"Râurile, drumuri în mișcare" – 2024 rezultate
0.03 secundeMeilisearchSEMENESCU MARIA_ELENA
M-am nascut intr-un inceput de primavara ... Cand natura cauta nuantele de verde pe care sa le puna in frunze si in iarba si in ochii fetelor indragostite ; Cand gazele invatau dansuri noi in ritmuri free style; Cand pe ramurile ciresilor din gradina mea bulgari mari de flori albe isi lasau greutatea pentru a aseza pe fruntea mamei diademe... M-am nascut frematand de dorinta de a reaprinde in oameni focul lui Prometeu, de a sublima esente de suflet lasandu-le pe interfata dintre lumi . Am primit de la ursitoare in dar iubirea si incerc s-o las mostenire...
21 poezii, 0 proze
Mihai Robea
n. 1966, București; în primele rânduri ale Revoltei Decembriste din 1989; printre inițiatorii primelor sindicate studențești; absolvent al Facultății de Filosofie (Filosofie-Istorie), Universitatea din București, 1992; autor a două volume de versuri ["O singură inimă", Casa Editorială Muntenia, București, 2006; "Rămâne-un răspuns pentru toate", Casa Editorială Muntenia, București, 2009]; autorul noii teorii a formării Poporului Român [teorie care unifică probele împotriva romanizării și demonstrează că Poporul Român s-a sudat, prin strângerea legăturilor dintre ramurile aceluiași Neam, pe pământurile locuite dintotdeauna - în condițiile stăpânirii romane parțiale și înainte de venirea slavilor în Balcani];
93 poezii, 0 proze
Simon Salca
Poveste Odată, m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele. Era bătrân și pământul abia se rotea în jurul lui. A binecuvântat sirenele blonde ce pluteau în acvariul meu sentimental. Mi-a arătat gnomii burtoși, hulpavi după foi verzi. M-a avertizat să nu mă apropii de un arbore pe ramurile căruia erau agățate măști. Mi-a promis : animalele sunt mai frumoase la vânătoare decât în cuștile lor de aur. De atunci joacă șah pe eșichierul stelelor. De-atunci îmi îngrop iubitele în inimă,fără tranchilizantul agoniei, dincolo de uriașii ghețari. De-atunci mă urmărește lumina unui soare întunecat. "De arlechinadă ferește-te!" îmi tot repeta, cu pupilele injectate de romburi albe și negre. Acum nici nu mai știu în ce cușcă sunt și de când tabla de Șah mă acoperă. M-am rătăcit într-o altă Poveste. Dar îmi aduc bine aminte că,odată,m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele... ...eu nu m-am mai întors.
5 poezii, 0 proze
Râurile, drumuri în mișcare
de Silviu Somesanu
Tu ești mai fragedă-n esențe poetice, cuvintele se rostesc platinate de iubire în vindecări atinse cu mâna, crește pe interior tulpina desăvârșirii. Lumina risipește umbra răcoroasă pe marginea...
Depoul unei mari iubiri
de CRETU IOAN
Depoul unei mari iubiri Trenul accelerat va sosi în stație la linia întîi. Va staționa două minute și va pleca în direcția... Vorbele izvorîte din goarnele metalice, seci, pun în mișcare călătorii....
A venit toamna....
de Mocanu Gabriela
Insistasem destul de mult pe langa prietenii mei spre a face aceasta excursie la munte, toamna. Lor nu le place toamna, insa pentru mine ea reprezinta anotimpul de suflet. Lunga calatorie nu ma...
A venit toamna....
de Irimia Dorin
autor: mocanu gabriela Insistasem destul de mult pe langa prietenii mei spre a face aceasta excursie la munte, toamna. Lor nu le place toamna, insa pentru mine ea reprezinta anotimpul de suflet....
Sfinții de la colțuri
de Gheorghe Aurel Pacurar
Linia cerului coboară uneori între apusul de ieri și răsăritul de azi, dinspre colțurile stelelor la marginile băncilor tricoloruite dinadins și încă netricolorite, de la clipitul lămpilor de neon,...
Rusul dracului !
de Eugen Galateanu
\"La Smolensk, prin mii de cuvinte Pierzându-se care-ncotro Din vocea știută-ți, fierbinte Atât auzit-am, Alo\" K.Simionov \"Tovarăși, noi suntem preoții unei noi ere. Suntem deschizătorii de drumuri...
selfie cu sancho & matrix
de Cătălin Al DOAMNEI
în ziua care înainta precum râurile întorcându-se spre matca fecundă descompus în culori sancho panza fu trezit de matrix era un fel de albastră față brăzdată de albastru sânge țâșnind dintre sori în...
Vorbele nopţilor din cuvinte
de Silviu Somesanu
Și toate umbrele au uitat cărările care duc la râurile întoarcerii, păsările zboară pe urmele lăsate vântului sub ochii somnoroși în diminețile cu soarele purtat pe umerii munților risipind lumina cu...
Lacrimi de durere
de Ciulei Marian-Dănuț
Lacrimile mi se scurg pe obraji, precum râurile reci de munte ce șiroiesc alene spre locuri nemaivăzute. Lacrimi de tristețe, lacrimi de fericire? Nu, nu sunt. Acestea sunt lacrimi de durere, de...
Răzbunarea lui Statu-Palmă
de Vasile Alecsandri
Urieșul Strâmbă-Lemne cu-al său gemin Sfarmă-Peatră Au văzut căzând potopul ș-au trecut potopu-not. De când sunt povești în lume și se spun pe lângă vatră, Ei duc zile cu piticul...
Sfarsit de vara
de Madalin Ciortea
Anotimpurile trec peste existenta marginind cumva ceea ce suntem si prinzand in acele timpului ceea ce am devenit lasand prezentului o privire in trecut si speranta unui maine imaginat. Suntem...
Merele Evei
de Somesan Sergiu
Merele Evei În amintirea lui Ioan Resler Peste mai bine de o mie de veacuri, urmașii celor două ființe aveau să numească muntele care se înălța dinaintea lor, Kilimanjaro. Dar atunci marele munte nu...
Pașii toamnei
de Aurel Petre
Cu o mângâierea-adâncă, melancolic, vine toamna. Din sticliri răsăritene arde-azuru-n picături, Mărturii în valuri curg, în ochi pustiiți, doamnă, Iar prin felinar respiră amintiri, ca frimituri....
In doi
de eugen LOVIN
Am rămas doar noi doi pe lume Precum doi copaci rătăcitori Printre drumuri de viață Netrăite. Ramurile împreunate Către soare ni se deschid Într-un dans de contopire A așteptării. Timpul rămâne...
O lacrimă de dor
de Constantin Rusu
Ramurile sunt adieri de strune atinse de raza soarelui ce-apune, iar frunzele-s clopotele cu taina albului de lună care le e haina. Mugurii se zbat sub boarea de lumină și vor comorile ascunse-n...
Nu cumva
de Anisoara Iordache
printre ramuri înflorite steluțele luminează cu blândețe pietruitele drumuri trei gâște și-un cățel au plecat cu Ionel să cânte copiilor orfani un cântec de leagăn nu cumva arcușul violoncelului va...
Stejarul
de DANILA MONICA
Undeva pierdut in amintirile copilariei mi-am amintit de umbra falnica a stejarului ce veghea dupa-amiezele mele. Si mi-am amintit ca stejarul stia mai bine decat mine sa nu se grabeasca fiindca n-a...
