"POVESTEA UNUI CEAS STRICAT" – 20167 rezultate
0.06 secundeMeilisearch
poveste_postmodernista
Poveste Postmodernistă
de Manolescu Gorun
JSJerome David Salinger
Jerome David Salinger (n. 1 ianuarie 1919) este un scriitor american cunoscut cel mai bine pentru romanul De veghe în lanul de secară (în engleză The Catcher in the Rye), o poveste clasică a adolescenței, care a cunoscut o popularitate durabilă de la publicarea ei în 1951. O temă majoră în opera lui Salinger este mintea activă si puternică a tânărului neadaptat și efectul izbăvitor al copilului în viețile unor astfel de oameni. Născut în New York, ca fiu al unui tată evreu și a unei mame de origine irlandeză catolică, Salinger și-a început cariera scriind povestiri pentru reviste din New York. Din perioada de început, mai multe povestiri – cea mai notabilă fiind O zi perfectă pentru peștii banana – au fost remarcate. De asemenea, înainte de a părăsi America pentru a lua parte la război, a publicat două episoade din ceea ce avea să devină De veghe în lanul de secară: Sunt nebun și Ușoară rebeliune în afara Madison-ului (Slight Rebellion Off Madison). A urmat Academia Militară Valley...
2 poezii, 0 proze
Da
Ma numesc Andrii-Vlad Popa (numele mi se trage de la Andrii-Popa) si scriu pentru a-mi exprima trairile acumulate in aproape 40 de ani, pentru a compune, cu multa ravna, povesti ilar-scabroase din diverse franturi de viata ce palpita in jurul meu si pentru a scoate in evidenta deliciul unui discurs marait, cu ochi holbati si nas saltat strasnic in sus. Unele dintre situatiile redate nu au fost traite de mine, eu doar scriu ce as fi facut daca as fi fost intr-una dintre acele situatii. Inca ceva, contrar aparentelor, nu sunt "de gasca", astea sunt chestii de domeniul trecutului, de la 20 ani nu mai sunt in nici o gasca, ma vad doar, cand si cand, cu unul si cu altul, unii oameni foarte apropiati. Ar mai fi de spus ca, in 2006, imi pusesem singur pseudonimul "Da", pe care acum nu il mai pot sterge, insa am ales sa imi pastrez totusi vechiul cont si sa nu imi creez unul nou.
14 poezii, 0 proze
JBJorge Luis Borges
Jorge Luis Borges (n. 24 august 1899 la Buenos Aires - d. 14 iunie 1986 la Geneva, Elveția; de fapt Jorge Francisco Isidoro Luis Borges Acevedo) este unul dintre cei mai importanți scriitori ai secolului al XX-lea. Romancier, poet, eseist argentinian, este faimos pentru povestirile sale fantastice, în care a unit cu măiestrie idei filozofice și metafizice cu temele clasice ale fantasticului (și anume: dublul, realitatea paralela a visului, cărțile misterioase și vrăjite, salturile în timp). Adjectivul "borgezian" definește concepția despre viață ca poveste ("fiction"), ca minciună, ca operă contrafăcută, dată drept adevarată (ca în faimoaselel sale recenzii de cărți imaginare). A fost influențat de autori precum Dante Alighieri, Miguel de Cervantes, Franz Kafka, H.G.Wells, Rudyard Kipling, Arthur Schopenhauer sau G. K. Chesterton. Borges a lăsat o moștenire importantă în toate domeniile culturii moderne, până și în cea pop, și numeroși scriitori s-au inspirat din creația sa. Printre...
