"Plecați, să nu vă văd" – 16952 rezultate
0.02 secundeMeilisearchMiron Kiropol
s-a născut la 29 octombrie 1936 - București "Cuminte cititor îti promit ca aventurile acestea te vor lega nu numai de lumea terestra, ci nazdravan de lumea cealalta, daca vei avea rabdare sa le urmezi. Cred ca descrierea lor te va apropia de asemenea de scriitorul acestor rînduri ce te binecuvînteaza pe tine, dar mai ales pe acela care l-a împins în prapastia oraculara a scriiturii (Miron Kiropol)" Miron Kiropol e un capitol aparte al literaturii romane. Plecat demult din tara ("transfug" al comunistilor), dupa peregrinari prin Europa, stabilit in Franta si devenit poet de expresie franceza, nu-si tradeaza in nici una din limbile operei sale filonul orfic, viziunea esentiala despre om ca fiinta implicata in Dumnezeire, chiar daca balanta mantuire-decadere este rareori echilibrata. Evident, poezia lui Miron Kiropol e una a insistentelor raportări la lumea fizică, tensionată de reflectarea subiectului în oglinda oarbă a lucrurilor, care-i redă candoarea specifică, adică una lirică: "Mă...
5 poezii, 0 proze
Dumitru Sava
Conceput pe prispa casei părintești într-o noapte de vară cu lună plină am fost predestinat să fiu “vâslaș pe submarin” ori “lunaticul de pe Terra”. Barza m-a scăpat în ograda unor oameni sărmani care, de atâta trudă, rămăseseră numai suflet. Am fost un copil minune. Pe la șapte ani știam etnologia neamului meu și învățasem războiul din Rusia sub sticla afumată a lămpii, din a cărei palidă lumină tata făcea amfiteatru și teatru de operații militare. Deși, la școală, eram mereu premiant “moșul” venea rar de sărbători. Nu mă vedea! Pentru că ai mei făceau mereu economie la gaz. Ori coșul casei era prea mic. Pe la unsprezece ani încă mă mai țineam de coada vacii și umblam cu sloiurile pe Dâmbovița. Apoi am plecat în cătănie la un liceu militar. Și cătană am rămas. În serviciul lui Ares, Psyhe și episteme! Am fost paznic de aerodrom, profesor de școală înaltă, sfetnic de taină, sol și iarăși paznic… de cărți. Am rostit solemn: ”Vă ordon faceți ca mine!” și “Servesc patria!” Am mâzgălit...
1000 poezii, 0 proze
Almasan Cristian
Nascut la 17 decembrie 1983 la Medias,un orasel langa Sibiu. Crescut la Sibiu,unde a fost invatat esentialul despre lume si cam ce se afla in ea,la scoala germana. In toamna anului 2002 a plecat la Cluj-Napoca,pentru a incepe acolo cursurile la "Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei",specializarea psihologie. In vara anului 2006 a incheiat studiile...iar in 2007 asteapta sa-si dea licenta. A scris mult in timpul liceului si a facultatii,dar numai unele poezii au ramas...restul s-au pierdut in vant.Nu a publicat nimic,dar o va face (candva). Limbile in care scrie sunt:engleza,germana si romana.
3 poezii, 0 proze
Giuseppe Ungaretti
Giuseppe UNGARETTI (1888-1970) s-a născut în Africa, la Alexandria. A trăit acolo până la 23 de ani; în 1912, a plecat nu spre Italia (țara părinților săi toscani, atrași în Egipt de construcția canalului de Suez), ci spre Paris, pentru studii la Sorbona. Tânărul Ungaretti își regăsește originile peninsulare abia în 1915, când se înrolează voluntar în armata italiană, intrată în primul război mondial! Nu va părăsi frontul, pe fluviul Isonzo și în alte locuri, decât în 1918 - pentru a se transfera cu regimentul său în Franța. Al treilea continent din viața autorului (devenit, după războiul "re-înțărării" sale, un distins universitar și, firește, un poet a cărui creație schimba, alături de două-trei altele, fața liricii post-dannunziene!) este America Latină. După un popas în Argentina, el va fi profesor de italiană la Universitatea din Sao Paulo, în Brazilia, între 1936 și 1942. *** Giuseppe Ungaretti (February 8, 1888–June 2, 1970) was an Italian modernist poet, journalist, essayist,...
