"Omul fără Somn" – 20079 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
GSGabriela Savitsky
Cu numele administrativ Gabriela Doina Popescu, cu numele secret și drag, Gabriela Savitsky, cu care încearcă împărăția cuvintelor, nu cu intenții neapărat cuceritoare ci, mai degrabă, cu acelea de a o adânci și a o face sonoră. Nu există, cred, întrebare mai chinuitoare pentru omul trăitor pe pământ, sub stelele de la facerea lumii, decât cea asupra rostului propriu. Ce aduce prezența lui, în plus? Ce are de făcut pentru a nu supăra ursitoarele și norocul? Unii își află răspunsul cald și oarecum liniștitor în rutina vieții zilnice în care se așează ca lutul rece în matrița pentru cărămizi crude. Cărămizi care trec prin focul evenimentelor și construiesc, cuminți, zidul omenirii, năzuind să ajungă la cer. Sunt alții mânați de-o dorință stăruitoare și neliniștită. Sunt cei care vor să afle, vor să înțeleagă, vor să-și explice, vor să spună și altora. Sunt cei pe care viața proprie nu-i încape. Fără fals orgoliu ci cu multă umilință, trebuie să recunosc a mă prenumăra printre aceștia....
28 poezii, 0 proze
DPDumitru Pricop
n. 21 mai 1943 d. 29 iulie 2007 Poet, supranumit "patriarh al Vrancei". Autor al volumelor de versuri: "Patima muntelui" (1978) "Lumile din strigăt" (1981) "Locuitor în Oedip" (1983) "Lacrima arlechinului" (1985) "Stelele din adâncuri" (1988) "Inițiere în obsesii" (1990) "Dumitru al peșterii - Dimitri de la caverne" (1997) "Paharul însângerat" (2001) "În căutarea muntelui albastru" (2003) "Muntele patimii" (2003, volum antologic "Scrisori din temnița libertății" (2005) Poezia lui Dumitru Pricop a fost receptată de mari critici literari precum Alexandru Piru, Laurențiu Ulici, Ion Rotaru, Constantin Ciopraga. Dumitru Pricop este un simbol al culturii vrâncene și merită un omagiu pe măsura valorii sale. Semn de prețuire fata de personalitatea poetului, colectivul de cadre didactice de la Școala Negrilești, propun schimbarea denumirii singurei instituții de învățământ din satul copilăriei lui, atât de drag marelui poet, în Școala cu clasele I-VIII „Dumitru Pricop”. Omul de litere Dumitru...
3 poezii, 0 proze
BBBogdan Butariu
Încercare de (Auto) Caracterizare Sunt, de regulă, o persoană introvertită, închis de obicei în ale mele și destul de rezervat, dedicat aproape în întregime scopurilor mele de realizare, în primul rând profesională și materială. Am avut totdeauna un mare respect față de autoritățile supranormative și pentru ierarhiile prestabilite, respectând litera și spiritul lor. Mișcările dezordonate și impulsive, imprudente și negândite mă irită, căci îmi subminează eforturile de promovare a unor metode de lucru rapide și eficiente. Eu nu voi fi niciodată omul care să se avânte orbește într-o afacere, totdeauna voi sta să mă gândesc de zece ori înainte e a da semnalul verde. Trei au fost atuurile mele în activitățile pe care le-am avut de-a lungul timpului, până-n momentul de față: organizarea, disciplina și tenacitatea. Cu ajutorul lor, și acum sunt în stare să urmăresc un obiectiv până-n pânzele albe, dacă e cazul, și să epuizez în scurt timp forțele adversarilor. Respectul pe care l-am impus...
25 poezii, 0 proze
Vasile Vlad
Vasile Vlad, poet din România, născut în Constanța pe data de 04.06.1941. * Pedepsele (1969); * Omul fără voie (1970); * Sărbătorile absenței (1971); * Îndreptările doctorului Faust sau calea cea mai lungă (1978); * Ardere lină (1981).
17 poezii, 0 proze
LSLuisa Mariela Simion
„Fiinţa umană nu s-a născut ca să scrie literatură, să picteze sau să facă muzică. Dar în mod bizar s-a descoperit cu timpul că fără artă omul trăieşte urât, îşi duce viaţa în întuneric şi moare în întuneric“ (Convorbiri cu Marin Preda)
5 poezii, 0 proze
ozanda johanes
Sunt un om absolut obisnuit, unul dintre aceia pe langa care treci fara sa-l observi. Aproape invizibil. Totdeauna am fost indragostita de ceva sau de cineva . Intai am iubit satul in care m-am nascut , un sat de munte cu oameni calzi. Acolo am invatat sa iubesc oamenii, copacii, vantul. Am iubit ca un adolescent , cu inflacarare, apoi ca un om matur, cu ratiune aproape. Acolo am scris primele poezii. Am gasit in fiecare om pe care l-am intalnit ceva care sa-mi atraga atentia , o trasatura fizica sau morala care e unica. Imi iubesc copilul ,prin care retraiesc din nou toate etapele vietii . Sunt medic si imi iubesc pacientii ; de la ei am invatat ca omul isi scoate la iveala acea parte buna mai ales cand e in suferinta. Si ca in oricare individ, oricat de rau ar fi, tot exista o farama de bunatate. Imi doresc sa pot avea in suflet tot restul vietii puterea asta de a iubi. Ceva...Sau pe cineva..
