"Oameni și plâns sau Fuga din captivitate" – 20229 rezultate
0.03 secundeMeilisearchPetcu Nina
Sunt eu..si atat!..Asta as putea spune despre mine, in masura in care nici macar eu nu ma cunosc..Cunosc doar fragmente din mine si din ceea ce eu reprezint...sunt o straina intr-o lume straina..si cu toate astea sunt nepretuita, nu sunt atat de mica intr-o lume atat de marunta din mana divinitatii..sunt usor nebuna si usor introvertita..sunt om si barfesc fara sa vreau, sunt om si gresesc fara a avea neaparata cunostinta de asta, sunt om si mint cand cred ca spun de fapt adevarul si fur (chiar daca numai meserie!)..si plang..si rad...si ma intristez atunci cand ar trebui sa rad de fapt..din pacater sau din fericire,iubesc animalele mai mult decat pe oameni..asta-s eu..iar detaliile nu ar mai conta!
1 poezii, 0 proze
Ligia Pârvulescu
Motor: sunt tinerr duamnă am / puță de om serios / îmi place veșnicia de la buric în jos (G. Azstalos) Texte publicate în revistele: Oglinda Literară 2007 Arcada 2008 24:ORE 2010 EgoPHobia 2011 Feed-Back 2011 Litere 2011 Familia 2011 Negru pe Alb 2014 Din întâmplare, ca orice se întâmplă :) ...iar din 2009 m-am întâmplat mai rar pe-aici. Când am început să-mi revin, m-am temut că-mi voi pierde integritatea mintală. Îmi amintesc că mama voia să-mi citească dintr-o carte pe care i-o cerusem eu, "Dincolo de planeta tăcerii", de C.S. Lewis, dar timp de două-trei nopți n-am lăsat-o să-mi citească. Până la urmă am acceptat și, după ce am ascultat-o ceva mai mult de o pagină, am izbucnit în plâns. Mama m-a întrebat de ce plâng. Fiindcă înțeleg, i-am zis. Apoi m-am întrebat dacă voi mai putea să scriu vreodată. (J.L. Borges) Pe drumul lung de la pește, pasăre și maimuță până la animalul belicos al timpurilor noastre, pe drumul acesta lung la capătul căruia sperăm să devenim oameni și zei, nu...
213 poezii, 0 proze
diaconu valentin
sub felinarul de la colt azi stau si imi amintesc plangand, cum jurai ca ma iubesti, ca nu ma parasesti, nici gand; cu o mana sterg obrazul, alta pare sa se inchine, cand prin ochii inlacrimati te zaresc, zambind pe tine. multe amintiri placute, multe vise ce nu mor, marile iubiri trecute si cad prada sentimentelor, caci la felinarul casei tale, azi ingrop zambind trecutul, in inima mea nu mai esti nemuritoare, azi te-am plans in schimb...vreau totul 100 de ani se duc intr-o zi, e putin, e prea scurta pt a fi traita dar prea lunga pt a gusta din veninul dezamagirii, nu? Uite o vorba care ma inspira: doar oamenii mici pot ajunge mari pentru ca cei mari sunt acum ingeri!
2 poezii, 0 proze
Culidiuc Andrei
Nu sunt perfect,nici nu vreau, nici nu pot…Sunt incapatanat si imi place asa cum sunt… Si daca nu`ti convine eu n`am sa plang ! Ma Urasti? Problema Ta. Ma Copiezi? Nu`mi Ajungi Nici Pana La Picioare. Ma Iubesti? Ce Bine.Si Eu Pe Tine… Un Sfat? Nu Te Lua De Viata Mea. te-am Amagit? ScZ.N`a Fost Cu Intentzie. te-am Insultat? Foarte Bine.Meritai. te-am Jignit Cand Nu Era cazu? Iarta`ma… Ma Invidiezi? Incearca Sa Fi Mai Bun…Ce Te Intereseaza? Ai Zis Ce`ai Vrut? O Sa Si Ascultzi Ce Nu Vrei. Ca Sa te Multzumec? N`o Sa Ma Schimb Never` Rau? Cu Cine Merita. Tzi-am Zis Ca Te Iubesc? Am Fost Sincer… Bunul Meu Simtz? Depinde De Al Tau…. Copilaros? Da.Pentru Ca Asha Vreau. Matur? Cand Vreau. Prietenii Mei? Cei Mai Tari Oameni.Vrei Sa`mi Fi Prieten? Demonstreaza Ca Meritzi… Te Urasc? mi-ai Dat Motive. Ignoranta? Cand Nu Vreau Sa Vorbesc Cu Tine...
3 poezii, 0 proze
cozaru mirela
Ma numesc Mirela si vad ceea ce este bun din oameni si din viata!
14 poezii, 0 proze
Flora Mărgărit Stănescu
Sunt un om care vine dintre oameni și se îndreaptă tot către ei. Din moment ce viața cu bune și rele este sursa mea de inspirație, consider ca așa este normal și corect. Culeg întâmplări de la oameni și le dăruiesc oamenilor, trecute prin filtrul personal și redate în stil personal. Flora Mărgărit Stănescu Nu scriu decit de placere si pentru a aduce bucurie cititorilor ce agreaza stilul meu.
