"Romanța românilor" – 20113 rezultate
0.02 secundeMeilisearchDuluz Kosmin
DULUJ KOSMIN Personal Information Date and place of birth: 09.07.1982, Bucharest, Romania Address: Vuka Karadzica 9, 26310 Alibunar, SCG Phone no: +381.13.641688 +381.637448755 (mobile) E-mail: kduluz@yahoo.com Civil status Single Education 1997-2001 - Economic High school “Dositej Obradovic” Alibunar 2002- - Faculty of Economic Scienties, Section Management, specialization: tourism management, Belgrade Previous experience 07.2003 – 09.2003 Romanian Community in Serbia (Comunitatea Romanilor din Serbia) Job Description: - Junior Economist Tasks: - Internal Financial Control - Administration tasks 07.2004 – 09.2004 D.P. “HIP-AZOTARA” P.O. Pancevo Job Description: - Warehouse man Tasks: - receive and free material from warehouse 01.2005 – 05.2005 “BIS Informatika”A.D. Job Description: - Warehouse man Tasks: - assemble computers in production warehouse PC Knowledge Internet, Word, Excel, Powerpoint, Programming language C, Web design Foreign Languages English – advanced, written-spoken...
2 poezii, 0 proze
Daniel Lăcătuș
• Daniel LĂCĂTUȘ. Născut pe 04 ianuarie 1988, în orașul Călan, județul Hunedoara. Jurnalist și scriitor, membru în Uniunea Scriitorilor din România. Absolvent al studiilor primare, gimnaziale şi liceale în orașul natal, licențiat în jurnalism la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Redactor-fondator al revistei de cultură și istorie Apel la memorie. Inițiator al proiectelor editoriale: Să ne cunoaștem istoria – Călan, care are ca obiectiv promovarea patrimoniului cultural, istoric, etnografic, natural şi turistic al zonei; Fețele durerii. Apel la memorie, care are ca obiectiv studierea și rememorarea prigoanei regimurilor totalitare împotriva românilor din toate categoriile sociale, cauzele și efectele oprimării constituite de instituțiile represive; N.K.V.D. în Republica Moldova, Securitatea în România. Bibliografie: - Literatura română. Dicționarul autorilor români contemporani, coordonator Alina Kristinka, Editura Arial, Ploiești, 2013, p. 156. - Județul Hunedoara: monografie,...
56 poezii, 0 proze
Daniela Voicu
Biografie: Daniela Voicu (n. 6 April 1977, Constanta) Romania Poet, prozator, publicist român contemporan, traducător. Directorul Revistei Internaționale de Cultura si Literatura CUIB-NEST-NIDO (2009), membră a Ligii Scriitorilor din Romania (2009) Debut literar: 1994, Revista Ecouri , Constanta Activitate literară Prima publicatie: "Poemul Ingerilor", poezii, Ed. Refacos G.A, 2006 - Blue in vitro, poezii, 2009, Ed Semanatorul Traduceri : 2009, poezii, “Pendula Speranței” de Alberto Palombi, traducere în limba engleză. Antologii: Poezii,Romeo si julieta la Mizil, 2010 "The Love Book”, poetry, USA 2010, (în curs de apariție) Colaborări: Napoca news, Cuget Liber, Agero Stuttgart, Cetatea Culturala, Agora Literară, New York Magazine, Observatorul de Canada, Shakespear’s Monkey Magazine USA, NordLitera, Noi nu!, Revista Singur, Ziua de Constanta, Curentul International USA, Revista Plumb, Revista Scriitorului, Revista Poezia, Visul, Revista Luceafarul, Oglinda Literara,Casa romanilor din...
141 poezii, 0 proze
Ion Heliade Rădulescu
Ion Heliade-Rădulescu - (n. 6 ianuarie 1802, Târgoviște - d. 27 aprilie 1872, București) a fost un scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte, considerat cel mai important ctitor din cultura română prepașoptistă. După obiceiul și în spiritul vremii, Ion Heliade Rădulescu învață limba greacă , înainte de a învăța să citească românește, din istoria pentru începutul românilor în Dachia a lui Petru Maior (asemeni lui C. Negruzzi, în Moldova). În 1818, el devine elevul lui Gh. Lazăr, căruia îi va urma la conducerea școlii de la "Sf.Sava". Este membru activ al asociaților culturale din epocă: "Societatea Literară" (din 1827), "Societatea Filarmonică" (din 1833), întemeietor al presei din Țara Românească: Curierul Românesc (1829) și Curierul de ambe sexe (1837), tipograf, editor, poet, prozator, critic. În 1846, Heliade propune planul unei "biblioteci universale", menită sa înzestreze cultura noastră cu toate capodoperele literare,...
