Dobre Laurentiu Andrei

Cu bratul plin, cu bratul rupt Cu bratul orb, cu ochiul mort Nu vad si nici nu simt abrupt Tot presupun, si-s orb Simt si vad tot.. dar eu sunt orb.. dar eu sunt orb Aud si simt, nu simt

Cunosc albastrul, ce spun acum se cheama simplitate Chiar daca duc lipsa de geniu si de calitate Si crede-ma cititor, ascultator Ca albastrul ala devenise din cauza albului foarte

Daca ai fi fost o stea, jur ca mi-as fi cumparat smirghel sa te slefuiesc in fiecare seara si sa te presar deasupra celor care se iubesc, ca sa fie si ei fericiti. Asta e titlul pe care il

Timpul fiecarui om este.. fiecare pana din aripa fiecarui arhanghel pazitor, ingandurat, care secat de problemele individului trecator, navigheaza cu aripile frante spre casa si se zgarie de pietrele

În cutia mea, conserva, caramida, incapere sau poate chiar celula, incerc sa inteleg ce-mi explica cele doua limbi ale primului ceas, si cele doua baterii ale celui de-al doilea aratator de timp.

Bete lungi... din os si portelan Fac frig, frunzele se descompun. Crengi groase coarne de elan, Aerul s\'aprinde in plaman. Cu splina mov, calculata kilometric Afara ninge, oameni congelati pe

Intampin timpul surd Cu bratele deschise, Soaptele eu le ascult Cu ale tale stele aprinse. Te ascunzi intr-o splendoare Si-ntrun zambet misterios O frumusete izbitoare, Chip frums cand e

Schelet de inger din aspartam zace-n cada plina cu lava Ultima pana ramasa din aripa da sa fuga ca o larva C-a scapat saraca, nu stie unde sa mai fuga Cand vantul sec o plimba de colo colo ca o

Ciudat si hipnotic scurtcircuit bionic Ma-nvart in cerul oblic ca un apel telefonic E nebulozitatea din privirea cainelui venit Nou nout iesit din scara parca-i ratacit Dar tocmai ce-am vazut o

Am visat covorul sub care se tineau razboaie Intre microbii si gandacii veniti de prin gunoaie Prin gauri din pereti, mancate-ncet de vreme Nicidecum carii ca nu era casa din lemne Si se luptau