Căutare

Geo Bogza s-a născut la 6 februarie 1908, la Blejoi lângă Ploiești, ca fiu al lui Alexandru Bozga și frate mai mare al lui Nicolae Bogza, numele adevărat al scriitorului Radu Tudoran. Geo Bogza a fost poet, reporter, creator al reportajului literar românesc, teoretician al avangardei, autor al câtorva din textele ei definitorii (Urmuz, Exasperarea creatoare, Reabilitarea visului), poet de mare întindere, de la \"ciorchinul de negi\" al Jurnalului de sex la recea și solemna puritate a lui Orion, ziarist de curajoasă și consecventă atitudine democratică, patriotică, umanistă (Anii împotrivirii (1953), Pagini contemporane, Paznic de far), reporter al unor lumi, țări, priveliști, meridiane devenite componente ale unui univers particular, specific scriitorului, prozator al opulenței tâmpe (Înmormântări) și al plictisului exasperant provincial (O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil), al destinului individual tragic, sub semnul dorinței de înavuțire (Cum a înnebunit regele...

0 poezii, 0 proze

Geo Bogza

Geo Bogza s-a născut la 6 februarie 1908, la Blejoi lângă Ploiești, ca fiu al lui Alexandru Bozga și frate mai mare al lui Nicolae Bogza, numele adevărat al scriitorului Radu Tudoran. Geo Bogza a fost poet, reporter, creator al reportajului literar românesc, teoretician al avangardei, autor al câtorva din textele ei definitorii (Urmuz, Exasperarea creatoare, Reabilitarea visului), poet de mare întindere, de la \"ciorchinul de negi\" al Jurnalului de sex la recea și solemna puritate a lui Orion, ziarist de curajoasă și consecventă atitudine democratică, patriotică, umanistă (Anii împotrivirii (1953), Pagini contemporane, Paznic de far), reporter al unor lumi, țări, priveliști, meridiane devenite componente ale unui univers particular, specific scriitorului, prozator al opulenței tâmpe (Înmormântări) și al plictisului exasperant provincial (O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil), al destinului individual tragic, sub semnul dorinței de înavuțire (Cum a înnebunit regele...

0 poezii, 0 proze

Gheorghe Ungureanu

AutorAtelier

Născut la 5 martie 1942 în comuna Cicănești, satul Urechești, județul Argeș, licențiat în filologie și drept. Profesor la Școala Generală Cicănești, temporar director și inspector școlar la Inspectoratul Școlar al Județului Argeș (1965-2004). Debut cu epigramă în revista "Urzica" (1963), debut editorial, cu "Amintiri", culegere de folclor poetic, în 1994.ediția a II-a, 93 e.d./2009 Cărți publicate: "Cu săgeți printre poeți", epigrame (1997), Chemarea Satului, poezie (1998), "Graiul din comuna Cicănești" (1999), "Contrarevoluția antisocialistă, antipopulară și antinațională", 2000, "Medalia-de-Jar", poezie patriotică (2001), "Limba Dacă. Mileniul chirilic", (2002), ”Pentru Socialism !”, texte politice, 2010, ”Amfiteatrul Trei”, roman, 2011, ”De Dragoste și Dor”, 2011, ”Contrarevoluția...”, ediția a II-a, 96 e.d./ 2012, Dicționar Politic (științific), 97 e.d./ 2014 Ziare proprii (publicate la Curtea de Argeș): Meșterul Manole (prima nouă publicație din Romînia, 22-23 decembrie),...

