"Poveste de mai" – 20139 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
poveste_postmodernista
Poveste Postmodernistă
de Manolescu Gorun
BLBratu Ana Larisa
In maniera specifica lui Carl Gustav Jung, consider ca viata mea este o poveste a realizarii de sine a inconstientului. Am trait inca de cand imi aduc aminte de mine insami, o viata interioara cu intrebari autoadresate si cu raspunsuri, de cele mai multe ori neasteptate. Sunt un om care scrie din nevoia de a intelege aceasta lume de procese interioare si de a reusi de a reusi sa le reflecte in exterior. Incerc in mod constant sa-mi inteleg scopul in lume, iar nevoia de a scrie este o parte importanta a acestui scop. Am avut o lunga perioada in care am renuntat la scris, lucru care m-a ajutat sa ma inteleg, dar care m-a si rupt de mine. Acum am revenit la ceea ce unii oameni considera un dar, o sansa, dar si la ceea ce eu traiesc ca pe o nevoie spirituala: a-ti face un scop din a-ti pune in versuri lumea interioara.
37 poezii, 0 proze
OMOctavian Miclescu
În cea de-a treia zi de pontificat al Papei Ioan Paul II, zi în care se împlineau 379 de ani de la bătălia din preajma Șelimbărului, Dobrin înscria într-un meci de poveste împotriva Valenciei iar Ștefan Augustin Doinaș deschidea primul cologviu de poezie de la Iași, orașul care fusese martor cu fix 103 ani în urmă la debutul lui Ion Creangă. Hei, în acea zi de 18 octombrie 1978, la 69 de ani de la filmul lui Hugues d’Eywo, cea mai veche actualitate cu subiect românesc, m-am născut dis-de-dimineață la Galați, unde am descoperit primul cenaclu literar, Anton Holban, și unde am debutat în Școala Gălățeană, în jurul datei când, cu 73 de ani în urmă, România participa pentru prima oară la Cupa Devis. La 15 ani după terminarea epocii roșii, primesc premiul Convorbiri Literare la Concursul Național de poezie de la Tecuci, singurul concurs la care am dorit să particip. Public în câteva antologii de poezie din orașul lui Ciprian Porumbescu, iar alături de prietenii Grama și Velea public în...
23 poezii, 0 proze
GLgeorge lupascu
M-am nascut undeva prin Bucovina, in vremuri in care omenia era un concept mult mai bine definit la modul practic, decat acum. Restul,am sa va spun altadata,ca pe un fel de poveste la gura sobei,intr-o iarna,ca acele de care-mi amintesc ca erau in anii copilariei mele.
64 poezii, 0 proze
Cristina
Începeți de azi o poveste nouă cea din 23 iunie 1990 a mai crescut dați-i formă și noi înțelesuri dați-i un nume și apoi părinți lecturați-i lumina până începe să-i viseze și marginea firii apoi lăsați-o să scrie mai departe alte și alte copilării despre ceruri copaci și copii între aceste două coperți de idee. În palmele ei stau înscrise toate ideile și părerile voastre galbene din raze de soare sau liniștite albastre verzi cu gust de oglindă retrovizoare. Iar mai presus de toate în istoria ei stau încrustate povești de iubire din sentimente umane sau complexe dorințe și ambiții îngerești pornind din trecutul acesta: o parte din coperta-spate a volumului de debut "iubind copaci neterminati",editura Eikon,Cluj,2008
11 poezii, 0 proze
SKStephen King
Stephen King a scris prima poveste cand avea 7 ani, dar a fost publicata la 18. Dupa ce a absolvit University of Maine, a lucrat ca juranlist sportiv pentru ziarul local. Preda Engleza la Maine's Hampden Academy cand primul sau roman, Carrie, a fost publicat, in 1974. Mai bine de un deceniu a fost cel mai popular scriitor din America. A publicat carti atat sub numele sau, cat si folosind 5 pseudonime, cum ar fi Richard Bachman (una dintre aceste carti a fost ecranizata - The Running Man - in 1989, si l-a avut in rol principal pe Arnold Schwarzenegger). A jucat de asemenea roluri mici in cateva filme bazate pe scenariul sau si a debutat ca regizor in 1986 cu filmul Maximum Overdrive. De asemenea a regizat cinci episoade din serialul TV Stephen King's The Golden Years. Alte contributii ale sale in TV includ: It! (1990), Sometimes They Come Back (1991), The Tommyknockers (1993), The Stand (1994), si The Langoliers (1995).
1 poezii, 0 proze
SAStoica Alexandra
Imi place vantul. Imi plac norii care ascund in spatele lor speranta soarelui. Caut sa ma cuibaresc prin munti. Ei sunt casa mea. Nicaieri nu ma simt mai libera ca acolo. Urc pe culmi ca sa pot fi mai departe de realitate. Primul meu „succes literar“ a fost in clasa a V-a, cand am scris compunerea „Frunza”. Era o poveste trista despre trecerea timpului si greutatea cu care ne despartim de trecut, apoi de viata. Bineinteles, pe vremea aceea nu cunosteam complexitatea de care vorbesc acum. Pe atunci eram multumita ca am reusit sa personific o frunza si sa creez o poveste deosebita. Apoi au urmat alte publicari in culegeri de eseuri si reviste ale liceului –am fost eleva a Colegiului National I. L. Caragiale, din Bucuresti – din cadrul unor seminare interdisciplinare. Apoi am scris doar pentru mine. Dar mi-am dat seama ca mi-ar placea ca numele meu sa insemne ceva, pentru ca in lumea asta exista un loc si pentru mine. Imi sunt foarte dragi lucrurile provocatoare. sau imi place sa-mi...
