"Orbii dansează în Subcetetae ziua pe la prânz" – 4360 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
CCCamelia C.Petre
Lumina din prima zi a tumultului în care m-a aruncat Dumnezeu m-a orbit dar m-a si fermecat. M-am ridicat și am făcut primii pași prin raiul Pământului, bucurându-mă de fiecare picătură de suflet pe care am întâlnit-o, lăsându-mă escaladată de îngemănările imensităților și ale instantaneelor. Mi-am ridicat privirea iar norii m-au înfășurat în nori. Apoi, strânsă până la durere, am ajuns din nou pe Pământ. Dar acolo nu mai era rai... Și atunci scriu. Scriind, mulțumesc. Mulțumind, cresc. Crescând, iubesc.
15 poezii, 0 proze
Feru Emilia
Trandafirul tainic de Feru Emilia Trandafirul tainic m-a trezit într-o zi Eram doar eu în grădina-nmiresmată Miresme cu flori de câmp și trandafiri Ce mi-au pătruns în inimă și în ființa-mi toată. Cine știe dacă nu parfumul M-a făcut să tresar ca dintr-un somn de moarte, Cine știe dacă nu mormântul Mi s-a deschis ziua în amiaza mare? Și soarele orbit de a sa strălucire Vrea să-i facă loc prin umbra deasă Și, lăsând în urma ei doar iubire- Razele de aur ce o înconjoară. Albul petalelor îmi dau iar aripi Să zbor, să fug în lumea mare Și ca un transcendent al nemuririi Un înger sfânt îmi dă crezare. O lacrimă ce din adâncuri iese Ca un izvor senin al veșniciei Se prelinge lin printre petale Și curge ușor crescându-mi aripi… Plutind în seninătatea măreției Petalele ca o volbură limpede zboară Și-n calea lungă, dură a vegherii Infinitul dragostei o împrospătează. Trandafirul tainic m-a trezit într-o zi Eram doar eu în grădina-nmiresmată Miresme cu flori de câmp și trandafiri Speranță,...
8 poezii, 0 proze
Vladimir Holan
poet ceh, nascut la 16 septembrie 1905 ; incepe sa scrie versuri de timpuriu si debuteaza la 21 de ani, cu volumul \"Evantaiul visator\" 1933-1938- redactor la revista \"ivot\" ( Viata)a Asociatiei artistilor; in 1968 primeste titlul de artist al poporului; in volumele publicate dupa 1960, mai cu seama in cele mari trei poeme, \"Noaptea cu Hamlet\", \"Toscana\" si \" Nopatea cu Ophelia\"( neterminat)se afirma ca un liric reflexiv, atras de marile teme ale iubiii si mortii; a scris si cateva culegeri de proza poetica si s-a remarcat ca un mare traducator moare la 31 martie 1980 Opera Evantaiul viselor-1926 Triumful mortii- 1930 adiere- 1932 Arc-1934 Vis - 1939 Primul testament - 1940 Noapte cu Hamlet - 1963 Noapte cu Ophelia - 1973 Toscana -1963 Toamana 1 vanatorii ce ar navali acum asupra indragostitilor ar orbi de prea marea apropiere. Tot asa este un pacat sa ucizi un sarpe, caci nu se zareste nici o femeie moarta. Desi aerul de pe deal bate in culori cel mai putin galben e galbenul...
0 poezii, 0 proze
MCMihaela Claudia Condrat
Din ce-am scris, o definitie: lucrurile se întâmplă pentru a se simplifica întâmplându-se viața nu are decât două încăperi printr-una trece ziua prin alta noaptea printre din când în când un cal bătrân un cartof e mai mult decât suficient dar o fântână blestemată mai puțin locul devine rău și trebuie schimbat o imagine poate urma unei zile pământul a-ngropat cerul soarele pesemne locuiește altundeva ca vorbirea oamenilor acestea două au ceva în comun de exemplu te pot orbi suferința însă e mereu trează ca lumina lămpii care se micșorează viața durează la fel pretutindeni șase zile a șaptea e pentru plecări și întoarceri toate se pot îngrămădi într-un cufăr zise calul torinez și se duse puțin să înnebunească ...
9 poezii, 0 proze
VMVIOREL MUHA
Da, exist! Și dacă exist, pot constata că mai există și alții. Și am costatat că mulți sunt mai buni ca mine. Nu sunt stea, nu sunt fulg de nea, nu sunt nici primăvară, dar nici toamnă. Prin venirea mea pe lume, probabil că ursitoarele au uitat, ieșind pe coșul casei, din fiecare lucru din lumea asta câte o minusculă urmă, ca apoi să mă ostoiesc a le înțelege și descifra. Așa că am reușit cât de cât să înțeleg și să învăț, mai mult sau mai puțin, mai bine sau mai rău, că trebuie să știu… mai bine ce-am învățat! Am învățat să învăț mai întâi, căci nimeni nu-i din început născut a ști! Am învățat ce-i fierbințela focului, arzându-mă de câteva ori cu flacăra iubirii. Am învățat să nu suflu în jăratec prea tare și de aproape, căci pot orbi de scânteile care sar din el. Am învățat ce-i răceala gheții, atunci când fără nicio remușcare, am fost părăsit sau ingnorat. Am învățat ce-i bunătatea, gustând ce-i dat să iasă din pământ, trudit sau din gura celui care știe ce-i bun în lume, punând în...