38 poezii, 0 proze

luis ionut popa

AutorAtelier

Absolvent al Universității “Constatin Brâncuși”, secția Contabilitate și Informatică de Gestiune. Am aboslvit masterul în cadrul Universității ”Constantin Brâncuși”, secția Economie și Finanțe Europene. Membru al cenaclului ”Columna” din Târgu-Jiu, al cenaclului online ”Noduri și semne” din Galați și al cenaclului online www.lira21.ro Locul III la Concursul de Creatie literara "LIRISMOGRAF" 2014; Premiul special oferit de Revista Confesiuni, revistă editată sub patronajul Centrului de Cultură și Artă "Constantin Brâncuși" în cadrul concursului de poezie lirică patriotică "Suflet românesc", ediția a III-a, 2014. Locul III la concursul Juventus 2014. Am publicat în: - Gorjeanul; - Revista Jiul; - Revista Vibrați Spirituale; - Revista Miracol la Brădiceni; - Caietele Columna; - Poezia Iași; - Ceașca de cafea; - Tradus în limba germană de poetul Mircea M Pop pentru revista literară a românilor din Germania. - Antologia "Reverența cuvintelor" publicată de Asociația...

70 poezii, 0 proze

Andrei Mureșanu

Andrei Mureșanu (n. 16 noiembrie 1816 în Bistrița - d. 12 octombrie 1863 în Brașov) a fost un poet și revoluționar român din Transilvania. S-a născut în Bistrița, într-o familie de țărani. A studiat filozofia și teologia la Blaj, a fost profesor la Brașov începând cu 1838. A început să publice poezie în revista "Foaia pentru minte, inimă și literatură". A fost printre conducătorii revoluției din 1848, participând în delegația Brașovului la întrunirea de la Blaj din mai 1848. Poemul său "Un răsunet", scris la Brașov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios (Din sânul maicii mele), a devenit imn revoluționar - a fost numit de Nicolae Bălcescu "Marseilleza românilor". Din 1990, el a devenit imnul României. După revoluția din 1848, Mureșanu a muncit ca traducător la Sibiu, a publicat în revista "Telegraful Român", operele sale având tentă patriotică și de protest social. În 1862, poeziile sale au fost adunate într-un volum. Având sănatatea precară a murit în Brașov în 1863. Andrei...

9 poezii, 0 proze

Grigore Popovici

Grigore Popovici, țăranul-rapsod din comuna Rădășeni, și-a lansat al doilea volum de poezie. Sub titlul "Poezii patriotice și pamflete în clocot", poetul octogenar își revarsă nemulțumirea față de peisajul politic al începutului de mileniu. Mare parte din titlurile celor 90 de poezii și pamflete sînt sugestive pentru mesajul pe care Grigore Popovici îl transmite cititorilor: "Simptomele României", "Balada FNI-ului", "Moțiunea de cenzură", "Balada unui politruc", "Parada medicilor", "Pamfletul votului din 2004" etc. Născut în 1923, Grigore Popovici a fost un elev foarte silitor, chiar un autodidact, însă, pentru că tatăl său a fost membru în Partidul Gărzii de Fier, a fost fie nevoit să renunțe la școală. Năzuințele sale de a continua liceul și formele superioare de învățămînt s-au spulberat. După participarea la cel de-al doilea război mondial, deznădejdea autorului a fost amplificată de calvarul comunist. "Inspirat de dezastrul țării, am început să aștern pe hîrtie versuri contra...

3 poezii, 0 proze

Anna Ahmatova

Anna Andreyevna Gorenko(1888-1966), poeta de origine rusă, ce a scris sub numele de Anna Akhmatova s-a fost născut în apropiere de Odesa, Ukraina, dar și-a petrecut cea mai mare parte a vieții ei în Saint Petersburg, Rusia. Ea a scris mai întâi volumele de poezii romantice, Vecher(Seara, 1912) și Chyotki(Mătanie, 1914), care au câștigat imediat popularitate și au avut aprecieri critice positive La Akhmatova motivul poetic este dragostea, în special cea interzisă și dragostea tragică. La maturitate abordează teme civice, patriotice și religioase în volumele Belaya staya, Podorozhnik( Pătlagină) și Anno Domini MCMXXI(1922). Această diversitate a temelor abordate a fost greșit interpretată de criticii oficiali ai URSS clasificând-o "burgheză și aristocrată". Mai mult, pornind de la o poezie unde trata două motive: dragostea și Dumnezeu, a fost caracterizată ca fiind jumătate călugăriță și jumătate prostituată. Executarea în 1921 a fostului său soț, Gumilyov, acuzat de participarea la o...