4 poezii, 0 proze
SSSimon Salca
Poveste Odată, m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele. Era bătrân și pământul abia se rotea în jurul lui. A binecuvântat sirenele blonde ce pluteau în acvariul meu sentimental. Mi-a arătat gnomii burtoși, hulpavi după foi verzi. M-a avertizat să nu mă apropii de un arbore pe ramurile căruia erau agățate măști. Mi-a promis : animalele sunt mai frumoase la vânătoare decât în cuștile lor de aur. De atunci joacă șah pe eșichierul stelelor. De-atunci îmi îngrop iubitele în inimă,fără tranchilizantul agoniei, dincolo de uriașii ghețari. De-atunci mă urmărește lumina unui soare întunecat. "De arlechinadă ferește-te!" îmi tot repeta, cu pupilele injectate de romburi albe și negre. Acum nici nu mai știu în ce cușcă sunt și de când tabla de Șah mă acoperă. M-am rătăcit într-o altă Poveste. Dar îmi aduc bine aminte că,odată,m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele... ...eu nu m-am mai întors.
5 poezii, 0 proze
Mirela Grosu
Am inceput sa scriu de mica. Nu ma multumeau povestile spuse de bunici astfel imi inventam propriile povesti. Mai tarziu am descoperit poezia, modul simplu in care poti folosi cuvintele pentru a reda o poveste. Poezia pentru mine este o stare de spirit, o alta parte din mine care ia cuvantul in diferitele momente ale vietii, o constiinta destepata de micile indicii care se ivesc la orice pas, dar pe care, cateodata, nici nu le luam in seama.
1 poezii, 0 proze
IMioana matei
m-am născut într-o poveste despre care un OM scria așa: "emoția magnifică și cea mai profundă pe care noi o putem resimți este starea inefabilă a misterului, acolo există germenul oricărei științe veritabile. Acela căruia această emoțiie îi este străină, care nu știe să se scufunde pierdut în sine de extaz, lăsandu-se cuprins de admirație, este deja un om mort. A STI CA CEEA CE NE ESTE ENIGMATIC SI DE NEPATRUNS EXISTA TOTUSI, manifestandu-se ca cea mai înaltă înțelepciune și cea mai radioasă frumusețe pe care facultățile noastre obtuze nu o percep decat sub o formă primitivă--această certitudine, acest sentiment îmbătător este în centrul oricărei stări sublime veritabile." (numele lui este Albert Einstein) și...cam atat... ________________________________________________________
1699 poezii, 0 proze
EBElena-Cristina Bărzoi
Simt nevoia să scriu...fără explicații de prisos. Atât știu : am adunat buchete de gânduri. Unele amestecate cu altele : cu gânduri personale, cu trăiri, cu clișee deja știute. Poți picta tabouri cu culori sau poți zugravi viața dând sens și viață cuvintelor. Pentru că la inceputul lumii a fost Cuvântul, vreau să cred ca noi suntem povești, nu oameni. Citiți-mă ca pe o poveste, nu ca pe un om. Poveștile sunt mai frumoase decât oamenii!
6 poezii, 0 proze
Poveste de mai
de Nikolaus Rudolf Pilly
Maiul mi-a așternut covoru-i înflorit, pe pajiștea în care, retras și singuratic, să pot privi transpus, apusul aurit, auzul să-mi încânte un susur lin, molatic. Geme vântu-n frunze doina-ndrurerată...
poveste de Mai
de FLOARE PETROV
în poiana cu narcise greieri fac spectacol miresme parfumate se răspândesc în zare mereu în luna mai se-ntâmplă un miracol vesel timp se pregătește de modernizare. verzi parcuri în orașe se umplu de...
Poveste de-acum o suta de ani
de Adria Martin
A se citi cu acest site -de mai jos- deschis, pe melodia din filmul \"In ginocchio da te\" http://digilander.libero.it/morandissima/index3.htm Poveste de-acum o suta de ani \"In ginocchio da te\"...
poveste de iarnă
de dan petrut camui
Maria, dacă soarele știe povestea noastră - alibi pentru ziua de mâine pentru inamicii comuni pentru cei care dorm visând că mama natură le dă adăpost și mâncare în definitiv nimeni nu trebuie să...
Poveste de dragoste
de Emil Iliescu
Poveste de dragoste Andrei coborâse în mica gară de munte și privea liniile de tren care se intersectau ca niște vene ale pământului în căutarea unei destinații pierdute, la fel cum se pierdea în...
Poveste de iarnă
de Ana Urma
Invers număr zilele și în gând bătăile inimii ample ample uită mersul ca o pasăre speriată din aripi bătând după aer alteori ca un ceas fără sticlă o ia înainte și uită noțiunea de timp schimbă...
Poveste de întors timpul
de Sorin Stoica
UN DEZNODĂMÂNT SPECIAL Profesorul Frunzărescu lucrase la teoria timpului mulți ani. - Draga mea, să știi că am descoperit de curând ecuația vieții mele profesionale, îi spuse el într-o zi fiicei...
Poveste de iarnă
de Maria Tirenescu
Părinții Măriuței erau învățători în Săcel, o comună mare de pe Valea Izei. În clădirea școlii, constructorii prevăzuseră o cameră pentru directorul, învățătorul sau alt cadru didactic care nu ar fi...
Poveste de duminică
de Nicolae Diaconescu
Poveste de duminică . Un telefon scurt și buna dispoziție mi-a dispărut. E duminică și-așa aș fi stat în pat ! Toată ziua ! Am ajuns la gară mult înainte de sosirea trenului. N-aveam o carte, n-aveam...