"Prea obișnuit" – 20508 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
MSMarius Stanca
un om obisnuit....cu un suflet poate prea obisnuit...
24 poezii, 0 proze
IVIon Vatamanu
1937 / 1993 S-a manifestat ca luptator fervent pentru eliberarea nationala a romanilor din Republica Moldova si Bucovina, in 1987 si mai incoace scriind unele poezii preponderent retorice, de o larga au dienta: Ce vor scriitorii?, Unire, moldoveni!, Celor ce pun graiul la vot, Un popor de felul nostru, Matern la Bucovina etc. Ion Vatamanu a fost un reformator indraznet al poeziei roma nesti din stanga Prutului, riscand in 1962 sa dea o carte de versuri libere, albe, deosebite de cele cultivate la noi in epoca. Apoi a tra dus din Walt Whitman, din Imant Ziedonis, asimiland creator un vers cu care nu prea eram obisnuiti. Apoi si-a ales drept metafora si simbol frunza, explorand acest motiv intr-o carte intreaga De ziua frunzei si punandu-ne din nou la incercare gusturile si pri ceperile. Dupa care se intorcea in Tara Fagilor, de unde ne aducea multe si surprinzatoare Secunde cu munti. Pana ne-am obisnuit cu el si l-am simtit Atat de mult al pamantului (e titlul volumului sau din 1990)...
3 poezii, 0 proze
Costin Marius
Nu am prea multe de spus,acum sunt abia licean,chestii obisnuite ca oricare adolescent normal.
1 poezii, 0 proze
Alexandru Ciobanu
Părinții, Ion și Ecaterina, oameni obișnuiți; s-au întâlnit și s-au plăcut. După un scurt circuit de câțiva ani, fiecare a mers pe drumul lui. Din flamă, M-am născut eu, la 27 ianuarie 1947 în București. Am avut o copilărie minunată, la bunici. Minunată copilărie am avut, undeva într-un ținut neiubit de nimeni, fiindcă era prea departe de toți. Un ținut pe care toate administrațiile l-au ignorat fiindcă le era peste mână. A fost pe rând când de Vlașca, când de Teleorman, când de Videle, când de Alexandria, cand de Giurgiu, dar nu s-a lipit nicăieri și a rămas pe loc. De oriunde ar fi venit banii bugetari până acolo se terminau. Acolo nu era asfalt, nu era canalizare, nu era electricitate; apa și-o scotea fiecare de lângă casă, ca să-i ajute circuitul în natură. De acolo lumea pleca, dar eu veneam. Acolo nimeni nu se întoarcea fiindcă peste tot era mai bine. Era un fel de never land, dar era nevărlendul meu, pe care îl iubesc și acum. Un nevărlend la 65 de kilometri de București. Acolo...
66 poezii, 0 proze
PAPopovici Alexandra
Ce pot spune despre mine? Sunt o fata cu obisnuita nascuta in Oradea,Romania.Am ochii caprui si m-am apucat sa scriu poezii cam din clasa a 4 a.De atunci de cand am descoperit aceasta parte a literaturii care, pot zice ca m-am indragostit de ea.Practic eu nu am prea mult timp sa scriu poezii deoarece am facut si fac o multime de lucruri(gimnastica ritmica,canto,design vestimentar,etc.)pe care le tratez pe fiecare cu seriozitate si cu pasiune.Am concurat la olimpiade judetene(romana,mate,informatica,fizica) la care am luat mentiuni.Poate ca voi avea un viitor plin de peripetii si de lucruri minunate dar cum nu stiu pot zice ca ma voi stinge ca o flacara necunoscuta intr-un univers neguros.
19 poezii, 0 proze
CLCalinescu Lavinia
Nu prea obisnuiesc sa spun povesti despre mine.
3 poezii, 0 proze
MMMihai Meșter
Născut într-o zi de 18 aprilie, în anul 1983. Absolvent al Liceului Grigore Moisil din Bistrița, Secția Filologie și al Colegiului Universitar Babeș-Bolyai Bistrița, profilul Geografie Turism. Pasionat de...prea multe, dar în principal de calculatoare și de cuvinte. Deocamdată, scriu pentru mine și câteodată nici nu sunt prea sigur din ce motive scriu. Poate că nu e doar obișnuință, unii mai zic și că face bine la ten. Or fi având dreptate și ei.
