"Pandurul " – 457 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
GCGheorghe Chivu
Gheorghe Chivu (2 decembrie 1912, Chirnogeni, județul Constanța - 2 octombrie 1986, Sighetu Marmației, județul Maramureș) este un poet. Este fiul Dumitrei (născută Panduru) și al lui Dobre Chivu, țărani. Urmează, între 1926 și 1934, Seminarul Teologic la Constanța, Dorohoi, Galați. A absolvit Academia de Arte Frumoase din București (1934-1940), secția pictură, unde a fost elevul lui Camil Ressu. S-a specializat în pictură religioasă în Italia (1937). A funcționat ca desenator tehnic la Subsecretariatul de Stat al Aerului (1943-1944), profesor de desen la Medgidia (1945-1946), Oradea, Șimleu Silvaniei (1946-1948), Sighetu Marmației (1948-1974). A debutat în revista „Claviaturi" din Brașov, în 1944. În 1946 primește, alături de Mihail Crama, Premiul Scriitorilor Tineri al Fundațiilor Regale, pentru volumul Zumbe, care nu va fi tipărit decât în 1966. A colaborat la revistele transilvănene „Steaua", „Tribuna", „Familia", dar și la „Tomis", „Arta", „România literară" etc. Semnificativ este...
1 poezii, 0 proze
DMdobreanu grigore marian
pensionar militar membru al uniunii epigramistilor din romania membru al societatii umoristilor gorjeni presedinte al cenaclului "hohote" din targu-jiu pasionat epigrame, scrabble, poezie, sf volume aparute : - Panndurii carcotasi, M.Dobreanu-Valentin Groza /epigrame si nu numai- editura Rhabon, colectia hohote, targu jiu, 2002; - Catrene de doi lei , M.Dobreanu-Nelu Vasile, epigrame, editura Rhabon, colectia hohote, targu jiu, 2004; - Rond(el)ul de noapte , ed. Ager, 2008, - Glume la Masa Tacerii , M.Dobreanu, Lory Buliga, M.Panoiu-Petrini(antologie cuprinzand prezentarea operelor lui Brancusi si catrene de la festivalul de epigrama "Glume la Masa Tacerii " editia I 2004)bilingv - romano/englez, editura Rhabon, colectia hohote, Targu Jiu, 2005; - Glume la Masa Tacerii , M.Dobreanu si Eugen Deutsch(antologie cuprinzand prezentarea operelor lui Brancusi si catrene de la festivalul de epigrama "Glume la Masa Tacerii " editia II 2005)bilingv romano/francez - Glume la Masa Tacerii ,...
23 poezii, 0 proze
ȘTȘtefan Gh. Theodoru
Scriitorul Ștefan Gh. Theodoru s-a născut în 11 iunie 1921 la Brăila. Tatăl său a fost inginer constructor și este urmașul unei vechi familii românești, iar mama este descendentă a unuia dintre căpitanii de panduri ai lui Tudor Vladimirescu. La vârsta majoratului opteaza pentru profesia pe care a avut-o și tatăl său, urmând Facultatea de Construcții din cadrul Școlii Politehnice din București, pe care a absolvit-o în anul 1946. În timpul vacanțelor a participat la instrucție în cadrul unei unități de elită a Armatei Române, Regimentul Pionieri-Gardă. În vara anului 1944 participă , având gradul de sergent t.r., la consolidarea și apărarea liniei de fortificații Focșani – Nămoloasa. Pe timpul întoarcerii armelor și-a comandat cu competență și curaj subordonații, fapt ce a făcut ca subunitatea pe care o comanda să nu aibă nici o pierdere. Datorită meritelor dovedite pe front, ulterior a fost avansat până la gradul de maior în rezervă. După război, paralel cu activitatea de constructor,...
4 poezii, 0 proze
AMAlexandru Macedonski
ALEXANDRU MACEDONSKI (1854 - 1920) Alexandru M. Macedonski (1854-1920) a fost un poet și prozator; dramaturg; sef de cenaclu literar, publicist român. Născut la București în mahalaua "Precupeții-Noi", la 14 martie 1854, Alexandru Macedonski a fost nepotul lui Dimitrie Macedonski, căpitan de panduri, participant la revolta din 1821 și adept al Eteriei. Tatăl sau, colonelul (devenit apoi general) Al. Dimitrie Macedonski, a avut un rol foarte important în alegerea lui Alexandru Ioan Cuza drept domnitor al celor două provincii românești unite. A devenit Ministru de război al domnitorului Cuza. Mama sa, Maria, era fiica pitarului Dimitrie Părăianu din mica boierime oltenească. Cea mai mare parte a copilăriei Alexandru a petrecut-o în satul natal al tatălui Adâncata-Pometești, pe valea Amaradiei, în județul Dolj. În toamna lui 1862, Alexandru Macedonski, a pășit pragul celei mai vechi (și mai importante, pe atunci) școli primare a Craiovei din epoca sa, școala de la biserica Obedeanu. După...
