"Rătăcind cu Noaptea în noapte" – 15807 rezultate
0.03 secundeMeilisearchSchiopu Lucica
Suferinta Amor si suferinta, Pasiune si dispret, Iubire desarta In asta poti sa crezi? In lumea asta mare, De dor m-am ratacit. Si seara, zi si noapte, Imi par un infinit. A ta faptura draga As vrea s-o intalnesc, Sa mangai a ta tampla Si-apoi tu poti sa pleci. Sa pleci spre infinituri Unde sa intalnesti, A mea iubire sincera Si sa n-o parasesti. S-o iei de mana-n graba Si sa te joci cu ea, Sa-i spui ca e frumoasa Ca un rasarit de stea.
5 poezii, 0 proze
EKErika Eugenia Keller
Mă numesc Drăgan-Keller Eugenia-Erica, sunt asistent social principal și formator, activă în domeniul social din anul 2003. Mă definesc ca un asistent social cu gândire tehnică și suflet de artist. Am început să scriu din copilărie, fiind premiată la concursuri de compuneri, iar mai târziu la Concursurile Naționale de Poezie Traian Demetrescu. Am publicat volumul ,,Suflet în suflete rătăcind' (Ed. Contrafort, 2009). Poezia mea este și un demers psihologic: un spațiu de introspecție unde durerea, tăcerea, demnitatea și dorul de conexiune se transformă în metafore și căutări de sens. Scrisul este pentru mine o formă de auto-vindecare și de dialog interior, iar pe Agonia îmi doresc să evoluez poetic și să îmi rafinez vocea literară. keller.ericuta@gmail.com ericuta_ro@yahoo.com
203 poezii, 0 proze
DCDan Constantin
Născut în Hunedoara. " Daca as fi fost singur nesupravegheat de mult as fi fost un firicel de praf ratacind haotic, fara de tel, far' de credinta, prin universul finit nedescifrat inca" De cind am descoperit acest site am intinerit, am redevenit din nou copil. Au trecut mai bine de 20 de ani de cind nu am mai scris o poezie. Nu eram nici pe atunci un membru activ al cenaclurilor literare, de aici mi se trage lipsa de experienta, gafele gramaticale, de punctuatie, de forma sau continut, de tehnoredactare sau exprimare, motiv pentru care doresc sa va multumesc pentru atentia cu care cititi fiecare poezie atentionandu-ma. Doamne! de unde aveti atita putere si rabdare sa cititi atitea poezii? Spuneti-mi si mie cum ati reusit sa condensati timpul!! Umil va cer acum iertare ca v-am rapit din timp. Cu stima si respect Dan Constantin
128 poezii, 0 proze
DMDANILA MONICA
Sa incepem cu inceputul, adica mai bine zis cu o frumoasa si insorita zi de iarna adica 13 Februarie 1973 cand am aparut pe lume in prafuitul Bucuresti, o foarte prietenoasa, voluntara si guraliva Varsatoare. Si sa fiu sincera n-as fi vrut sa ma nasc in alta zodie , si mai mult decat atat am ales sa apar cu 2 saptamani mai devreme decat era prevazut de la nenea doctorul. Sunt unica la parinti (desi toti suntem unici, ca personalitate si suflet) cu toate ca mi-as fi dorit frati sau surori. Am crescut inconjurata de dragoste si armonie si de prieteni insa mereu am simtit o nevoie mai mare de dragoste decat ceilalti... Nascuta in Bucuresti dar cu radacini dincolo de Prut, asa m-am nascut, romantica, si la inceput am crezut ca sunt ciudata, sau ma rog asa credeau cei din jurul meu pana cand am crezut-o si eu...Si eram ciudata pentru ca : imi placea marea, sa ii ascult chemarea la ceasul când se tes luminile si cand in linistea inserarii se nasc sublime ganduri.. Mai eram ciudata pentru ca...
156 poezii, 0 proze
CNConstantin Noica
Constantin Noica (n. 12 iulie 1909, Vitănești, județul Teleorman - d. 4 decembrie 1987, Păltiniș, județul Sibiu) a fost un filosof, poet, eseist, publicist și scriitor român. Provenind dintr-o familie cu vechi rădăcini aromâne, Constantin Noica s-a născut la 12 iulie 1909 în comuna Vitănești (județul Teleorman). Începe gimnaziul în București; în perioada 1924-1928 urmează liceul "Spiru Haret", apoi bacalaureatul în 1928. Debutează ca licean în revista liceului, Vlăstarul, în 1927. Îl are ca profesor de matematică la "Spiru Haret" pe poetul Uvedenrodelor, Ion Barbu. Se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere din București, pe care o va absolvi în 1931 cu teza de licență Problema lucrului în sine la Kant. Timp de trei ani îl are ca profesor pe filosoful Nae Ionescu. În perioada 1932-1934 frecventează societatea culturală "Criterion". Toți prietenii lui Noica de la "Criterion" - Mihail Polihroniade, Haig Acterian, Mircea Eliade - vor îmbrățișa, mai devreme sau mai tîrziu, cauza...
