Căutare

Născută în preasfânta dată (nu luată!) de 30 noiembrie 1989, "într-un mic orășel din provincie". Concepută cu aproximativ 7 luni înainte. Citată în mare parte doar de ea însăși. Fugită de multe ori de-acasă și, dusă de-acasă în general. Tânăra și ambițioasa Izbașa a trecut cu bine peste dificila probă a grădiniței, chiar de două ori, într-un fel (după negocieri acerbe), apoi, din motive extraordinare a trecut de două ori și prin clasa întâi, dar, datorită circumstanțelor oarecum atenuante nu se poate spune că a repetat-o! Clasele II-IV au trecut repede și frumos. Pe parcursul lor a descoperit și învățat că ea iubește să facă aproape orice. I-au răsărit în fragedul suflet pasiunile pentru scris și matematică. Cu pasiunea pentru artă (în general, sau desen și muzică, în special) și iubirea pentru animale s-a născut. În clasa a IV-a (s-)a bătut pentru prima și ultima dată în viața ei. Altercația a avut loc pentru/din cauza/datorită ultimului castravete murat. De-abia în clasa a V-a a...

136 poezii, 0 proze

cristiades mariana

studii universitare, viata zbuciumata, uneori in deriva ,alteori ok. din cand in cand un rasarit de soare care trezeste ceva in adancul meu, prin cenusiul orasului... muzica, un prieten vechi, o cafea aburinda....ce poate fi mai bun pentru o biografie completa?

1 poezii, 0 proze

Schiopu Lucica

Suferinta Amor si suferinta, Pasiune si dispret, Iubire desarta In asta poti sa crezi? In lumea asta mare, De dor m-am ratacit. Si seara, zi si noapte, Imi par un infinit. A ta faptura draga As vrea s-o intalnesc, Sa mangai a ta tampla Si-apoi tu poti sa pleci. Sa pleci spre infinituri Unde sa intalnesti, A mea iubire sincera Si sa n-o parasesti. S-o iei de mana-n graba Si sa te joci cu ea, Sa-i spui ca e frumoasa Ca un rasarit de stea.

5 poezii, 0 proze

Niculescu Ioana

Sunt cerul sau marea din priviri .. Sunt calea ta de lumină Sunt mâna ce visu-ți poartă Sunt ziua caldă și senină, Sunt a nopții geană vrăjită Sunt pasul tău pe-al plăjii drum Sunt zefirul dimineții înmiresmat Sunt al primăverii parfum. Am îmbrățișări de rouă Am chemări înfocate în suflet, Am susur în inimă când plouă. Am umbre de val,colorat pamflet Am stropi de vise în privire Am zbateri de aripi închise-n timp, Am pașaport spre nemurire... Asta sunt...un castel de nisip Sunt un castel de nisip zgribulit, De furia valurilor mă feresc, De soare, și de răsărit, Și doar cu stelele mă sfătuiesc! Dar dincolo de umbra ta, Sunt plină de banalul eu, Și cândva îmi doream perfecțiunea, Și azi, și maine...și mereu Și când mă-nalț până la stele, Acolo sufletul e-o poartă.. E poarta ce m-asează între ele, Și ele îmi citesc în soartă! Dar, doar un val... e deajuns, Să mă dărâme, să-mi ia visul, Să-mi fure al meu nepătruns, Și să mi-l ia pe dânsul... Și dacă-mi ia visarea, zborul, Nu mai sunt, nu...

17 poezii, 0 proze

Gellu Naum

Gellu Naum (n. 1 august 1915, București — d. 29 septembrie 2001, București) a fost un poet și prozator român, considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți pe plan european. S-a născut la 1 august 1915 în București, a fost fiu al poetului Andrei Naum, căzut în luptele de la Mărășești. În 1926 intră la liceul "Dimitrie Cantemir" din București, unde începe să scrie versuri în urma unui pariu. Debutează cu două poezii publicate în Cuvântul. Între 1933 și 1937, Gellu Naum urmează cursurile Universității din București, studiind Filozofia. La îndemnul prietenului său, pictorul Victor Brauner, pleacă în 1938 la Paris, unde își continuă studiile de filozofie la Sorbonna, pregătind o teză de doctorat despre Pierre Abélard (teolog și filozof scolastic francez). La Paris ia contact cu grupul suprarealist francez animat de André Breton. Întors în țară în 1939, va fi mobilizat și trimis pe frontul de Răsărit. În 1941 se...

193 poezii, 0 proze

Gellu Naum

Gellu Naum (n. 1 august 1915, București — d. 29 septembrie 2001, București) a fost un poet și prozator român, considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți pe plan european. S-a născut la 1 august 1915 în București, a fost fiu al poetului Andrei Naum, căzut în luptele de la Mărășești. În 1926 intră la liceul \"Dimitrie Cantemir\" din București, unde începe să scrie versuri în urma unui pariu. Debutează cu două poezii publicate în Cuvântul. Între 1933 și 1937, Gellu Naum urmează cursurile Universității din București, studiind Filozofia. La îndemnul prietenului său, pictorul Victor Brauner, pleacă în 1938 la Paris, unde își continuă studiile de filozofie la Sorbonna, pregătind o teză de doctorat despre Pierre Abélard (teolog și filozof scolastic francez). La Paris ia contact cu grupul suprarealist francez animat de André Breton. Întors în țară în 1939, va fi mobilizat și trimis pe frontul de Răsărit. În 1941 se...

