că nu le voi mai vedea... niciodată. Sub piele și carapace - din noiembrie '88.
8 poezii, 0 proze
Să-ți intru-n somn
de ILIE GRIGORE
Nu mai am vlagă-n mâini, să te cuprind, în mine a intrat atâta frig, și nici cârlig, să îl azvârl, ca să te scot la mal, din apa timpului acesta glaciar, iar ca să strig pe cineva în ajutor, nu am pe...
De spus la intrarea-n somn
de Rainer Maria Rilke
Aş vrea s-adorm pe cineva în cânt, alături să-i şed şi să-i fiu. Aş vrea să te legăn, aş vrea să-ţi descânt, să-ţi intru-n somn, să-ţi ies din somn târziu. Aş vrea să fiu doar eu din casa toată ce-ar...
Timpul era pe sfârșite
de Ghinea Nouras Cristian
Refugii Există unele locuri soioase, mizerabile, locuri în care n-ai vrea, în mod normal, să ajungi niciodată – încăperi scunde, adesea lungi și prost luminate, refugii pentru drojdia speciilor…...
Iertarea naște-n poezie
de mircea trifu
În patul nopții corpu-mi las, Sub pleoape somnul îi astern, Sunt gând, sunt liberul etern, Sunt și Albastru și Atlas. Și hoinărind mă las flămând, În cercul falsului destin, Am să-mi găsesc tăcutul...
De-a v-ați ascunselea
de Oana Izbașa
Vreau să te despic, să te disec, să te învăț, vreau să te știu și în somn și vreau să te pot construi lângă mine în pat în clipa în care deschid ochii dimineața vreau să desenez n hărți din tine:...
raincoat
de emilian valeriu pal
„and you who had the honor of her evening, and by the honor had your own restored ? say goodbye to alexandra leaving; alexandra leaving with her lord.” *** ar putea să se termine aici bărbații aruncă...
Somnul durerii
de Adriana Birau
Lăsați-mă să dorm vreo zece ani și nouă zile Și calendare să nu mai văd deloc în somn. Să amorțesc în coma de abis, iar timpul Să se topească într-un moment pierdut în gol. În gaură de neant să intru...
Povestea celor cinci întrebări
de Maria Gold
E întuneric, mi-e rece. Mă ridic și intru în casă. Nu mi-e somn. Mă strecor în biroul Iuliei cu intenția să-mi verific emailurile. Nimic nou. Mama nu-mi scrie. Nicio veste de la Laurențiu. Evit să mă...
Oral şi scris 10
de nonciu dragos
Parcă un foc nebun mă cuprinse, nu mai aveam somn, munceam până la epuizare, pregătind scule pentru vânzare. Fangos era din ce în ce mai puţin prezent printre noi, controla alte filiere. În una din...
de noapte bună, poem
de Lory Cristea
se întunecase demult n-aș fi băgat de seamă dar mă ardea la suflet să mă-mpac cu mine m-aș fi prins de mână pornind încet către casă povestind despre niște ani care m-au trecut netrăindu-mă zile...
