Poezie
drumul spre albastru
1 min lectură·
Mediu
drumurile sunt cultivate spre niciunde
locul unde înțelesurile se subscriu
din bucățile adunate de la cei
care își vând amintirile
vreo doi caută nimicul
și își promit credință veșnică
de parcă eternitatea
este la îndemâna oricui
ne-am prea obișnuit să vânăm herghelii
de iepe verzi prin pereții
propriilor noastre temeri
să îmblânzim conștiințe la fel de ușor
cum ne adormim iubitele
înainte de plecare
s-au ivit zorii cei buni
în care dansatoarea se chinuia să nască
un bărbat frumos
iar în partea dreaptă
o iubită cobora cu delicatețe din vagonul poștal
lângă un colecționar de ochi
care aștepta în răspântie
trupurile alterate de majoritate
în stânga era degustare
de binefăcători
tu desenai într-una dimineți încruntate
greierii îți fredonau cu gâturile sucite
anotimpuri neelucidate
și eu prevesteam culori
nu ai fi de acord
să-ți culeg întrebările balanței
din oglinda în care s-au spart serile
altora ca noi?
001.286
0