"Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă CLXXII " – 312 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
EOEugene O\'Neill
Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1936. Eugene Gladstone O'Neill (n. 16 octombrie 1888, New York – d. 27 noiembrie 1953) a fost dramaturg american. Motivația Juriului Nobel: "pentru puterea, onestitatea și emoțiile profunde ale operelor sale dramatice, care întruchipează o concepție originală a tragediei." Date biografice Eugene Gladstone O'Neill s-a născut la New York într-unul din hotelurile de pe Broadway, fiu al actorui James O'Neill, al cărui rol în Contele de Monte Cristo îl făcuse celebru în întreaga țară. Copil fiind, Eugene și-a însoțit tatăl în turnee, apoi a frecventat variate școli și în 1906 a intrat la universitatea din Princeton, unde nu a rămas decât un an. O experiență de viață deosebit de diversă - a încercat tot felul de meserii de la căutător de aur până la reporter de ziar - s-a reflectat în fondul dramatic din care au izvorât operele lui O'Neill. În peregrinările care l-au dus în multe părți ale lumii, o atracție constantă a constituit-o marea...
0 poezii, 0 proze
Timur Zulifikarov
Scrieri: - "Poemele peregrinarilor sau Cartea gnomica a Intelepciunii"; - "Nastratin Hogea sau apoteoza Rasului catartic eliberator", extins la scara in intregului univers; - "Poemele peregrinarilor sau predica Fericirilor cale vesnice si neperitoare"; - "Intaia dragoste a lui Nastratin Hogea si Tattabubu sau Cantarea Cantarilor"; - "Cartea revelatiilor lui Omar Khayyam" - prin care incheie ciclul "Poemelor peregrinarilor". "Poemele peregrinarilor" reprezinta un periplu complex si definitoriu parcurs de toti eroii sai (Nastratin Hogea, Musfiki, Omar Khayyam, Kamoliddin) si tot odata costituie exemplificare aventurii ontologice a fiintei in drumul sau spre realizarea deplina, spre demnitate si perfectiune. Cartea "Poemelor peregrinarilor" este un npermanent cant al miscarii, al modificarii, al disparitiei, al regasirii si invierii. Ca un motto al intregii aceste calatorii eterne pot sluji cuvintele lui Saadi, folosite de Zulfikarov in "Carte copilariei lui Musfiki": "Tu paraseste-ti...
2 poezii, 0 proze
GFGeorge Filip
George Filip s-a născut la Tuzla, judetul Constanta, la 22 martie,1939. Este fiul lui Pandele si al Floarei, strănepoată a marelui poet Octavian Goga. Urmeaza scoala primara în comuna natală, iar liceul l-a continuat la Bucuresti. Datorita atitudinii sale neagreata de „democratia romaneasca” a acelor timpuri si a propagarii genului de poezie „incomoda” a fost judecat public la Turnu Severin si arestat. În 1977, după alti ani de privatiuni si suferinte, s-a înscris pe lista pentru drepturile omului si a cerut protectia Ambasadei americane. In urma aceste actiuni, i s-a intentat un nou proces public, care a avut loc la Tuzla. Si-a facut debutul în România cu 4 volume pe tematici diferite. A parasit tara la 7 ianuarie 1979. Dupa peregrinari in Austria, Germania si Franta se stabileste in Canada. Alegand Montrealul ca oras de resedinta, poetul s-a numărat printre fondatorii Centrului Cultural Român, a fost redactor la ora de radio în limba română, redactor la revista multiculturală...