59 poezii, 0 proze

Henryk Sienkiewicz

Henryk Sienkiewicz (n. 5 mai 1846 Wola Okrzejska - d. 15 noiembrie, 1916 Vevey) romancier și nuvelist polonez, unul dintre cei mai mari prozatori polonezi, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1905. Sienkiewicz s-a născut la 5 mai 1846, în familia unui mic arendaș, care cultiva la copiii săi tradițiile cavalerești și patriotice, învățându-i pe de rost Cântecele istorice ale lui J.U. Niemcewicz înainte de a-i învăța să citească. Un unchi al tatălui slujise regelui Stanis³aw August, iar Kazimierz, fratele scriitorului, cade, la 1871,în războiul franco-prusian. Sienkiewicz nu a fost prea silitor la învățătură. Îl atrăgeau mai mult lecturile și portretele cavalerilor în armuri, care împodobeau o biserică în stil gotic de pe strada Œwiêtojañska, din Varșovia, pe care trecea zilnic spre gimnaziu. În anul 1865 părăsește școala, fără să-și susțină examenul de maturitate. O va face un an mai târziu, când își începe, tot la Varșovia, și studiile superioare, întîi la facultatea de...

11 poezii, 0 proze

Patriotică

de Traian Calin Uba

Ca să arunc o coajă de banană, am umblat câteva ore pe stradă căutând zadarnic un coș de gunoi. În cele din urmă, am ajuns acasă cu coaja de banană în mână. E și asta o formă de patriotism – singura...

Patriotica

de Ion Bogdan Stefanescu

Patriotică Au început să cadă Stele spadă Peste faptele puține Colinda astăzi o rușine De unde salbe De flori dalbe Blestemul se rostea În ritmuri de manea Sub ochii eminești Iar cu doiul spart în...

Patriotică

de Gabriela Marieta Secu

Nu mi-a plăcut niciodată exhibiționismul de nici o manieră sunt o ființă plăpândă nu-mi dau cu pumnii în piept pentru a arăta statornicia față de vatra asta în care am prins a mă naște... Nu mă vait...

patriotica

de CEZAR HAIURA

În țara mea cresc bouri ironici ce-și râd în barbă de fluctuația zilnică a cursului valutar pierduți prin iarba ancestrală mânjindu-le matern copitele ascultă șuierul bolovănos al dimineților...

Patriotică

de Deliman Leontin

Nu avea nimeni mai falnici fagi ca și noi, Până mai ieri, când au venit investitorii; Nu avea nimeni mai falnici feciori ca și noi, Până mai ieri, când au venit investitorii; Nu avea nimeni mai...

Poezie patriotică

de Leonard Sandor

Dintotdeauna noi am fost Un neam de păstori. De aceea eu într-o bună zi M-am dat jos din mașină Și am dus la păscut Casetofonul ...

Poezie patriotica

de Panainte Sveatoslav

„Poezie patriotică” Cine oare mă va plînge De aici cînd voi pleca Inima i se va frînge Pieptu-i se va despica. Cine oare îmi va spune Că de mine îi e dor Sufletul ca două strune Murmurînd încetișior....

mini-tratat de etică patriotică

de Cătălin Al DOAMNEI

avea 83 de ani când o cunoscusem sa vie de famille începuse într-o căruță pe ruta bucurești-sibiu pe atunci avioanele nu mai duceau călători ci doar explozibil pentru cai nărăvași și foarte...

Citymascope

de Florin Hulubei

zgomotul gâlgâind în timpane așa cum numai o poezie patriotică recitată de un copil coreean în cinstea marelui, minunatului, eternului îți poate tortura aglutinat creierii apoi un apus ca o limbă de...

raport către mihai eminescu

de Cătălin Al DOAMNEI

orașul fusese părăsit definitiv de cărturari recitând poezie patriotică de 1 mai de 23 august de 15 iunie în toate zilele nopțile și anul aproape mitraliaseră bunacredință se adăpostiseră în șepci de...