360 poezii, 0 proze
MSMiron Scorobete
Miron SCOROBETE (1 mai 1933, Răchitova/Hunedoara). Poet, prozator. Facultatea de Filologie a UBB Cluj (1957). Debut absolut în Almanahul literar, 1954. Volume: Manuscris, versuri, 1962; Fântâni, versuri, 1966; Drumul Gomorei, 1967; Ultima vânătoare de toamnă, versuri, 1969; Comoara din peștera scheletelor, 1969; Femeia venită din sus, 1971; Meduza, roman, 1976; Cu microfonul, dincoace și dincolo de Styx, 2 vol., în colab., 1979-1981; Povești din curtea mea, 1980; Trofeul, povestiri SF, 1980; Sus în satul de argint, versuri pentru copii, 1981; Marile vacanțe, 1984; Imperiul unei singurătăți, versuri, 1985; Scrisori din Isihia, versuri, 1987; Valahia în Cartea Genezei, studiu, 1996; Norul de martori, eseu religios, 2003; Dacia edenică (studiu interdisciplinar), 2006 Sub tipar: Libelula albastră. Poveștile Dianei și ale Marei; Codul lui Buonarroti. Roman ezoterico-digital. Teatru radiofonic difuzat la Postul de Radio-Televiziune Cluj: Pe culmea cea mai înaltă a Munților Carpați, Străinul...
2 poezii, 0 proze
SDStefan Daniel Dinca
Viata e un mare semn de intrebare. Povestea unui om se sfarseste intotdeauna cu "punct si virgula".
6 poezii, 0 proze
MCMarcus Cristian
new guy, am 15 ani și am început să scriu o carte (Povestea unui țăran (încă caut titlu)). aș vrea niște ajutor :) totuși, aș vrea ca - cartea să rămână propria mea creație. Așa că admini, vă rog, nu mi-o puneți la atelier. Vreau să o continuu singur, cu puțin ajutor din partea celorlalți membri agonia.ro (asta nu înseamnă că pot să îmi schimbe după plac povestea. accept doar comentarii ajutătoare). Mulțumesc anticipat!
2 poezii, 0 proze
Ruse Florian
Am reuşit să şterg aproape tot ce am postat pe aici. Nu ştiu de ce nu pot face să dispară şi ultimele 4 titluri rămase, adică : Zădărnicie, Povestea unui vânător, Nesfârșita toamnă, Lacrimi pe asfalt. Nu sunt decât un neînsemnat laic..., totuşi, dacă există vreun Dumnezeu pe meleagurile acestea, l-aş ruga să elimine şi aceste ultime 4 firimituri. Vă mulţumesc pentru găzduire!
2 poezii, 0 proze
LSLuis Sepulveda
Probabil cel mai faimos scriitor chilian contemporan, Luis Sepulveda, născut la Ovalle în 1949, a străbătut încă de foarte tânăr teritoriile posibile ale geografiei și utopiei, din selva amazoniană în deșertul Saharei, din Patagonia până la Hamburg, din celulele dictatorului Pinochet pe navele organizației ecologiste Greenpeace. Din 1997 trăiește la Gijon, în Spania. Din această viață extrem de agitată a dat la iveală povestiri și romane care l-au impus imediat drept unul dintre cei mai înzestrați romancieri și nuveliști sud-americani și nu numai. A debutat cu un volum de versuri, pe când avea doar șaptesprezece ani. Trei ani mai târziu îi apărea prima carte de povestiri, intitulată Cronicile lui Pedro Nimeni. I-au urmat romanele Bătrânul care citea romane de dragoste (1989, recompensat cu Premiul Tigre Juan), Lumea de la capătul lumii (1989), Nume de toreador (1994), Povestea unui pescăruș și a motanului care l-a învățat să zboare (1996), Jurnalul unui killer sentimental. Yacare...
4 poezii, 0 proze
IMIon Minulescu
Ion Minulescu (n. 6 ianuarie 1881, București - d. 11 aprilie 1944, București) a fost un poet și prozator român, reprezentant important al Simbolismului românesc. Născut la București,a copilărit la Slatina, de unde este originară mama sa. A urmat școala primară și gimnaziul la Pitești; a făcut bacalaureat în 1899 la un pension particular din București, "Brânză și Arghirescu". În 1897, sub pseudominul (I. M.) Nirvan apar primele producții poetice ale lui Ion Minulescu, atunci încă elev la Pitești, în revista "Povestea vorbei". În 1898, sub semnătura I. Minulescu-Nirvan, tânărul poet publică în "Foaia pentru toți", doi ani mai târziu poetul pleacă la Paris pentru a studia dreptul. Poeții francezi îi schimbă însă dorințele și, captivat de scrierile acestora, uită de studiile sale juridice. După numai 4 ani se intoarce in tara, unde compune poezie si proza, in 1905 va publica unele poeme unele fragmente de proză din "Jurnalul unui pribeag", în revista "Viața nouă" a lui Ovid Densusianu,...
