"Omul pasăre" – 20078 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
GEGeorge Ene
După chip cunoști o floare, Păsările după cânt, Aurul după culoare Și omul după cuvânt. FESTINA LENTE al Alergătorului între A Nu Fi, A Fi și A Nu Fi ► 25.04.1939 – comuna Țuțulești, județul Argeș; „Fiu al satului”; ► Școala Medie Tehnică de Comerț – S.M.T.C. „Nicolae Kretzulescu” din București (1954-1957); ► Examen de admitere – cu poezii proprii – la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică - I.A.T.C. București (1957 și 1958); ► Absolvent al Școlii Populare de Artă Ploiești – Cursul „Arta Actorului”. Profesor: regizor Gigi Ionescu (1961); ► Licența în Filozofie; doctorat și practică la catedră (1973-1976); ► Absolvent al Programului Academic de Studiere a Bibliei (2005-2006); ► Redactor și redactor-șef al săptămânalului „Metalurgistul” – organ de presă al conducerii Uzinelor „1Mai” din Ploiești (1964-1989), devenit în decembrie 1989 „Realitatea UPETROM” (1989-1990), iar din 1993 „Concordia” (1993-1996); ► Secretar general de...
133 poezii, 0 proze
JAJorge Carrera Andrade
Născut la Quito (Ecuador), la 4 septembrie 1902. Carieră diplomatică, reprezentant al țării sale în Japonia, Franța, Spania, S.U.A., Venezuela și Marea Britanie. Selecție din operele publicate: * El estanque inefable (Bazinul inefabil), 1922 * La guirlanda del silencio (Ghirlanda tăcerii), 1926 * Boletines de mar y tierra (Știri despre mare și pământ), 1930 * El tiempo manual (Timpul manual), 1935 * Biografia para uso de los pajaros (Biografie pentru uzul păsărilor), 1937 * Pais secreto (Țara secretă), 1940 * Hombre planetario (Omul planetar), 1959 * Poesia ultima, 1968 Jorge Carrera Andrade was an Ecuadorian poet, historian, author, and diplomat during the 20th century. He was born in Quito, Ecuador in 1902. He died in 1978. From 1928-33 Carrera first experienced traveling in Europe. He served as Ecuadorian Consul in Peru, France, Japan and the United States. Later he became Ambassador to Venezuela, the United Kingdom, Nicaragua, France, Belgium, and the Netherlands. He also served...
1 poezii, 0 proze
Omul Cu Sobolani
1 poezii, 0 proze
OComul din carligi
3 poezii, 0 proze
mitz omul
1 poezii, 0 proze
DNdragomir stefan(Iubeste Alegria SI Iubirea ,omul n
105 poezii, 0 proze
Marius Sutu
heh .. a shiny motherfucker
6 poezii, 0 proze
Lucian Bratu
azi sunt omul din lift
3 poezii, 0 proze
Rapid Daniel
Am fost nascut. Traiesc ... N-am murit ?
2 poezii, 0 proze
Popescu Diana
1 poezii, 0 proze
Omul pasăre
de Ciprian
Propun să schimbăm realitatea: Să-i punem omului creastă și cioc, Ca-n sfera cea mare cu raze și foc, Să cânte din nou la ivirea zorilor. Să-i punem în spate vreo șapte aripi, Și-n piept să-i trântim...
Omul-pasăre
de emilia ivancu
Umbra ce-i desena pământul făcea ca aripile să-și întindă lumina către mine. Îl urmăream cum zboară, cum valurile i se ridică către ochi, cum zborul lui, și penele negre îmi desenează harta...
Omul-pasăre mort și bizonul trăgând să moară
de Rene Char
Lung corp care întruchipase entuziasmul exigent, În prezent perpendicular pe rănitul Brut. O, răpusule fără măruntaie! Doborât de cel ce fusese mahăr și care, împăcat, moare; El, dansatorul abisului,...
omul- pasăre frântă
de Stanica Ilie Viorel
fără oase-s și tot nu pot să zbor. de ce? de gol. dar pasărea cu oasele-i goale, de ce zboară? e întreagă. întreagă-i și-o aripă ruptă! oasele-s pline cu durere. și omul? un suflet frânt nu este...
Lumea unui timp crescut din visele Pământului
de eugen pohontu
Roman fantasy ”ULTIMUL TRIMIS OSERP” editura Tracus Arte, 2016 Dacă vrei să zbori ca ”omul pasăre” de pe un pisc al masivului Chomolugma, sau, dacă vrei să explorezi ținutul mirific al Gropii...
Venus apoptosis
de Octavian G. Mustafa
Venus apoptosis (1) Motto: “Îmi spusei că în curând va trebui să ne despărțim, că făptura ei fierbinte, plină, care îmi reamintea mereu comedia, se va pierde în trecut și că voi rămâne iar singur,...
omul și pasărea
de Adam Rares-Andrei
moartea sperie omul și omul se luptă cu pumnii încleștați moartea unește airipile păsărilor care zboară strigă el cele care nu zboară au pumnii încleștați și se sperie de moarte iar moartea devine...
cine e mai cuvânt: omul sau pasărea?
de ana sofian
ghemuit în matcă fluviul se gândește cărui mal să îi lase inima și-n prelungirea cărei clipe să modeleze cântecul dorm stelele stând în genunchi câte herghelii de gânduri le vor fi troienit rugile...
Scizură
de silviu dachin
Omul mirând floarea Prin rupere Și nedăruire Omul mirând pasărea Prin dorința de aripi Și teama de înălțime Omul mirând muntele Prin mângâierea pietrei Și folosirea betonului Omul mirând omenirea...
inocența
de Anisoara Iordache
se întoarse cam cu patruzeci și cinci de grade spre omul cu pasărea: -nu, n-am să-o jumulesc. am să-i tai coada. băiatul a îndesat penele de păun sub haină și s-a pitit după ușă. "nici un leu nu e...