"Pielea mea e o câmpie nesfârșită" – 15463 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
SISandrina-Ramona Ilie
Numele meu e Ramona Sandrina. Pentru prieteni sunt Ramo. Sunt de meserie publicist. Sunt o visătoare cu texte în regulă și cu aripi mereu întinse spre zbor și cunoaștere. Nu cred în compromis, dar cred în unicitate și în puterea promovării pe bune. Mă puteți găsi pe mai multe reviste culturale, literare, social-politic și lifestyle, cum ar fi: WebCultura, Catchy, Vrancea Media, Stelian Tănase, Dunărea de Jos, etc Am învățat în cei peste 10 ani de publicism că nu poți scrie întotdeauna pentru toată lumea, dar te poți strădui mereu să fii o versiune mai bună a ta pentru cei care te citesc și te răsfoiesc. Eu nu sunt ca alții. Eu sunt ca mine. Și îmi place să fiu eu însămi! Pur și simplu îmi place în pielea mea! "Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!" - Paulo Coelho
103 poezii, 0 proze
Bivol Vasile
Si numai pentru ca: Departe-n lumea suferintei traiesc cu dorul meu pustiu, azi nu mai stiu ce-i suferinta, fericirea...mi-e dor de tine atata stiu.... Fericirea a intrat în viata mea, o data cu tine...inainte... clipele de tristete, de neliniste, îmi invadau gandurile... ma dominau...acum suferinta s-a încheiat...tu esti langa mine si este de ajuns sa te simt aproape, sa stiu ca ma iubesti pentru a fi o persoana fericita...tu esti acea parte din viata mea care lipsea...acum ca te-am gasit, simt caldura dragostei tale care ma poarta undeva, sus, departe... spre al noualea cer...iti multumesc ca existi... Tu esti cantecul care ma adorme noaptea, vocea ce-mi mangaie tristetea, vantul ce-mi rasfata pielea, o ultima silaba pe care vreau sa o rostesc înainte de a visa si... primul meu gand...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta cu tine, nu mi-as dori alta, o clipa sa ma privesti, sa ma saruti, sa ma atingi...vreau ca tu sa reprezinti visele mele, vreau ca tu sa fi motivul pentru care...
0 poezii, 0 proze
ioana vaduva
Mi-am luat dreptul la cuvintele mele, m-am născut cu ele pe inventar așa cum te naști cu tot stratul de celulită de care urmează să te bucuri o viață, cu tot norul de neuroni pe care urmează să-i ucizi într-o viată, cu toți anii și toate secundele în care urmează să te așezi vreme de o viată. Mi-am luat dreptul la cuvintele care sunt ale mele. Le-am dat liber și nu s-au dus, și-au cusut cămașa de forță direct pe piele și acum, și doar acum vreau rochia mea de seară cu umeri dezbracati și n-aș putea… Doar sa gasesc firul dus și să destram silabele până ce aerul dintre ele rămâne surd și să arunc în spate ghemul cum arunca voinicul pieptenele în poveste. Și-n spatele meu să nu se fac zid, nici pădure, să se starnească doar o furtună de răvașe trecătoare. Cuvântul spus cu adevărat e ca o zi de naștere cu tort și îmbrățișări.
6 poezii, 0 proze
DADante Alighieri
Dante Alighieri (*29 mai 1265, Florența - †14 septembrie 1321, Ravenna), poet și filozof italian, om politic florentin, cel mai mare scriitor european din Evul Mediu. Autor al "Divinei Comedii", capodoperă a literaturii universale, Dante este primul mare poet de limbă italiană, Sommo Poeta ("poet în cel mai înalt grad"). "Dante era de statură mijlocie, cu un umblet grav și liniștit. Avea o față lungă, nasul acvilin, ochii mari, pielea brună, părul negru și des, totdeauna cu o căutătură melancolică și gânditoare" (Giovanni Boccaccio, Trattatello in laude di Dante). Viața lui Dante este strâns legată de evenimentele politice din Florența. În acea perioadă, Florența era pe cale să devină orașul cel mai important și puternic din Italia centrală. Începând din 1250, un guvern comunal compus din burghezi și meseriași înlătură supremația nobilimii și, doi ani mai târziu, se bat primii "fiorini" de aur, monedă forte a comerțului european. Conflictul dintre "Guelfi", fideli autorității...
21 poezii, 0 proze
GSGheorghe Sfintescu
O frunza de mediocritate cu vine de cuget, Moarta de panza invizibila a trairii, Vie de curent rece de ganduri. Imi vibrez optimist viitorul In bulgari de ploaie transfigurez Pe-al meu negru verde Praful ce imi ineaca ochii... O ruga imbratisanda strang la piept Animata de nerenuntare... O dogoresc si pielea mi-este'puizata De crunta oglindire calorica...
2 poezii, 0 proze
MSMarian Stan
Marian Stan este un poet român contemporan. Volumul său de versuri "Ne văd copiii" aparut la editura Curtea Veche în 2009 l-a determinat pe criticul Felix Nicolau sa afirme: "Marian Stan este un autor foarte subtil. El a câștigat pariul pe care l-a câștigat cîndva Creangă: e capabil să se adreseze și copiilor, dar și adulților. De fapt ceea ce face el este să se transpună în pielea copilului, să mimeze infantilul și să facă un proces părinților și adulților, în general. Marian îi vede pe adulți ca pe niște copii ratați și cred că toți, citind această carte, ne putem pune mari întrebări: unde ne aflăm noi acum, cît de anchilozați și de sclerozați suntem." Despre același volum de versuri, poetul Robert Șerban avea să spună: "'Ne văd copiii' este una dintre cărțile din care îi citesc cu bucurie fetiței mele care a 'sărit', nu cu mult, de doi ani. Iar ea stă, ascultă, zâmbește și repetă pe limba-i unele versuri. Ce dovezi mai clare că îi place? Asta pentru că Marian Stan reușește să scrie...
