"Orgoliu mut" – 3412 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
GSGabriela Savitsky
Cu numele administrativ Gabriela Doina Popescu, cu numele secret și drag, Gabriela Savitsky, cu care încearcă împărăția cuvintelor, nu cu intenții neapărat cuceritoare ci, mai degrabă, cu acelea de a o adânci și a o face sonoră. Nu există, cred, întrebare mai chinuitoare pentru omul trăitor pe pământ, sub stelele de la facerea lumii, decât cea asupra rostului propriu. Ce aduce prezența lui, în plus? Ce are de făcut pentru a nu supăra ursitoarele și norocul? Unii își află răspunsul cald și oarecum liniștitor în rutina vieții zilnice în care se așează ca lutul rece în matrița pentru cărămizi crude. Cărămizi care trec prin focul evenimentelor și construiesc, cuminți, zidul omenirii, năzuind să ajungă la cer. Sunt alții mânați de-o dorință stăruitoare și neliniștită. Sunt cei care vor să afle, vor să înțeleagă, vor să-și explice, vor să spună și altora. Sunt cei pe care viața proprie nu-i încape. Fără fals orgoliu ci cu multă umilință, trebuie să recunosc a mă prenumăra printre aceștia....
28 poezii, 0 proze
CLConstantin Lamureanu
AUTOBIOGRAFIE INCOMODÃ S-a născut la 21 martie 1949, prima zi a anului zodiacal, în jurul prînzului. A urmat facultatea de fizică, Universitatea din București, pe care nu a terminat-o pentru a urma cursurile facultății de filosofie, secția sociologie pe care o absolvă în 1974. Tatăl a doi copii de care, spre binele lor, nu a avut prea multă grijă. Premiul \"Ienăchiță Văcărescu\"- 1974, Premiul Uniunii Scritorilor - Sighetul Marmației 1979, Marele premiu \"Nicolae Bălcescu\"- 1979. Datorează mult prietenilor și foarte mult dușmanilor săi. Victimă a propriilor vorbe, nu a fost niciodată în stare să aibă un șef sau să facă parte din vreo formă organizată. Lipsit dintotdeauna de o locuință care să îi aparțină, se simte acasă la Biblioteca Națională, Sala de științe sociale, locul 4 sau la cîrciumile din cartierul în care stă unde, întotdeauna, are o masă a lui pe care nimeni nu are voie să o ocupe. Are marele orgoliu de a fi modest: nu este interesat de lucruri personale, \"prea multe...
5 poezii, 0 proze
ABAugustin Buzura
Augustin Buzura (n. 22 septembrie 1938, Berința, Maramureș) este un prozator și eseist român contemporan, autorul unor scenarii cinematografice. Urmează Liceul la Baia Mare. Absolvă Facultatea de Medicină și Farmacie din Cluj (1958-1964). Renunță la profesia de medic psihiatru și se dedică literaturii. Metodele psihiatrice de investigare a conștiinței umane se vor regăsi în romanele sale. Debutează cu volumul de nuvele Capul Bunei Speranțe în 1963. A fost redactor la revista Tribuna din Cluj. Din 1990 devine președintele Fundației Culturale Române, iar între 2003-2004 al Institutului Cultural Român. În prezent este directorul revistei Cultura. Romane publicate Absenții (1970) Orgolii (1974) Fețele tăcerii (1974) Vocile nopții (1980) Refugii (1984) Drumul cenușii (1988) Recviem pentru nebuni și bestii (1999)
0 poezii, 0 proze
AAAdrian A. Agheorghesei
Totul a fost sublim până am trecut - ilegal - frontiera prin sudul mamei, într-un șase cireșar, prin 1984. ...Copilăria, cu de toate și nimic, încă e valabilă marțea și-n toamnele cu soț. …Mama a vrut contabil, deci – liceu economic. O factură îmi poate scrânti iremediabil sinapsele și orgoliul. Licențiat în modul de a spune complicat că nu știu nimic, adică în filosofie. …Torturez copaci de vreun deceniu, cu tot cu pauze de masă și somn. Într-una dintre aceste recreații care a durat numai trei ani, îmi dau foc la cinci sute de texte. N-am băut cenușa! Când mâzgălesc vorbe, o fac duios, compact, cu vis de răspundere, cu prezență de sictir și, uneori, în lipsă de mine. ...Ce-i poezia? Câteodată, infirmieră cu craci groși, riglă și ferestre deschise în palme. Altădată, camionagiu în moarte cerebrală - donator compatibil. ...Ce ofer versului? Șuruburi, cârje, intimitate, timp. Foarte rar, uter. …Ce-mi oferă el? Leucoplast cu gust primăvăratic, după ce-mi toarnă șuturi în gură. ...Literar...