42 poezii, 0 proze
Adrian Gerhard
G. Adrian Gerhard - născut în anul 1965 într-o zi de martie - studii medii -căsătorit -debut editorial : revista „Interferențe” Caransebeș - 2000 -membru al cenaclului de poezie în Grai Bănățean „La Poșmândre” Caransebeș -membru al cenaclului de epigramă „Accentus 2000” Caransebeș -membru al Asociației Bănățenilor de Pretutindeni -membru al Asociației Scriitorilor în Grai Bănățean din anul 2001 -am mai publicat: „Tăt Bănatu-i Fruncea”; „Banat Expres”; „ Redeșteptarea”; „Revista Noastră”; „Bocșa Culturală”; „Bumerang”; „Vasiova”; „Vatra Carașului”; „Tibiscus”; Almanahul tuturor românilor „Apă Vie” – Uzdin Serbia; „Izvor de frumuseți”- almanah de literatură română în grai bănățean... -colaborări cu următoarele posturi de radio și TV: „Radio 11 Plus Caransebeș”; „Radio Analog Caransebeș”; „Radio Reșița”; „Radio Timișoara”; „Radio Novi-Sad”; „TV Banat”; „TV Terra Sat”... -apariții editoriale: „La Poșmândre”, antologie de poezie în grai bănățean, editura „Dacia Europa Nova”, Lugoj, 2000...
17 poezii, 0 proze
Patricia Lidia
753 î.Hr. Doi tineri crescuți de lupi întemeiază Roma. 101-102. Un oarecare Traian vine în Dacia cu oameni săi și unii uită să mai plece. Ani la rând, se perindă prin lume vizigoții, hunii, tătarii, turcii etc. 578. Limba română se face auzită prin celebrele vorbe "Torna, torna, fratre", care vor sta mărturie peste veacuri pentru vitejia poporului român proaspăt format. Sec. XIV-XV. Se nasc unele state cu aspect românesc, trec prin perioade mai mult sau mai puțin prospere, înfloresc și decad, asta și din cauza unei trăsături definitorii în lupta pentru putere: românii își puneau totdeauna o întrebare falsă "ce-ar fi să am eu mai mult?", când în realitate trebuiau să-și pună întrebarea "ce-ar fi să îl ajut pe celălalt să aibă un pic mai mult decât hainele de pe el?". 1852. Se naște I.L. Caragiale. Acesta le va spune românilor, o dată pentru totdeauna, tot ceea ce trebuie spus despre ei. 1962. Natura face primele planuri în vederea declanșării proiectului Patricia Lidia, aducându-i în...
190 poezii, 0 proze
Mariana Stratulat
Poetă, prozatoare, jurnalistă, autoare de piese de teatru şi literatură pentru copii Născută la 20 iunie 1977, în Vârşeţ, Serbia Studii: 2019–2020: Absolvă studiile de masterat la Școala de Înalte Studii de Specialitate pentru Educatori „Mihailo Palov” din Vârșeț cu nota medie 10,00. Mentor: prof. univ. dr. Brânduşa Juică 2022: Se înscrie la Şcoala Doctorală din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara. Domeniul de specializare: Ştiinţe umaniste/Filologie. Titlul tezei de doctorat: Aspecte culturale ale românilor din Serbia în paginile săptămânalului „Libertatea”. Coordonator ştiinţific: prof. univ. dr. Otilia Hedeşan 2010: Absolvă cursurile Școlii de Vară de Jurnalism organizate de Centrul de Jurnalism din Româneşti, comuna Tomeşti, judeţul Timiş. Cursurile au fost conduse de scriitorul și criticul literar Marian Odangiu, președinte al Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România. Activitatea profesională 2020: La 26 octombrie, în baza Deciziei Consiliului de administrație...
46 poezii, 0 proze
Nicolae Popa
Biografie în formare. M-am născut undeva unde ar fi o crimă să nu scriu și, cu atît mai rău, să scriu prost... sau mai prost decît se obișnuiește în general! Așadar, născut la Buda, r-nul Călărași, fostul județ Lăpușna, Basarabia & RSSM @ R. Moldova, chiar pe 13 februarie 1959 Școala poligrafică din Chișinău (promoția 1978), Universitatea de Stat din Moldova, jurnalism (1983), Institutul de Literatură din Moscova (1987 -1989). Bursier al Fundației Sopros-Moldova (2000). Debut editorial – 1983 ("Timpul probabil", versuri) Versuri și proză publicate în cele mai importante reviste literare din România și R.Moldova. Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru cea mai bună carte de poezie a anului 1996 („Lunaticul nopții scitice”, Ed. Cartier). Premii ale US din Moldova pentru cele mai bune cărți ale anilor 1996, 2001, 2003, 2008. Autor al romanelor „Cubul de zahăr” (1991, 2005 Ed. Cartier); „Avionul mirosea a pește”, 2008, (Ed. ARC) - Premiul "V.Vasilache" la Salonul Internațional de...