42 poezii, 0 proze
EBEmilian Ilarion Bodea
Bodea Emilian Ilarion. Sunt născut în 08 august 1980 la Baia -Mare. Am absolvit Management și Tehnologie - Universitatea Politehnică Timișoara. Încă din primii ani mei ani de adolescență eram preocupat de posibilitățile unei perspective. Astfel am realizat că viitorul se poate construi foarte ușor pe unele compromisuri, dar n-aș mai fi fost eu. Am ales o cale mai puțin sclipitoare, așa am aflat mai multe despre demnitate. N-am ales un profil uman, jurnalistic, avocățesc (de și puteam) pentru a-mi păstra liniștea și o oarecare curățire ce-o așteptam. Însă obișnuiesc să fiu autodidact. De multă vreme îmi dădusem seama că mi se potrivesc din ce în ce mai mult cuvintele :``Noi doi suntem la fel. Nici ca alți oameni, nici ca alte păsări`` - film Paulie. Așa am început să simt cum sensul vieții mele este o pasiunea pentru poezie, poate un sens prea trist uneori, dar destul. Am publicat în revista ``Singur``...
8 poezii, 0 proze
MSMira Simian
Mira Simian s-a nascut pe 16 mai 1920, la Ramnicul Valcea. Este sotia poetului Stefan Baciu. A colaborat cu proza si poezie in presa din exil: “Revista Scriitorilor Romani” din Munchen , “Micron”, redactor Stefan Munteanu, “Drum” redactor John Halmaghi, “Cuvantul Romanesc” din Hamilton, editor George Balasu Din eseuri amintim: "L´expression du sentiment de la mort dans l´oeuvre de Ionesco", thèse, Université de Strasbourg, 1969 / "La naissance des obsessions fondamentales d´Eugène Ionesco" / "Ionesco et le paradis perdu" / "Evolutia sentimentului mortii în opera lui Eugen Ionescu" A publicat plachetele de versuri “Farmece” (Fundatia Regala Universitara Carol I, Paris, 1966 si in Colectia “Mele”, Honolulu, 1979), “Cantec de frunza” (1976) si volumul de proza poetica, “Fata lui Temelie” (Editura Urmuz, 1974). Obisnuia adesea sa picteze. A decedat in ziua de 2 iulie 1978, in spitalul “Beverly Manor” din Honolulu, Hawaii. Serviciul funeral a avut loc luni 3 iulie la biserica...
1 poezii, 0 proze
Panus Carla
1 poezii, 0 proze
Prea obișnuit
de Mondea Adrian
te-ai gândit să privești copacii din crâng, prin lentile de scorburi, una pe pieptul tău stâng și alta pe frunte, ca un pirat cu piciorul de lemn înverzit, dispărând zilnic pe mare, cu aceleași...
anotimpul înecării
de Vasile Munteanu
eu nici înalt nu sunt nici prea obișnuit ca lumea să mă bage-n seamă cobor vâzduhul cu anonimatul cățărătorului plecat pe munte-n zori pe o potecă ce pornea pe după casă nu o să mint am degustat și...
pretins, om
de Florin Andor
n-am pretins, niciodată că sunt om prea obișnuit să îmi iau de unul singur după vreme o nouă însărcinare și să păstrez la fiecare întoarcere câte un grăunte de imperfecțiune niciodată, n-am pretins...
Omul din luntre
de Florin Andor
obișnuiesc să uit că nu sunt unicul și pasărea lovește mereu cu aripa de argilă voce de femeie aruncată prea sus pe deasupra vadului pesemne a plouat la munte încă un timp *** nu pot scăpa de aici...
Viata mea se sfarseste aici
de Daniel Puia-Dumitrescu
Dimineata de ianuarie undeva in Marea Britanie. Iarba inca plange regretand ca nu a simtit niciodata atingerea zapezii. Cu ea plang si norii incapabili sa inghete clipa in care ploaia s-ar putea...
Ziua în care îl vânam pe Victor
de Glad Berindei
Ziua în care îl vânam pe Victor a fost ziua în care trezindu-mă de dimineață, lucru nu prea obișnuit la mine, am început să citesc \"Paludes\". Am plecat mai apoi la Croco, observând că e o zi foarte...
Câinele de aramă
de Florin Andor
mergi de-a-ndărătelea încă pășești către golful închis cu laț subțire de cățeluși albaștri ori dragoni învinși ce față fără cusur murmură celălalt prea obișnuit să așeze culorile invers și câinele de...
Lignum
de Țenche Mircea
Undeva, in mijlocul unei campii, se desfasoara lucruri care pot parea mult prea banale si insipide pentru un ochi prea obisnuit cu miscarea dezordonata a altor oameni care nu cunosc alt reper decat...
drumul spre albastru
de Daniel Dăian
drumurile sunt cultivate spre niciunde locul unde înțelesurile se subscriu din bucățile adunate de la cei care își vând amintirile vreo doi caută nimicul și își promit credință veșnică de parcă...
ILUZIE ȘI AMÃGIRE
de ROBERT TRIF
Multe sunt drogurile cu care ne hrănim iluziile, dornici de noi experiențe Suntem dispuși la orice sacrificiu pentru alungarea adevăratei realități Însăși singurătatea în care ne afundăm cu cerbicie...