0 poezii, 0 proze

Andrei Ciurunga

Poetul Robert Cahuleanu, care va semna și Andrei Ciurunga, a văzut lumina zilei în Basarabia, în anul 1920, în orașul Cahul. Aici a urmat și școala, exceptând ultima clasă de liceu absolvită în Bolgrad. După aceasta a început colaborarea la pulicațiile: “Basarabia”. “Basarabia literară”, “Raza”. Trupele române părăsind provincia de la răsărit, se mută și el, cu familia, în Brăila unde lucrează la “Expresul”, “Ancheta” și “Înainte”...

16 poezii, 0 proze

Dimitrie Ciurezu

născut la 7 noiembrie 1897, Plenița, Dolj - decedat la 5 ianuarie 1978, Sibiu După clasele primare în comuna natală (1904-1908) a urmat gimnaziul la Colegiul Național din Craiova (1908-1912) și Liceul Alexandru Lahovary din Râmnicu-Vâlcea (bacalaureatul în 1920); Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Mobilizat, între 1916-1918, ca sublocotenent, a participat la luptele de la Oituz (1917). A publicat în Viața studențească (1921), dar debutul este socotit în 1927, la Țara noastră (O.Goga), unde a fost și redactor. Debutează editorial în 1927 cu volumul de versuri Răsărit (Craiova, Scrisul Românesc) pentru care primește premiul Dr. Păcurariu-Bianu al Academiei Române, la recomandarea lui M. Sadoveanu. Pentru volumul Pământul luminilor mele (București, Fundația pentru literatură și Artă, 1940) primește premiul I. Heliade Rădulescu al Academiei Române. În 1946 se stabilește la Sibiu unde este redactor la România viitoare până în 1949. A fost membru al Uniunii...

4 poezii, 0 proze

Mihail Zoșcenko

Mihail Mihailovici Zoșcenko (rusă Михаил Михайлович Зощенко) (n. 10 august (29 iulie stil vechi) 1895 la Sankt Petersburg, d. 22 iulie 1958 la Leningrad) a fost un scriitor satiric rus în perioada sovietică. autor rus, devenit ulterior, fără voie și elan muncitoresc, sovietic, care a scris mici povestiri satirice în perioada începutului comunismului glorios în marea țară de la răsărit. Asta s-a întîmplat într-o mică perioadă de început, cam pînă în anii ’30, apoi regimul s-a înăsprit și denigratorii poporului, declarați ritos „dușmani”, au fost reeducați, cînd n-au fost exterminați de-a dreptul, în celebrul Gulag. Nu sînt sigur că Zoșcenko nu și-a făcut stagiul de rigoare în universitatea penitenciară a lagărului comunist.

1 poezii, 0 proze

Răsărit de lună

de Gabriela Purdel

Soarele își inchide pleoapele încinse, Să-și lase sora lună să domnească. Ies umbrele cu trăsături casante, Cu vocile mocnite la colțuri să bârfească. Horoscop cu pagini de jăratec, Ce se împânzesc...

poem în răsărit de lună

de Ela Victoria Luca

când voi ajunge intrând prin apele râului nevăzut îmbrăcată în oranj precum păsările paradisului îți voi aminti am mâini de copil mi se întâmplă să visez compromisul celor înalți și atotvăzători...

Rasarit de inima

de Irina Filipache

„Vreau să-ți răsară inima în formă de lună plină”, îmi spunea într-o noapte care nu putea să fie decât înaltă și sonoră... Pâlpâirea blândă a dimineții iubirii îi încălzea vocea care nu putea să fie...

Raze de lună

de Veronica Micle

„Ce n-ar da un mort în groapă pentr-un răsărit de lună!” Ai zis tu, și eu atuncea, când pe-a dorului aripe Duși de-al iubirei farmec, – privind cerul împreună – Noi visam eternitate în durata unei...

PoezieClasic

Casa de la răsărit

de Teodor Dume

am să-ţi dau din mine o zi apoi alta suficient cât să-ţi clădeşti o casă cu ferestrele înspre răsărit de unde seară de seară o să mă vezi trecând să nu mă strigi lasă noaptea să respire din mine ca-n...

casa de la răsărit

de Teodor Dume

am să-ți dau din mine câte o zi doar una suficient cât să-ți clădești o casă cu ferestrele înspre răsărit de unde seară de seară o să mă vezi trecând să nu mă strigi lasă noaptea să respire din mine...

Casa de la răsărit

de Teodor Dume

Trezire de iubire

de Trif Laurentiu

Era un rasarit de luna In noaptea cea mai friguroasa O noapte chiar , pe-atunci nebuna Cand tu erai foarte nervoasa Si noi eram indragostiti , nu gluma Si ne iubeam la nebunie Dar tu acum te crezi...

Curcubeul lunar

de Cristea Aurora

Un vânt suav de primăvară Și-un tainic răsărit de Lună Face ca cerul să tresară Și noaptea să i se supună. E liniște în crengi și-n vise Și-un curcubeu seducător Porni spre Luna ce-l oprise În jurul...

De-as fi

de Lucian Preda

De-as fi privirea ta. Cand soarele va bate la rasarit de luna. De-as fi auzul tau. Cand un copil se naste din tine, mama eroina. De-as fi mirosul tau Cand tu, un trandafir ai tine-n mana. De-as fi...