"Putea sa fie..." – 20181 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
GMGheorghe Mădălina
Când o vei cunoaște pe ea, s-ar putea să ți se pară scorpie, sau s-ar putea să ți se parâ cea mai dulce fata. Uneori poate să fie atât de rea iar alteori atât de bună… Nu știe nimeni cum, majoritatea doar cred că iși schimbă măstile la fiecare minut. Dar ea nu poartă măști pentru că a învățat că e mai bine fără ele. Nu. Se schimă atât de repede pentru că de fapt ea e mai multe persoane într-una, dar nimeni nu pare să realizeze asta. Mădălina e serioasă, bea cafea și știe că fiecare sfârșit e inevitabil și ca pâna la urmă totul va păli cândva. Ea nu iubește niciodata cu toata inima pentru că știe că intr-un final inima ei va ajunge zdrobită pe podea și va plânge atât de mult.Mădălina nu se atașează niciodata de obiecte sau de locuri pentru că știe că se sparg, se pierd și se uită. E atât de matura încât te izbește cu capul de asfalt doar spunându-ți adevarul.Mădălina nu urlă niciodată. Ea doar se uită la tine fără să spună nimic și atunci poti să știi că i-ai făcut cel mai rău lucru și...
8 poezii, 0 proze
DGDan Giosu
REPERE, Nr.116 29 ianuarie - 5 februarie 2002 Vine o vreme în viața unui individ (fie el masculin, feminin sau, la alegere, androgin) când doar cărțile mai sunt în stare să calmeze și să liniștească tot ce au tulburat ceilalți. Și când spunem cărți, spunem \"Scândura lui Afansol\" a lui Dan GIOSU. Unul dintre prozatorii care ar putea cu ușurință să fie încadrat la optzeciști de către o istorie riguroasă a literaturii. Un simplu cititor, însă, străin de periodizări sau clasificări savante - ar remarca, fără îndoială, că proza scurtă la care s-a înhămat Dan Giosu, se bucură de puternice accente de umor și absurd, ceea ce pentru noi înseamnă deja mult, dacă nu cumva totul. Ioana BRADEA Un prozator neobișnuit Proza poeților sare de obicei peste cal. Și fie că acest cal este un cal de lemn, cal de bătaie, cal beat sau treaz, ea poate fi bună, proastă, realistă, fantastică, suprarealistă, avangardistă, expresionistă, metaforică, sarcastică, absurdă, toate la un loc; poate fi oricum, poate...
0 poezii, 0 proze
Deac Radu
Sunt in cls a XII-a la Colegiul National "George Cosbuc", profil mate-info, Cluj-Napoca. Imi place teatru si activez in trupa de teatru a scolii. Am inceput sa scriu din cls a II-a, cei drept niste basme copilaroase. Din pacate, sustin cu tarie faptul ca, pentru a putea creea ceva interesant, pentru a putea scrie ceva demn de luat in seama, trebuie ca suferinta interioara a unui autor trebuie sa fie destul de puternica, asta pentru a putea fi transformata in arta, in poezie, in exprimare desavarsita.
11 poezii, 0 proze
MAMondea Adrian
un fel de selfie... transcendentar. Cuvintele conturează. Cuvintele se conturează, dau naștere, un fel de „țesut” complex, învăluind stările, învăluind emisferele. Cuvintele se „regândesc” adesea într-un minunat vortex al trăirilor, coborând discret pe locurile intime, pe acea bandă a sufletului blocat în vibrație (...și distanța necesară pentru încă o sublimă respirație). Să fie poezia un spațiu vital al regăsirii? Sinele unui paradox în care am visat să avem o altă viață? Poate de aceea „curțile” noastre interioare nu ne aparțin. Nu au granițe. „Aleile” au devenit locuri de joacă, un panteon în jurul căruia nu există decât propriile noastre dorințe, senzații, eul creator și impactul psihic al nuanțelor. Dacă ar fi să investesc într-un selfie având ca fundal un joc teribil de ieșiri de urgență, unde „enclavele” intimității mele ar triumfa în ciuda mâinilor goale, aș putea, stenic, rupe marele pas al subconștientului, despărțit de oracole. Doar gândurile sunt umbrite de pleoape. Așa...