22 poezii, 0 proze
MRMarius Robescu
Marius Robescu(născut.20 martie 1943,mort.20 octombrie 1985). A urmat cursurile liceului Tudor Vladimirescu și ale Facultății de Limba și Literatura Română a Universității București. A debutat în coloanele revistei"Luceafărul", în 1965. A publicat volumele de versuri: Ninge la izvoare(Ed.Tineretului,1967) Viața și petrecerea(Editura pentru literatură,1969) Clar și singurătate(Cartea Românească,1972) Utopia ninsorii(Cartea Românească,1975) Spiritul însetat de real(Cartea Românească,1978) Inimile de platină(Cartea Românească,1980) Pielea minotaurului(Cartea Românească,1982) Joc și înviere(Cartea Românească,1985) Ideograme(Ed.Eminescu,1986) (Date preluate din volumul Poezii apărut la Editura Vitruviu/1996)
9 poezii, 0 proze
EIEugen Ionesco
Eugen Ionescu (n. 26 noiembrie (13 noiembrie, pe stil vechi) 1909, Slatina - d. 28 martie 1994, Paris; cunoscut în afara României sub numele de Eugène Ionesco, conform ortografiei franceze) a fost un scriitor de limbă franceză originar din România, protagonist al teatrului absurdului și membru al Academiei Franceze (fotoliul nr. 6). Obișnuia să declare că s-a născut în anul 1912, ori din pură cochetărie, ori din dorința de a crea o legătură între nașterea lui și cea a marelui său precursor Ion Luca Caragiale. Tatăl său, Eugen Ionescu, român, era avocat, iar mama, Marie-Thérèse născută Ipcar, avea cetățenie franceză. La vârsta de patru ani își însoțește familia în Franța, unde va rămâne până în 1924. În copilărie Eugen Ionescu și sora sa au simțit pe pielea lor drama destrămării căminului: mama a pierdut custodia copiilor, iar tatăl i-a readus pe amândoi copiii în România. În noua lor familie cei mici au fost supuși la unele abuzuri fizice și verbale, iar această traumă a...
15 poezii, 0 proze
pirlea elena otilia
3 poezii, 0 proze
Amza Pelea
0 poezii, 0 proze
Pielea mea e o câmpie nesfârșită
de Carmen Sorescu
ssssssssss, pășește încet am să las o crăpătură prin inimă să mă găsești mai ușor să-ți iei unelte potrivite vei avea mult de săpat ți-aș putea fi călăuză, dar și eu mă încurc acul magnetic direcția...
Jurnal De Bord
de Diana Jiganie
Jurnal De Bord Ziua Intai - ora 20:20 - Ma aflu de patru ore in tren. Ploua. Stau si ma gandesc: Dumnezeu a creat lumea cu tot ce e in ea in 7 zile - daca e sa luam si a saptea zi in care se spune ca...
hai să vorbim
de ioana negoescu
îmi aduc aminte de teamă. treptele mă fac întotdeauna să număr. nu-mi ies niciodată cu soț. sar peste una. hai să vorbim. asta știm cel mai bine. nu e cum s-ar putea crede. vorbele nu se pot anula....
Jumătate de om călare pe jumătate de iepure șchiop - 20
de marin badea
Singura oglindă din sat e la Mareșăleasa. Bordeiul ei nu are gard, așa că te poți strecura până în dreptul unui ochi de geam, ca să poți privi înăuntru. Ochiul de geam e oval, seamănă cu o pâine...
Prin zile și nopți
de Silviu Somesanu
Timpul se diminuează pe sine, ori curge în cerc. Nimeni nu-i știe începutul ori sfârșitul numai noi ne cunoaștem drumul, în luptă cu propriul destin. Îl străbatem osteniți de remușcări. și mă...
epava greşită
de Andrei Forte
ai numit greață ceea ce pentru mine era întoarcerea acasǎ iar dacǎ din sǎrut devin simptom refuz sǎ mai pun gura unde ți se face rău ai folosit ca salǎ de aşteptare apartamentul nostru unde...
Arta de a nu trai degeaba
de Codrin Stefan Arsene
Arta de a nu trăi degeaba Să nu trăieşti degeaba e o artă pe care cei mai mulți dintre noi nu şi-o (mai) pot permite din comoditate, prostie, din dragostea de banal...
Ramâi
de valeria tamas
Iubito ramâi, ramâi în asta noapte vom sta alaturi sa privim la stele nu vom vorbi, ne vom privi si poate ne vom aduce aminte de vremuri mai rebele. Vom sta alaturi ca firele de iarba ne vom hrani...
Marea palidă
de Paul Păun
Port între buze viața unui ou și între pleoapele încă închise algele plânsului, numai pustiul cunoaște această teribilă ploaie trecând odată cu păsările prin oasele feței, numai pustiul cunoaște...
propriu-mi carusel (XVI)
de Vali Nițu
Tu și eu prin dragoste. Este taina noastră și nimeni nu ne-o poate lua, indiferent câți „binevoitori" vor răsări ca ciupercile după ploaie. Știi ceva? Numele tău poate fi oricare, imaginația mea...