368 poezii, 0 proze
Berceanu Gabriel-Codrut
Copil mare, batran reumatic cu tichie de neintzarcat, doi ochi - unul deprins cu strada, altul cu poezia piele bine harshita in batalii de doi lei Nascut la Dunare, umblat mult, mereu plecat si de foarte putine ori intors de-a binelea. Castigat premii literare, publicat, scris, nescris, scris, nescris, scris... Am un prieten pe care il cheama Cezar si care s-a batut vitejeste cu militzia bulgara 23 de ani din care imi amintesc 20 2 tentative dintre care una nu mi-a reusit casa pe pamant un frate si multe idei Umblu cu un vagon de sticle goale in spate Si va urlu pe la porti: M-am apucat iar de scris....
23 poezii, 0 proze
Mihaela Lica
Nu-mi place sa vorbesc despre trecut. Poate din lasitate? Ma tem sa vorbesc despre ce am fost, ca nu cumva sa nu-mi mai pot opri lacrimile. Totusi... Am fost jurnalist militar si mi-am iubit meseria. Pro Patria m-a invatat sa traiesc, sa iubesc oamenii, sa-mi iubesc neamul si sa inteleg natura romaneasca. Cine poate crede cata puritate si dragoste de viata poarta uniforma de camuflaj? Am crezut in iubire si am plecat din tara. Am crezut ca iubirea nu are granite. Inca mai cred. Doar ca, de data asta, nu a fost pentru mine... Sunt din 2002 in Germania. Prea mult... Ce mai e de spus? Multi ar vrea sa fie in locul meu. Dar, stiti... e adevarat: fie painea cat de rea, tot mai buna-n tara mea. Ma voi intoarce. Pana atunci am sa fac tot posibilul sa contribui cumva la promovarea unei imagini pozitive pentru Romania in lume. Avem doar atatea minuni!
1 poezii, 0 proze
bizau
Povestea unei fete de 16 ani A fost odata o fata,care avea un prieten stabil,erau impreuna de aproape 1 an....Dar acest baiat era extrem de gelos,si nu ii permitea sa faca absolut nimic.Fata se certa tot timpul cu el....Deci sa zicem ca fata se numeste Alina,ea avea probleme cu mama sa,din cauza prietenului ei..deci sa zicem ca el se numeste Marian.Alina sa saturat de atatea probleme,de atata suferinta,probleme,lacrimi..etc... Ea a decis sa se inchida in sine...sa nu mai vorbeasca cu nimeni.....Din acea zi Alina a devenit o fata..cu care nu se mai putea vorbi......ea plangea,suferea ..dar nimeni nu stia.... Tot asa a durat un timp,de suferinta,si lacrimi.Alina se gandis-se ca sa fuga de acasa...si..chiar asa a si facut.....!!Fara sa stie nimeni intr-o domineata cand ea trebuia sa plece la scoala,si-a pregatit ghiozdanul cu haine si tot ce ami avea nevoie...si a plecat....A plecat de acasa... unde ea avea tot ce isi dorea...!A ales sa plece pe un alt drum...deoarece ea nu a mai putut...
1 poezii, 0 proze
ghereben anamaria
¨m-am nascut,traiesc putin si apoi mor si intre timp am intamplator senzatia ca zbor....stiu de unde am plecat dar nu stiu unde o sa ajung dar am un feelig ca o sa fiu fizic la 4 metrii sub pamant¨....sunt un copil de 15-16 care rataceste pe taramul poeziei...asta sunt eu...
6 poezii, 0 proze
marshall
Am scris pentru o fată, demult. Și-am vrut să scriu mai bine, că fata a plecat cu altul ce nu i-a scris nimic. Cărtărescu m-a dat afară - că scriam cu pseudonim - un antichrist pe vremea când fie scriai pentru Ceaușescu, ori doar pentru ”El” - cărtărescul.