20 poezii, 0 proze
MKMiron Kiropol
s-a născut la 29 octombrie 1936 - București "Cuminte cititor îti promit ca aventurile acestea te vor lega nu numai de lumea terestra, ci nazdravan de lumea cealalta, daca vei avea rabdare sa le urmezi. Cred ca descrierea lor te va apropia de asemenea de scriitorul acestor rînduri ce te binecuvînteaza pe tine, dar mai ales pe acela care l-a împins în prapastia oraculara a scriiturii (Miron Kiropol)" Miron Kiropol e un capitol aparte al literaturii romane. Plecat demult din tara ("transfug" al comunistilor), dupa peregrinari prin Europa, stabilit in Franta si devenit poet de expresie franceza, nu-si tradeaza in nici una din limbile operei sale filonul orfic, viziunea esentiala despre om ca fiinta implicata in Dumnezeire, chiar daca balanta mantuire-decadere este rareori echilibrata. Evident, poezia lui Miron Kiropol e una a insistentelor raportări la lumea fizică, tensionată de reflectarea subiectului în oglinda oarbă a lucrurilor, care-i redă candoarea specifică, adică una lirică: "Mă...
5 poezii, 0 proze
LMLELIA MOSSORA
Profesor de limbă și literatură romană si franceză, Lelia Mossora s-a născut pe 26 iunie 1951, în Hîrlău, localitate apropiată Cotnariului, în județul Iași. Moștenește harul artistic de la tatăl său, fost marinar de cursă lungă și mai apoi professor, care în lungile-i peregrinări prin lume, își scria memoriile în pagini de o deosebită frumusețe și sensibilitate. Lelia Mossora a debutat în anul 1968 în revista “Iașul literar”( revistă care astăzi poartă numele de “Convorbiri literare”) sub îndrumarea maestrului Horia Zilieru, pe atunci secretar general de redacție la revista amintită. Dupa termianarea liceului, își urmează studiile la Facultatea de litere din Iași, Universitatea “Al.Ioan Cuza”. Funcționează ca profesor la mai multe școli, până prin 1990, când are „privilegiul” să lucreze la școala unei case de copii din judetul Iași, loc în care a putut să descopere sufletul copiilor așa cum nu ar fi reușit altundeva: „Am lăsat acolo o parte din mine și anii aceia m-au marcat profund...
14 poezii, 0 proze
DȘDorina Șișu
Dorina Șișu Născută: 30.10.1971 Domiciliul în Irlanda, Dublin e-mail: sisudorina@yahoo.ie Ocupație: Studii: Universitatea „Transilvania” din Brașov Facultatea de Litere Director și fondator al revistei de cultură „Itaca”, Dublin (din 2013) Coordonator și fondator al Centrului de promovare „Itaca” – Dublin, începând cu anul 2012 Inițiator, fondator și donator al Bibliotecii Fănuș Neagu , Dublin (în 2011). Fondatoarea Revistei Onyx – România/Irlanda Coordonator al concursului literar Peregrinări, proză scurtă, organizat anual în Dublin, cu participare internațională. Coordonator al Distincțiilor revistei Itaca pentru Cartea anului – Diaspora, (din 2015) Membru fondator al Itaca organization Dublin (din 2017) Publicații: APARIȚII ÎN ANTOLOGII: - Antologia de proză "Singur", decembrie, 2010 - Antologia de poezie "Singur", decembrie, 2010 - Antologia de poezie "Însemne - Cartea Cleopatrei", decembrie, 2010 - Antologia de poezie...
551 poezii, 0 proze
ZAZburlea Ariana
Mă numesc Ariana Zburlea (1 iulie 1997) și sunt pasionată de scris. Am debutat în 2014 cu un poem în revista Vatra Veche, iar de atunci am fost publicată în numeroase reviste și platforme literare, precum Eminesciana, România literară, Vatra, Timpul (Republica Moldova), Zugzwang, Planeta Babel, Critic Arad, Parnas XXI, Helis, Literadura, precum și pe platformele LiterNet, Literomania, Ficțiunea, Noise Poetry și O mie de semne. Textele mele au fost incluse și în câteva antologii, printre care: Peregrinări (2017, Itaca Dublin), Toamna pe acorduri lirice (2024, ed. Boem@), O tandrețe strict teoretică (2025, ed. Cartex) și Cele mai bune texte. Anul IV - Andrei Crăciun (2025, ed. Zugzwang)
277 poezii, 0 proze
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă CLXXII
de George Gordon Noel Byron
Avea și ea aceeași soartă poate... Dar inima nu crede! Preafrumoasă Și plină de firească bunătate, Ea, de curând și mamă, și mireasă, O, cât de singuri și pustii ne lasă, De la augustu-i soț, la om...