172 poezii, 0 proze
DIDem. Iliescu
Dumitru Iliescu (Dem. Iliescu) Bibliografie: "Piatra cu lilieci" (Buzău, 1931) Colaborări la ziare și reviste: Universul literar și artistic, Floarea de foc, Viața literară, Curentul, Carnet literar, etc. În manuscris: "Ofrandă pentru fata anonimă" Era un entuziast, care, ca mulți alții, s-a angajat în tinerețe în Mișcarea legionară, fiind un idealist iremediabil. Mai întâi ne-a povestit viața lui, anturajul și cele 7 minuni ale Buzăului, din care rețin doar două: Crângul (celebrul parc) și Vulturul Ilie. Apoi, povestea romantică a căsătoriei: ca tânăr avocat, avea 28 de ani și scria câte un articol în presa locală, cu caracter literar. Într-o zi se plimba prin parc și tocmai admira o fetiță care circula cu un caiet în brațe. Când a ajuns în dreptul lui, fata s-a oprit și l-a rugat să-i acorde puțin timp, cerându-i să citească manuscrisul unui roman și să-și dea cu părerea dacă poate fi publicat sau nu. Ulterior s-au căsătorit. Au început persecuțiile politice, care au culminat cu...
1 poezii, 0 proze
POVESTEA UNUI CEAS STRICAT
de Eduard Kupferberg
Te rog, mă iartă… Am obosit să mai măsor Aceeași oră monotonă, Veghind statuile din parc Sub cerul mohorît și aspru Din care se preling arar Clipe de ploaie arsă iar De-un întuneric clocotit. Te rog,...
Albert
de Bogdan Cristian
Imi plac pisicile și ceasurile. Așa a început totul. Un ceas stricat( Orex mecanic românesc, ultima serie), și incapacitatea fiziologica de a rezista tentatiei de a mângâia o pisica( înțelegeți ce...
Măcar un ceas
de Ioan Grigoraș
- Mai depăn nopți și zile cu furtună, Pendulul din perete s-a stricat, Nu curge timpul, doar afară tună, Iar eu mă simt un rege-abandonat. Tu ești departe, Roma te îmbie, Trimiți pe vânt povești din...
Daniela -prima parte
de Maria Gold
Acum două zile am poftit supă vietnameză. Pho, este piesa de rezistență a bucătăriei vietnameze, un fel de supă a săracului, o fiertură din carne cu rădăcini și tăieței de orez, presărată cu niște...
Întuneric și lumină
de Nicolae Marius Buchiu
A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar povesti, a fost odată un împărat. Și împăratul acesta avea două fete. Pe cea mai mică o chema...Oprește dracu\' drăcia aia, se auzi din încăperea...
Poveste
de Sorina Nelis
+ Totul a inceput intr-o sambata, Era intr-o sambata cu un soare frumos.de toamna….o toamna ce aduce aminte de povestile cu zane,spuse de mosul ce gasea in stupina sa povesti fermecate despre toate...
poezia este o urnă
de ștefan ciobanu
Motto: Ce ciudat! Ce bizar! Ce coincidență! I.L.Caragiale O noapte furtunoasă ne-a prins iubirea cu un ceas cfr stricat pe masă adormiți în bucătăria care se depărtează de hol la fiecare respirație...
Diana Iepure - gânduri dezgolite pe claviatura unui pian
de Maria Prochipiuc
Liliuța are o burtă uriașă și–a înghițit iubitul cu tot cu ceas acum simte timpul cum trece și cum se lovesc secundele de pereții stomacului ca un ulcer dureros de dulce tic– tac, tic–tac burta îi...
Un ceas
de Felix Garai
Demult într-un orășel micuț într-o dimineață un domn și-a adus la reparat pendula. - Vă rog dacă se poate să o reparați azi. Ceasornicarul zîmbi. - Dați un telefon înainte de cinci ca să nu veniți...