12 poezii, 0 proze
Schiopota Dragos
Nu sunt cunoscut in lumea intreaga, de parca toti am fi intregi, sunt totusi un om cu capul pe umeri,daca nu as fi, nu s-ar mai povesti,era intr-o noapte cu ceata, pe la ora cincisprezece dupa-masa, chiar treizeci de minute mi se pare,cu mult soare si vant ancestral, fara miros,inodor dar insipid si in loc sa strig "Mama", n-am strigat nimic, s-au suparat si au plecat impreuna, ea cu sexul opus, el invers.Totul s-a terminat cat ai zice peste, apoi a venit viata si inca sunt inchis in ea.Acum scriu si tot muncesc, c-asa-i bine, omenesc...
41 poezii, 0 proze
Plecați, să nu vă văd
de Nistor Mircea-Iulian
Pe umbră de cenușă V-aș face să călcați, Ș-aș pune-un vis zdrobit În drum, să vă împiedicați. Să faceți apoi tumbe, agale, Să nu pierdeți în drum O piatră cât de mică, (speranța unui bun). Ș-apoi să...
OMUL ȘI FRICA DE MOARTE
de raluca maria oprescu
Despre Moarte-ați aflat că e doar întuneric, mister readaptat unui alai feeric. Făpturi fără puteri v-au amăgit că-i taină, un drum de nicăieri și-o umbră-n loc de haină. Voi le-ați urmat, naivi,...
Mica publicitate
de marius nițov
- Următorul. Ce doriți, doamnă? - Caut un job, am venit după anunțul din Agenda, cred că n-am greșit adresa! - Strada Aviatorilor nr. 48. telefonul e în chenar. Ce pregătire aveți? - Contează? Am o...
Revederea (28)
de Helia Rimoga
Această primă criză a unei boli care avea să mă biruie mai târziu, mult mai târziu, a trecut fără vreo urmare și mult timp nu m-a mai supărat nimic fizic. Mă năpădiseră însă gândurile. Presimțirile...
Cum am pierdut un milion de dolari fără să știe bărbatul meu
de Maria Gold
Aseară am ieșit să mă plimb pe jos cu bărbatul meu, ca de obicei. Ne țineam de mînă și ne făceam planuri de viitor, ba pupîndu-ne, ba înțepîndu-ne cu argumente, ba rîzînd, ba țipînd, eu mai mult, în...
Amintiri, de la Fundeni
de Mahok Valeria
V Acum, să vă povestesc de minunata doamnă N. care într-o zi, foarte bine dispusă, ne-a ghicit în cărțile de tarot, la fiecare bolnavă din salon. Pentru doamna F. Cărțile arătau evenimente foarte...
Vox populi
de Niculae Stanescu
Celor de la Putere, care nu ascultă doleanțele manifestanților Este clar că nu-i de joacă Lumea nu mai vrea să tacă Și nu e nicio tăgadă: Oamenii au ieșit în stradă Nu zâmbind ca la paradă Nici cu...
Fii gata
de Valerian Ciobanu
Toiya vroia să o vadă pe Letiția cum pălește la față, cum se rușinează sau i se face pielea de găină așa ca la unele fete, care sunt pe cale să leșine de frică. Iar ea rămase rece. Se crea impresia...
Ora stingerii
de Florentina-Loredana Dalian
Mă uit la mine ca la televizor alb-negru văd cum îmi trec oameni prin viață, cum pleacă din mine fără priviri înapoi. Așa, dragilor, grăbiți-vă, cărați-vă până la capătul lumii! Unde mama zmeilor vă...
Pentru Roxana
de ispas florin ciprian
-De ce vrei tu sa ma scoti acum in oras Roxana? Mangaie parul blond carliontat al fetei si o saruta usor pe buze. -Parca ai fulgi in loc de buze. -Si ale tale parca sunt de zapada. De aia m-am...