245 poezii, 0 proze
HSHelena Schmetterling
Despre mine stiu sigur ca mi-ar fi placut sa fiu o printesa medievala. Sau sa ma plimb cu Stanescu mana in mana prin Union Square, sa-mi povesteasca despre cercuri si despre iertari. Despre ceilalti oameni stiu doar ca cel mai mult ma enerveaza momentele in care ma trateaza ca pe o femeie obisnuita. Sau acelea in care se pierd in jumatati de gesturi. In proiecte de vise netraite niciodata pana la capat. Cel mai des ma indragostesc iremediabil de aceia care valseaza in voie si dupa bunul plac pe portativ si-mi soptesc impletituri decente precum, iubito, while you’re traveling with me, desigur ca, you’ll never see the end of the road si baby, I think this is a song of hope. Mda. Si alte maruntisuri sentimentale de genul. Despre viata mea stiu doar ca imi scapa mereu printre degete momentul in care m-as putea aseza nestingherita pe un scaun, fie si numai pentru o clipa scurta de surpare in mine insami. Sau de adevar pe stomacul gol. Dar asta este alta poveste. Despre sufletul meu stiu...
17 poezii, 0 proze
Ioan Peia
acest autor a fost prezent direct pe site si a ales sa isi retraga textele, deci nu doreste sa fie prezent aici si nu putem sa acceptam materialele in cadrul bibliotecii virtuale. va multumim pentru intelegere si va rugam sa nu introduceti (iar editorii sa nu aprobe) materiale in pagina acestui autor. multumim.
0 poezii, 0 proze
SHSven Hassel
Sven Hassel (numele său adevărat Sven Pedersen) s-a născut pe 19 aprilie 1917, la Fredensborg, în Danemarca, într-o familie de oameni simpli, muncitori. La varsta de 14 ani a intrat in marina comerciala ca "baiat de cabina" pana in 1936. In 1937 Hassel s-a mutat in Germania pentru a se inrola ca voluntar in armata. Într-un interviu în 1990,el a spus , "Germania s-a întâmplat să fie mai aproape decât Anglia, m-am dus la un birou de recrutare Wehrmacht-ului pentru a ma înscrie, dar nu a fost la fel de ușor cum am crezut. Numai cetățenii germani puteau sa se inroleze. După șase luni de încearcare, al șaptelea regiment de cavalerie, m-a acceptat în cele din urmă, cu condiția de a deveni cetatean german." Un an mai târziu, el a încercat să scape. "... Am fost pur și simplu epuizat. Nu m-am întors la unitatea mea, după o scurta plecare.Au numit-o dezertare. Am fost transferat la Sonderabteilung, o unitate penală condus de criminali și disidenți." El a servit Regimentul 2 de Cavalerie și mai...
12 poezii, 0 proze
IIion toma ionescu
Nu-mi plac CV-urile. Poate ca al meu nu ma satisface. Cinci carti publicate: Pasarea cetii. Tablouri dintro expozitie. Editura Tip-Naste,1995. Glont de argint, Editura Paralela 45, 2008. Dosarul "Albastrii". Fenomenul Pitesti 1971, Editura Paralela 45, 2011, Bursa ingerilor in doua edituri Editura Paralela 45, 2012 si Editura Transilvania,2012 si Gusterele, Editura Paralela 45, 2013 Mai exista un volum de proza, Jurnal din anul Apocalipsei care a luat drumul tipografiei, si inca unul de poezie care sper sa fie tiparit anul acesta(1914) In rest, risipiri pe la diverse reviste, site-uri literare si cateva culegeri de cenaclu si antologii. E putin daca scrutez anul de nastere - 02.11.1948 E mult daca accept ca puteau sa nu fie.
143 poezii, 0 proze
FCflorentina craciun
Eu sunt cel mai drastic critic al meu. A-si vrea sa cred ca atunci cand paginile mele vor ajunge in fata cititorului vor intruni toate conditiile pentru a-l determina sa nu paraseasca aceste randuri. Ambitia este o trasatura de personalitate pe care o doresc dezvoltata bine la mine. De fapt, prin lucrarile mele, sper sa ambitionez mai multi scriitori de a veni aici pentru a se desavarsi. Ambitia insa trebuie sa fie limitata de legile firii... Deci va trebui sa vrem ce putem !