120 poezii, 0 proze
Pandurul
de Radu Gyr
Parângule, măi, căpitan de brume, pandur cu ipingeaua lunii-n spate, mă mai cunoști? Vin dintr-un fund de lume, din mlaștina fântânii blestemate. Dă-mi jnepii negri: leac amar să-mi fie, dă-mi...
Culoarele estice vărgate roșu-kaki au închis și inversul universului
de Dragoș Vișan
Prin metoda reducerii la absurd și a potențării hărții lumii c-o minimă ordonare paralogică-nepatologică, mă întreb ce-ar fi fost dacă peste Prut, Nistru, ori după primul post de grăniceri...
Pândarul
de florian stoian -silișteanu
sunt în urcare de vierme cu taina pe drum doarme pândarul dau cu umbra mea peste-a lui la pește apa din apă e rece sfinți cunoscuți pregătesc varul stropesc calendarul pe margini arsurile vremii...
Maică-mea ghepard la masă cu Leul mării
de Dragoș Vișan
La orice poartă a blocurilor e pândarul cel rămas ultimul locatar șeful asociației lunetiștilor prin vizor La orice instituție familii întregi de iepuri polari dorm fără două schimburi neîmblăniți de...
cu vreo 15 ani (in urma)
de Octavian Miclescu
cu vreo 15 ani (in urma) Venisera duminica. Tot omul din sat se odihnea: Al lu` Panduru fluiera... a paguba. Venisera cu buldozerele, cu sinele. -Au pus biserica pe sine, pe roate ca la tren; apoi au...
grădinarul castitate
de Ovidiu Oana
am vrut să fur din mărul de pe tine un fruct sau două nici nu mai știu bine dar grădinarul castitate m-asuprește căci pavăză s-a pus și mă gonește am dat să sorb măcar o sărutare din fragi de buze...
Schiță a prizonierului
de Rene Char
O dragoste a cărei gură e un buchet de cețuri, Se naște și dispare. Un vânător va merge în urmărirea ei, pândarul va afla, Și amândoi, curând, se vor urî, apoi, toți trei cu ură se vor blestema....
Haltă pe câmp
de Mircea Dinescu
Cind ti se-agata luna de bluza ca o brosa, visez ca esti o halta din caramida rosa in care trenul intra aproape senzual. Dar nu stiu, impiegatul din tine se revolta sau poate simti pandarul pandind...
nesăbuința de a fi
de Anisoara Iordache
din resturile unei zile de marți a țesut un covor călcând peste priveghiul morții profețiile vor țâșni asemeni unui soare bolnav în deșert mușcătura de șarpe nu va mai fi aceeași cu cotcodăcitul...
dialectica evaziunii
de Madalina STATE
nu te speria când te amesteci cu ceilalți vei purta apoi gustul acela ciudat de amărăciune si bucurie ambele de nestăpânit iar de aici se poate pleca oricând dacă asta îți dorești spunea pândarul de...
Cântecul lăcustei
de Vasile Munteanu
n-am permis de a fi (am auzit că unii au chiar abonament!), însă m-am deprins a pescui zile – ce să fac, m-am deprins a mă hrăni cu zile! stau pitit între tufe și năvodul îl trag și trăgându-l pe...
Portret
de Vasile Munteanu
un întuneric ca în nopțile de vară, pe miriști caii tac – ascult mohorul, ating cu talpa goală șleaul brăzduit, lăsat de la însămânțare cu tractorul arar, pășesc peste grămezi de boabe anume...
Bun sosit și bun rămas
de Johann Wolfgang Goethe
Sării pe cal - o vijelie! Și vâjâind gonii prin ulmi; Plutea amurgul pe câmpie, Iar noaptea se-anina de culmi. Pe-un vârf înalt măreț stejarul, Gigant printre coloși stătea, Iar întunericul, pândarul...
Rătăcirea LX
de Ion Scalen
Găsi-voi oare eu vreodată farul Care, prin ceață, pasul să-mi îndrume Când căile se-nchid mereu prin lume Și zgura grea de-acum ascunde harul? Mă tot întreb: de-aș fi eu făurarul Pe care este gata...
Jumătate de om călare pe jumătate de iepure șchiop - 3
de marin badea
Satul nostru se numește Dropia. De jur-împrejur nu mai e alt sat. Mai găsești un altul tare departe, numai dacă mergi câțiva kilometri pe jos. Iar câțiva kilometri înseamnă mult, foarte mult, cale de...
Se foiește toamna sură
de Aurora Luchian
Hăt! departe, spre hotare, Strănutând de alergie, Se foiește, n-are stare, Toamna-n rod și pribegie. ”Hapciu!” într-un tir frenetic, Și cu mâna-și ține nasul, Rușinată că nu-i etic, Tot grăbește...