10 poezii, 0 proze
Orbii dansează în Subcetetae ziua pe la prânz
de Catalina Cadinoiu
Ea are trupul rotund ca o minciună, apoi ca un măr. Ea poate fi Senia sau poate fi lotus. Totuși astăzi este Senia. Atât. De ce? Taci. Senia. Atât. Într-o zi poate fi toate zeitățile Olimpului, dar...
Ferestre
de Nincu Mircea
Ferestre luminate din interior povestesc despre baluri, Despre dansuri, despre rochii și costume elegante Și alte prezențe pline de nuanțe și profunzimi pe care, Cei care nu au ferestre nu și le pot...
această poezie conține cuvinte vulgare
de Leonard Ancuta
iubirea invadează la fel ca războiul, tu te uiți la hotelul veneția și nici măcar nu-ți dai seama că ești o victimă. cum nu ți-ai dat seama cînd ai văzut prima mașină de scris și i-ai atins tastele...
Mersul pe jos al poeziei. O modalitate de receptare a unui univers poetic: Silvia Bitere
de Călin Sămărghițan
Când vorbești despre un univers poetic trebuie să lași lucrurile tale deoparte și să pătrunzi în tainicele camere ale creației unui autor, gata să faci cunoștință cu un tărâm care ”funcționează” după...
Nichita Victoria - dinspre ceea ce înlănțuie, înspre ceea ce unește!
de Maria Prochipiuc
Daca proza merge, despre poezie se poate spune că dansează, poezia este un balet de cuvinte, o aventură a limbajului, o experiență ce se are pe sine scop și capăt. Dansul cuvintelor comunică, ceva...
Sufletul meu țintuit în vise de așteptare
de REMUS BRAD
Sufletul meu țintuit de vise precum o jertfă lipsită de apărare freamătă ca frunza bătută toamna de vânt, arșița dorului îmi pustiește gândurile cuprinse de disperare iar îndoiala îmi adâncește cu...
Vals fumând
de Diana Rizoiu
Fum de țigară dansează în lumina unui bec. Piruete stinse de lumină Se sparg de ziduri ce păzesc uitarea. O muzică lipsită de aer Se înăbușă în feerie de scrum în foc. Vals aprins de clipe stinse, Mă...
Orb și surd
de razvan rachieriu
Când pe fața noastră dimineața dansează în hore cristaline de raze, bucuria de a trăi evadează din melancolie și tristețe și tainicile gânduri înmuguresc în optimism. În schimb, când gândirea este...
Ea
de Oana Izbașa
Are un stil aparte în care își ține țigara, ai impresia că sărută filtrul, că sărută lumea întreagă, până și fumul iasă din ea cu pasiune; geme când o atingi cu privirea și zâmbește dacă o lovești...
Mercur rosu
de Ada Kethevan
eu te-am făcut eu te omor. pe ce pui mâna distrugi. frate-tǎu o să fie arhitect, tu nu contează ce. M-am trezit într-un trup de mercur fără reflexii un trup fǎrǎ urme spart de mii de ori/ în mii de...
Nostalgie
de Iris Cruceru
As fi vrut sa fie primavara. E doar o zi de mai mohorata ca o toamna pripeaga intr-un amurg ploios. Dar o asemenea zi da ghes amintirilor sa iasa din matca lor, pentru a picta sufletul in culorile...
Primăvara
de Cosmin Soameș
Primăvara îmi strecoară jar pe sub piele, în creier fluturii dansează-n orgii, în sânge-mi se zbat și se luptă hormonii iar noaptea îmi recită la geam poezii. Miroase a femei și a versuri fierbinți,...
glasul copilului cuprinde pământul
de Bejliu Anne-Marie
haina săracului lasă în urmă cuvinte fiecare fir de pânză împărtășește sudoarea cu pământul pașii lui urmăresc drumul cărbunelui care a desenat fiecare copac răsărit din colbul așteptărilor el tace....
orbit
de Fluerașu Petre
“am să chem un asin c-un cuțit să spintece-ndărătnic începătura electronică și-ncă ceva, tată cât e pământul, am să sap pentru tine” Roel Richelieu van Lodersele cerul scrâșnește salivând iubire vom...
Ucide-ma din nou
de Mary
Petale de crin,cad plapande in drumul tau Si lacrimi cazut-au ,dar orbi sunt calatorii Ce nu privesc in urma,si n-au pareri de rau Alunga lumina,o-ngroapa cu norii Minciuni vinovate,se preling pe...