109 poezii, 0 proze
Orgoliu mut
de Radu Tudor Ciornei
Salut si du-te naibii bai orgoliu mut Te lasa-n seara asta taticul tau afara? Sa facem o femeie din coasta de mamut Si pentru ea ne batem parte-n parte sa ne doara? Sa ne cotonogim ca prostii cind eu...
orgoliu și zgârieturi
de alice drogoreanu
voiam să te văd trântindu-te pe trotuar să te descalți să arunci cu pantofii să urli și să urli să urli tot cu sete nepoliticos și neprogramat indecent și fără precauții ca un futai într-un gang...
Te simt înflorind în orgoliu
de Silviu Somesanu
Între aceste cuvinte despărțite-n silabe simt despărțirea nostră ruptă de poveste așezată-n umbrarul gândurilor răzvrătite pentru fiecare neglijență uitată. Te simt înflorind în orgoliu pe care de...
Lumea ascunsă
de Elena Anyela Galea
durerea profundă se transformă în strigăte înăbușite de orgoliu iar în susurul apei se pierde spuma cu miros îmbietor care îmi acoperă trupul ca un veșmânt interzis. simt cum mă adâncesc în prăpastia...
clipa de-acum
de holobaca gheorghe
iarba cu iarba se-mbrățișează iertarea la ușa uitării pândește lăcașul greșelii adăpostește bucăți de cer arse-n cuptor la amiază orgoliu este tăcerea la pește sfidare a morții ce-n apă valsează sub...
cu un munte de gheață în brațe
de Mihai Leoveanu
pe unde altădată pietrele se desprindeau să cânte netulburat Sisif mergea printre noi cu un munte de gheață în brațe din limite sau din orgoliu iubeam nu atât lumea cât imaginea lui despre ea ceva se...
Elegie
de Virgil Gheorghiu
Să plângem patul de flăcări, rozele de culcare Azi răsfoite cu pasiuni de ierbare. O singură arșiță unui poetic orgoliu; Haitul stelelor ni se revarsă peste doliu. De câteor mâini strânse voi nu ați...
***
de Carmen Sorescu
Pasărea plutea în aer ca un poem superb cu mâinile goale O priveam de la balcon cum idolatriza oamenii Și ar fi vrut să aibă degete cu care să scrie ce vede de acolo de sus Avea o tristețe cum numai...
contemporan cu neputința
de Mihai Leoveanu
te-au uitat cei de aproape și cei de departe - cine te mai iubește, popor al meu? – dacă însuți vei uita de tine te va uita și Dumnezeu se aruncă în tine cu pietre și resturi deși pentru mulți ai...
De multe ori...
de REMUS BRAD
De multe ori fericirea atârnă, legată cu o rază luminoasă, de o lacrimă, de un zâmbet, de o vorbă ce așteaptă să fie rostită ... De multe ori iertarea atârnă, legată cu un fir de orgoliu, de o...
Îndemn la rugăciune
de Vasile Serban
Îndemn la rugăciune Eu sunt stăpân peste nimic, Un veșnic rob fără sărsam, Un călător în astă lume, Un biet creștin fără să știu. Văd cimitirul plin de viață Orânduind coloanele de morți, Un amalgam...
Sunt margini pe care nu le cunosc
de Silviu Somesanu
Sunt margini pe care nu le cunosc, unde oricând cineva m-ar împinge dincolo dar perseverez în credința că nu cade împinsul ci mai degrabă cel ce împinge. Vreau să-mi controlez conștiința fără...
Eu
de marius nițov
M-am întrebat ca istoric, de unde avem dispoziția asta spre scandal, dihonia la scara societății, prin toate structurile sociale? Dintr-un orgoliu tâmpit, educație lacunară, din bolnavă suficiență și...
de Burlacu Ioan
Poate că amintirea primei copilării în preajma parcului secular al conacului familiei Pillat din Miorcani, sau amintirea jocurilor copilăriei în parcurile mândre ale Dorohoiului(parcul "Brazi" este...
Zece autoportrete în acuarela nebunie
de Bogdan Baghiu
Zece autoportrete în acuarela nebunie Incoerență Am să mai pășesc peste craniul meu ars de acest sor al cărui strălucire a fost dată la rebuturile Genezei. Las orice sintagmă a înserării să dea...
gândești femeia
de Dacian Constantin
oricâtă poezie mi-ai picura pe buze din degetare (mai ia încă un pic înghite tot fără să mesteci) oricâtă omletă mi-ai face grăbit în zori oricât ai sta atârnat de bara de bătut covoare („ca să ai tu...