24 poezii, 0 proze
emil cosgarea
M-am nascut in Fagaras. 21 octombrie 1953. Am 50.065 ani. Copilaria in satul Vad, intr-n spatiu de o rara frumusete. Acolo este Dumbrava Vadului. Una dintre cele mai mari poiene cu narcise din lume. La cinci ani m-am mutat impreuna cu familia in Fagaras, tatal meu reobtinind dreptul la munca dupa mai bine de zece ani de restrictii. S-a angajat, avocat fiind, jurisconsult la doua gease-uri de pe raza Fagarasului. Primii cinci ani de scoala la Liceul Radu Negru- am amintiri ca fiind un copil excesiv de silitor si foarte mincinos –bun povestitor-. Invatatorul Sipos Ioan ma imprumuta la alte clase, cind lipsea careva dintre invatatoare sa le spun povesti copiilor pe durata lipsei pentru ca astia sa fie cuminti. Si erau. Ma ascultau cu gura cascata si cu degetul in nas. In clasa cincea am fugit in lume cu o barca furata de pe Olt. Gasit, pedepsit si facut de ris. Vreo sase luni de zile nu puteam merge pe strada ca ma aratau toti cu degetul: -Uite-l pe ‘aventurierul’. Clasele a sasea pina...
1 poezii, 0 proze
Putea sa fie...
de Carmina Stoican
Am fost la marginea marii, sa vad cum plange vantul Si vantul, plangea cu lacrimi de orga; M-am contopit cu albastrul sa vad... ... Zbor dureros de pasare ranita,si... Mi-am gasit eul in aripile-i...
s-ar putea să fie așa
de ioana negoescu
s-ar putea să nu fie chiar o absență nici o rupere s-ar putea să fie doar un vers alb foarte scurt din care să înțelegem imediat că nu mai urmează altceva. așa cum tu folosești un cuvânt sau două...
din lipsă de interes ziua de azi putea să nu mai fie
de Andre Donescu
cel de pe munte făcătorul de zile s-a plictisit din lipsă de interes ziua de azi nu se mai face m-am oferit cu multă empatie acasă am spus ce vreau nu m-a contrazis nimeni perechea mea a zâmbit fie...
Putea să ne facă străini
de Iakab Cornelia Claudia
Îți mângâi sufletul cu buzele și suflu ușor, cald, în acel loc lumina îi începe să tremure abia perceptibil. Lacrimile-mi curg de-atâta frumusețe și unde te ating răsar flori transparente, albe....
Ar trebui să fie ușor
de alex. ilinca
Măcar o dată fiecare dintre noi și-a regretat gestul. Gestul de a se sinucide. Gestul de a-și pune în pericol dragostea, prima, poate, cea mai mare – poate, ultima. Sunt un laș. Și cred că asta m-a...
Genuneanu a încercat să fie infectat cu virusul deșpteptăciunii, dar imunitatea lui robustă a ieșit învingătoare...
de dumitru cioaca-genuneanu
moto: \"Nu e deloc bine să devii prea deștept...\" (Invățătură din scrisoarea boierului Zabet către rubedeniile sale aflate in \"Agonie\") când îi zic om înțelept el raspunde c-ar putea să fie cel...
așa a fost să fie
de Ioan-Mircea Popovici
cu trudă s-au potrivit strunele botezându-le-n izvorul nesecat al vieții se făcea că Întâmplarea s-a oprit în Infinit și-ntr-o clipă Sfânta Taină dintr-un zâmbet mi-a vorbit cine putea să-mi spună...
Chiar daca a fost sa fie asa
de vazut de tine
Chiar daca a fost sa fie asa Eu cred si sper inca in sansa mea Cand noaptea vine si ma doare lipsa ta Mai am putere sa mai cred in mine. Chiar daca m-am nascut schilod Sa cred ca numai prin privirea...
Dac-aș putea să fac ce vreau
de Hanna Segal
dac-aș putea să fac ce vreau cu inșii violenți i-aș frige, mări, în ulei și le-aș da detergenți i-aș pedepsi pe politruci pân’ la a șaptea spiță și dacă n-aș fi moralist i-aș fierbe-n foi de viță că...
de miine florile sa fie negre
de Adrian Furnica
Poate ar fi mai bine ca florile Să înceapă să sângereze Când le tăiem Iar sufletul să ne oblige Să le organizăm funeralii Ca să vedem cât de inutil Este gestul nostru. Ce plăcere ne mână de la spate...