49 poezii, 0 proze
OanaBrailoiu
-nascuta la Iasi 1975 -din 1990 in Germania -ratacita la drept in ultimii ani -cu speranta
5 poezii, 0 proze
PLPteancu Laura
Ne nastem frunze pe acest pamant. Cu timpul dobandim scoarta, radacini, flori care se nasc si mor in liniste sau in disperare. Intotdeauna in buzunarul cel mai minuscul si mai intunecos pastram un vis, ca un bob de mazare intr-o pastaie.
46 poezii, 0 proze
Sergiu
sunt un om ca toti omii faculta de mate info Cluj cauta-ma pe google dupa nume sunt sergiu netotea nu ma uita rataciri prin lume viata rustica viata boema Otilia familia prietenii dusmanii( in ritm de manele infecte ) si in general cam fara destui bani doar cu speranta
6 poezii, 0 proze
iulia c.
Destin de copil nascut batran ;fara amintiri din copilarie;constient de slutenia sufletesca a celor din jur si bogat la suflet.cu viata otravita de propiile-i radacini;care se straduie zadarnic sa para simplu duh aspirant la mostenit imparatia cerurilor.
5 poezii, 0 proze
IIlinca
Sa vorbesc despre mine. Sa stiu cine sunt. Sa ma scriu. M-am scris de atatea ori. Mereu cu alt chip. Am fost oricine, si am purtat chipul meu. Cu petalele ofilite legate in jurul gatului, si ochii deschisi. Sa vad. Sa stiu ca nu sunt oarba. Sa stiu ca n-am uitat.. Ratacita, ceilalti m-au vazut. M-au inchis intr-o lume, cu geamurile catre strada. Credeau ca prea multa miscare ma va ameti. Credeau ca o sa incep sa-i vad. Sa uit ca ei tin in mana oglinda. Sa uit ca ma vad. Sa uit ca vreau sa le scriu. Sa le spun ca inca ma vad. Sa le spun cat de tristi sunt. Morti. Ei nu-si vad chipul in oglinda lor. Acum sunt doar o ultima fraza, la capatul propriului meu nume. Aceasta este, atat de lung. Sa ma pot ascude toata dincolo de el.
24 poezii, 0 proze
Rătăcind cu Noaptea în noapte
de Muj Lucian Catalin
Eu și muza mea....care la ora asta e o muscă ce nu are somn ca și mine, și ce își face jocul pe monitorul meu cu ecran \"platfus\", noi 2 și cineva acolo departe ce mereu în inima mea e aproape, pe...
În noaptea de veghe
de Elisabeta Branoiu
În noaptea de veghe mă vei căuta pe treptele iubirii dar, mă vei găsi dincolo de porțile timpului rămasă-n veșnicii. Cu suspine înăbușite cu obraji scăldați în lacrimi, plângi... Întinzând brațele ai...
Amintirea
de Ionescu Iordan
și vântul de toamnă ce astupă rădăcini dizolvate în nimic iubesc o tânară doamnă fugind cu mult prea mult glas chimic și se agită acest anotimp cu noaptea ce în chinuri tot încinge fugind spre un...
Zilele noastre ca arginții numărate sunt...
de Bot Eugen Iulian
Poem în proză dedicat lui O.M. varianta a doua Ora cinci dimineața camera plină de sticle goale de scrum chiștocuri și foi de hârtie în mijlocul ei o măsuță special amenajată pentru ritualuri de...
Rătăcind prin stele... visuri
de Alexandru Bogdanovici
Umblă vântul prin rețele, noaptea-i veac fără sfârșit. Sboară gândurile mele și se pierd în infinit... Cine-s eu? mă-ntreb adesea, gând mistuitor și greu: Dintre câți trăiesc în mine, cine sunt –...
19 noiembrie: seară de poezie și muzică pe un « Drum de noapte »
de Ela Victoria Luca
Discreția mi-a fost întotdeauna edict interior. Și dezvălui un om sau o întâmplare atunci când primesc acordul. Acordul între inimi. În urmă cu aproape un an am întâlnit un tânăr, care, dintr-o...
UN BASM IN NEBUNIE
de Toma Victor-Catalin
UN PION PE O TABLA DE ȘAH CONDUS DE UN REGE NEGRU, FÃRÃ CAP O LUME, UN BASM, DOAR ILUZII… UNITE ÎN GLAS DE SIRENA UITAT CANTEC NESTINS AL DURERII INCAPABIL… INPLACABIL… PRIZONIERÃ INTR-UN TURN...
Cuvinte cu și fără accent dintr-o zi de mai dedicată domnului Valeriu Cercel
de Maria Prochipiuc
Toate plecăriile sunt frumoase, indiferent cu ce și cum, orice plecare este un motiv de nostalgie. Imi place să călătoresc, fiecare călătorie aduce o revedere, apoi despărțiri, fiecare cu veniri și...
Săgeți în piept
de Călin Sămărghițan
Foile din buzunar mi-s rupte, ieri am rătăcit ultimul creion și nimeni aproape, să-mi știe sufletul rece, lumini de neon... ooorbeeesc de-atâta singurătate și nimic nu mai trece pe-aici, nimic nu mai...
Străinul cu ochi de genune
de Dan Botta
Treceam cândva călare Pe-un aspru drum de munte, Pe triste culmi cărunte, În lume călător. Când, ostenit de lunga Prăpăstioasa cale, Detei de-o verde vale Cu chip fermecător. Se aplecau asupră-i Pini...