92 poezii, 0 proze
Constantin Belimace
Constantin Belimace (n. 1848, Moloviște, Macedonia — d. 1928) a fost un autor de literatură cultă aromână, de aceeași origine. Studii primare în satul natal după care continuă la școala sârbă din Belgrad. În 1873 se mută la București, unde deschide un birt, ce devine pentru o bună perioadă de timp, locul preferat de întrunire a intelectualilor aromâni, printre care se pot menționa: Andrei Bagav, Constantin Caireti, Apostol Mărgărit, Tașcu Iliescu, s.a.m.d.. După 1890 revine în locurile natale fiind pentru o buna perioadă intendent al Liceului internat din Bitola, liceu cu predare in limba română. Colaborează la revistele și ziarele aromânești ale vremii. În 1922 Tache Papahagi publică în a sa "Antologie Aromânească" o mare parte a poeziilor lui Belimace. Poezia Dimindarea părintească devine în foarte scurt timp atât de populară încât este considerată adevaratul "imn" al aromânilor.
2 poezii, 0 proze
Hortensia Papadat Bengescu
Alaturi de Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat Bengescu este socotita creatoarea romanului romanesc modern. Primele carti ale scriitoarei au fost culegeri de nuvele ;i schite sau scurte romane: Ape adanci-1919, Sfinxul-1920, Femeia in fata oglinzii-1921, Balaurul-1923, Romanta provinciala-1925, Desenuri tragice-1927. Contributia majora a Hortensiei Papadat Bengescu o reprezinta cronica familiei Hallipa cuprinsa in patru romane: Fecioare despletite-1926, Concert din muzica de Bach-1927, Drumul ascuns-1932, Radacini-1938. Hortensia Papadat Bengescu a incetat din viata in 1955.
1 poezii, 0 proze
Romanța românilor
de Razvan Claudiescu
Doamne, octrotește-i pe români, Pe frații din lumea-ntreagă, De al nostru pământ le este dor, Și muncesc de răzbesc cu multă forță, Sănătatea e cusută cu fir de aur ori de argint, Suntem răzbiți de-o...
Despre necuprins
de Nincu Mircea
Cuvintelor stinse între gura mea și ochilu marelui cititor Le-aș putea pune neînțelese interpretări adânci de demon. Însă, prea mult aș scie despre cum s-a trăit și despre cum nu șiu Că o să se...
Salon de recrutare MULTICULTURAL la Paris, dedicat românilor din Europa
de Marina Nicolaev
Cea de-a șasea ediție a Salonului profesional de recrutare din Paris dedicat românilor cu studii superioare din Europa este organizată pe 24 aprilie 2009 la Palais de la Decouverte în cadrul...
Romanii razna prin istorie -I-
de cornel marginean
ROMANII RAZNA PRIN ISTORIE –I- Suntem noi descendeți dintr-o seminție, prin ceva, sau suntem doar rodul unor amestecături ale istoriei oamenilor ? Are asta vreo importanță ? La sat, pe unde s-au...
Cugetare - 293
de Jianu Liviu-Florian
\"Când cei patruzeci și doi de comandanți au căzut prizonieri în bătălia de la Amoria, și au fost aruncați de învingătorii islamici în temnița Agăi, ei au fost vizitați acolo în repetate rânduri de...
Imaginea din oglindă - Cultura și identitatea românească reflectată în ochii poporului polonez
de emilia ivancu
După concepția lui Jean Baudrillard și Marc Guillaume, trăim într-un secol în care e nevoie să inventăm ficționalitatea Celuilalt (Figurile alterității, Editura Paralela 45, Pitești 1994). În...
Păcat și greșeală: succintă notă semantică
de Daniela Luminita Teleoaca
În textul modern / actual al rugăciunii creștine, păcat apare îndeosebi la plural (cf., de ex., „[…] să-mi dai minte întreagă, […], înfrângerea inimii pentru păcatele mele…”, Rug. 2004: 86; „[...] şi...
Dorul de patrie
de Constantin Stamati
Dedicat României Am fost și eu român, Dar m-am făcut păgân, Căci tânăr fiind, Bietul meu pământ, De tătari călcat, Ei sclav m-au luat. . . . . . . . De-acum numai moartea Să mă scape poate Din...
Comando pentru România - V -
de Emil Iliescu
Scena XVI (Camera de hotel în care se află echipa operativă a românilor) Filip (urmărind prin aparatura video camera lui Barsumi) : D-le colonel, în camera lui Barsumi se petrec lucruri ciudate! Un...
românia profundă
de Cătălin Al DOAMNEI
românia țara mea de mijloc nu a existat niciodată au existat doar marginile politice foarte la dreapta sau foarte de-a stânga pentru mine românia profundă înseamnă mircea vulcănescu și petre țuțea...