4 poezii, 0 proze
MAmaior alexandra
"CRED ÎN IUBIRE. Cred că numele cel mai frumos și mai nălțător dat Lui Dumnezeu este Iubire. Cred că iubirea nu poate exista fără comuniune, fără dialog, fără a te deschide altuia. Cred că iubirea trece prin cruce. CRED ÎN CREDINȚÃ. Cred că numai credința în Dumnezeu alungă din sufletul omului nesiguranța și oferă speranță și optimism. Cred că omul se poate realiza pe deplin atunci când se încrede în Dumnezeu și se poate împlini cu adevărat atunci când îl iubește pe aproapele asemenea Lui Dumnezeu. Cred că numai credința în Dumnezeu îl conduce pe om la fapte concrete de iubire. CRED ÎN SPERANȚÃ. Cred că speranța este sora mai mică ce se ține de mână cu credința și iubirea. Cred că speranța îl ajută pe om să privească departe, să depășească obstacolele și să se ridice după ce a căzut. Cred că cine nu speră se poate asemăna cu un bătrân care a pierdut totul, chiar dacă este tânăr." - Pr. Daniel Bulai ici_pici_sweet@yahoo.com
11 poezii, 0 proze
Adrian Ruscea
M am nascut intr o lume lume gri, care amortea dureros sub un cer negru. Oamenii vineti se miscau mecanic fara un scop si o vointa proprie. peste noi cernan du si cenusa urgiile unor nebunii... Razvratirile singulare fulgerau efemer Intunericul Rasaritului. Eram condamnati sa fim Omul Nou programabil si previzibil. Asa a fost pana cand Gerul a clocotit...
11 poezii, 0 proze
alex strenc
Am mai publicat până acum două volume de eseuri: "Către noi înşine, Aforisme, maxime şi cugetări", 2012, ed. Paideia, respectiv, "Omul şi spiritul său", 2018, ed. Paideia. Ca formaţie profesională, sunt economist. Dar în particular marile mele pasiuni de multă vreme sunt filosofia/spiritualitatea şi scrisul - aceste ingrediente atât de importante care efectiv dau sare şi piper existenţei... şi fără de care, cel puţin din perspectiva mea, aceasta nu ar avea aproape niciun sens.
1 poezii, 0 proze
LRL. R.Claudia
....am parul de culoarea frunzei adormite, am ochii stravezii, locuiesc la malul marii, iubesc: frumosul, viata! ...sufar, citesc, scriu, lucrez, ma plimb... ma intreb daca pomii infloresc singuri sau trebuie sa fie casatoriti inainte de a lega rod, ma intreb cand a aparut sentimentul, sensibilitatea, zambetul, sarutul... oare au fost inainte de noi, dupa noi...sau odata cu noi... ma intreb cum reusesc unii sa traiasca fara ele... ma intreb daca diavolul este un strain fara chip sau este de printre noi... ma intreb daca frunzele vorbesc intre ele... ma intreb de ce pe unii oameni reusim sa-i scoatem din noroi dar nu reusim sa scoatem noroiul din ei... ...................................................... sunt corecta, punctuala....dar am un mare defect: vreau ca toti oamenii sa fie la fel..... Sunt omul care doresc dincolo de necesitatea momentului actual si stiu ce am de dat si ce am de primit. http://www.trilulilu.ro/folkforever/35b254a58ae034
13 poezii, 0 proze
Omul fără Somn
de Ștefan Petrea
luna se rezema în turla bisericii stelele ghiceau viitorul frunzele începuseră a rubini pe alocuri copacii cu început de chelie mângâiau vântul ce li se așternea în cale în paturi omul ciobit de somn...
omul fără dor
de Stanica Ilie Viorel
un pat, așa, mai către ușă și încă unul, pus lângă cuptor la adăpost, în camera mică și joasă, în care, și dacă n-ai fi vrut, cineva tot te ținea în brațe. acolo se furișa motanul pe după sobă,...
Fara vise
de Daniel Dan
Omul fara vise nu se poate accepta pe sine Isi trateaza somnul cu indiferenta Glumind cu luna si trantind usa in nas stelelor Omul fara vise isi inchipuie cateodata Ca viseaza Apoi intoarce spatele...
Povestea somnului
de Adelle
A fost o dată ca niciodată un Om. Celelalte făpturi râdeau tot timpul de felul în care Omul își petrecea viața. Fiecare zi semăna foarte bine cu cea precedentă. Omul făcea mereu același lucru…dormea....
el nu are chip și nici asemănare cu omul. ruga
de Ela Victoria Luca
el nu asculta pe nimeni era într-o călătorie prelungă adâncit în numele oamenilor în ridurile lor din pântec în mamele moarte își lăsa în pământ mânia triumful și necugetarea se străduia să ierte și...
Clipe si demoni
de Florin Opran
Fără somn !... Sau fără putința de a adormi. În fiecare zace câte un demon adormit ce se trezește în fiecare clipă de rațiune. Ar fi mai simplu sa ne ascundem sub pietre, să dormim în peșteri și să...
Despre cearcăne
de răzvan ventura
Omul este o ființă diurnă, o ființă a cărei viață se desfășoară în regimul zilei în cea mai mare parte. Existența sa nocturnă are totuși loc în afara unui oarecare firesc, întrucât în somn...
Poem 4
de Marius Marian Șolea
Poem Niciodată umbra nu va vorbi despre mișcarea timpului de pămînt pe sub umărul luminii. împrejurul este o trăire într-un anume somn al materiei. omul fără Dumnezeu e visul care se visează pe sine.
Deasupra focurilor
de Lelia Mossora
Sunt ca un abur descântat trecând din vis printre izvoare o picătură din înalt și trupul tău din nou mă doare. Eu sunt doar omul fără azi ce nu așteaptă să sfârșească basmul frumos din care cazi, de...
Tangoul bufonilor din Vancouver
de Iorestina Stelianovna Florea
Tangoul bufonilor din Vancouver -(d-lui V. ) Personaje: - Kukla - El sau Omul fără nume - EA Bufon - EL Bufon scena 1. Decor: scena împărțită in două, separată de un perete; în partea dreaptă, o...