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă CLXXXII
de George Gordon Noel Byron
Pe țărmul tău imperii înfloriră: Cartagina, Atena, Roma, dar, Când Timpul ori barbari le năruiră, Tu ai rămas, ocean, la fel de clar. Obrazul tău nu are-un rid măcar; Când state-au fost sortite...
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă CLXXXI
de George Gordon Noel Byron
Te joci cu tunuri ce sparg ziduri groase Sfărmând cetăți și speriind popoare Și regilor le bagă spaima-n oase; Leviathani din lemnul cel mai tare, Ce-l fac cică stăpân pe-ntinsa mare Pe om – în valul...
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă CLXXIX
de George Gordon Noel Byron
Tălăzuiește,-adânc ocean de-azur! O, mii de flote îți plutesc pe val, Dar omul, care strică totu-n jur, Nimic nu-ți strică dincolo de mal. Nu omul ție – tu-i ești lui fatal, Căci el o umbră doar pe...
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă CLXXVII
de George Gordon Noel Byron
O, de-aș avea-n deșert sălaș, alături De-un suflet drag și plin de frăgezime, Și gândul despre oameni dând în lături, Pe ea doar s-o iubesc, urând pe nime! Voi elemente, ce simțiri sublime Stârniți...
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă CLXXVI
de George Gordon Noel Byron
Ani lungi, dar vai, puțini s-au scurs de când Eu și-al meu Harold hoinărim avan. Am plâns și-am suferit din când în când, Dar parcă stând pe loc, munciți de-alean. Ci totuși, drumul nu ne-a fost în...
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă CLXXIV
de George Gordon Noel Byron
Albano-i curge către vale,- aproape Și Tibrul, spre mediterane spații, Ce scaldă Lautiumu-n val de ape, De-aici „Cânt armele și pe bărbații...” Dură imperiile și-mpărații. Pe-aici căta și Cicero...
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă CLXXIII
de George Gordon Noel Byron
Ci iată lacul Nemi, între dealuri Împădurite, încât cruntul vânt, Ce smulge arbori și stârnește valuri, Dând spumelor spre cer cumplit avânt, Nu-i tulbură oglinzile, ce-i sunt Reci, limpezi precum...
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă CLXXI
de George Gordon Noel Byron
Vai nouă – și nu ei! Ea doarme lin... Ce-o aștepta? Nesigura iubire A plebei, sfaturi ascunzând venin, Minciuni, fățărnicie, lingușire, Oracole de veacuri amăgire Pentru urechi regești, până poporul...
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă CLXVII
de George Gordon Noel Byron
Dar liniște! Din hău aud o larmă Un murmur surd, un murmur de departe, Cum iscă un popor la ceas de-alarmă, Atunci când Soarta l-a rănit de moarte. Pământul geme și-n genuni iar sparte Fantome noi...
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă CLXIII
de George Gordon Noel Byron
De-i drept că Prometeu răpi scânteia, Sădind-o-n om, ea zeilor plătită Le-a fost în marmură după aceea. De muritoare mâini de-i făurită, Un duh nemuritor în ea palpită, De-a socotit-o sacră însuși...
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă CLXII
de George Gordon Noel Byron
Dar formele-i sunt vis, vis de iubire Al unei nimfe solitare, goale, Dorindu-și un nemuritor drept mire – Un vis al frumuseții ideale, Din clipa când ființe ireale, Nemuritoare plăsmuim în gând,...
Peregrinările lui Childe Harold – Cântul al patrulea – strofă CXXXVI
de George Gordon Noel Byron
Adio! E-un cuvânt ce întristează! Vă zic adio totuși celor care Eroul mi-ați urmat, cu mintea trează, Și în această ultimă-ncercare, Măcar o amintire oarecare Dacă-i păstrați – o, n-a rupt în zadar...