23 poezii, 0 proze
marin badea
melancolie de sticlă / trianon hotel / oameni și iepuri / fricile / alien - vinea
421 poezii, 0 proze
Manolescu Gabriel
Eu sunt ceea ce sunt.O strofa dintr-o poezie.O lacrima de tristete si bucurie.Sunt aici dar sufletul meu traieste printre stele.Visele mele sunt ale sufletului meu.Corpul doar le intretine.Gandurile mele sunt mostenirea trecutului si al educatiei mele.Tot ce am strans pana acum e tot ce am mostenit de la strabunii mei.de la bunici si parinti.Sunt o apa care curge din munte si s-a varsat in Olt iar din Olt a urcat pe dealuri prin paduri spere un loc mirific unde eu mi-am trait copilaria cu bune si rele cu jicniri de la oameni si cu zambete de la ei cu multa ,multa suferinta a mamei mele...si a tatalui meu.Din toate acestea sunt eu Un ghem de pamant plin de viata...iar mai tarziu ma voi cobora in pamant iar dim mine se va hrani un liliac cu flori albastre.Sufletul meu se va ridica din nou la stele iar eu voi citi din cand in cand din zambetele voastre cuvintele din versurile mele.
7 poezii, 0 proze
Iuliana Serban
M-am născut pe 2 iulie 1977, la Tulcea. Am început să scriu în 1997, din nevoia de a găsi o parte din adevărul despre mine și despre ceilalți oameni și de-a le împărtăși și lor ce-am găsit. Un poet a zis odată că "oamenii sunt răspunsuri care-și așteaptă întrebarea și se sting pentru că ea nu mai vine". Am vrut să-mi găsesc întrebarea... pe a mea și pe cea pe care trebuie s-o pun celorlalți. Tot din 1997 fac parte din clubul "Nouă ne pasă!", cea mai frumoasă și sinceră experiență cu oameni care mi s-a oferit în viață. Din 2000 sunt profesoară de informatică la Colegiul Național "Cantemir-Vodă" din București. Încerc să le ofer unor adolescenți motivația de a-și construi o viață frumoasă și scuturată de fals și convențional. În 2002 am publicat un volum de versuri, intitulat "Drum spre a fi".
100 poezii, 0 proze
Panait Cerna
s-a născut la 25 septembrie 1881 în localitatea Cerna, cu numele Stanciof(de origine bulgară). Opera sa literară este restrânsă: Poezii – 1910 , teza de doctorat "Poezia de gândire" și studiile despre Eminescu și Faust. Cerna ieșise în lume, cu versurile lui entuziaste și oneste, într-o vreme de mare fierbere culturală, când oameni și grupuri literare se băteau cu o aprindere în care se reînnoiau timpii celui dintâi și celui mai simplu naționalism literar român. Trebuiau glorii literare noi și mari, cu orice preț. Atunci manifestări de talente cât de puțin convenabile erau înălțate hiperbolic la rang de fenomene epocale; critici și școli se certau de la descoperirea lor, sau își făceau din ele arme pentru vajnicele lor emulații onorabile dar pătimașe. S-ar părea că, o clipă, însuși minunat cumpănitul Maiorescu a greșit la fel, deși nu în aceeași măsură ca ceilalți, în privința lui Cerna. Peste puțin, agerul și recele om a trebuit să se regăsească pe sine, și atunci, neapărat, de la el...
16 poezii, 0 proze
Oameni și plâns sau Fuga din captivitate
de Ara Sabău
Am distrus toate zidurile din odaie Cu degetele până mi-a pornit sângerarea cu suflet cu tot Am tras ca la curățenia de paște când îți pui în minte să te speli de toate Să te dai afară din trecut și...
Într-o lumină gri
de Ottilia Ardeleanu
Mircea Teculescu scrie o poezie sensibilă care se citește într-o anumită singurătate, în tăcerea dinlăuntru, pregătind călătoria spre strâmtoarea cea plină de emoții/ soartă, epică soartă. Sufletul...
Frumoasa și Bestia
de Lesenciuc Teodor
Auzi oasele câinelui pârâind sub piciorul lui și apăsă până când spinarea animalului cedă. Un pumn, doi, direct în botul ce se arunca spre mâna lui, și ochii cafenii se închiseră pentru a nu se mai...
Mircea
de Ilie Iordache
-Bă Bucegi bă! Vină mă să-ți arătăm cine-i șefu! -Ce vreți mă? Ce vreți de la viața mea? Cu ce pula mea v-am greșit? A scos un briceag ruginit și a început să dea în stânga și-n dreapta. Prin minte...
Dănuț
de Andrei Ternauciuc
Dănuț îl iubește mult pe Moșu. Moșu e cel mai bun prieten al lui. Așa a fost dinainte să își aducă el aminte. Prima lui amintire este o barbă căruntă plutind deasupra; a pus mâna și s-a zgâriat în...
Ana
de Emma Greceanu
Dragă Ana, Nu mai știu nimic de tine de când am plecat și după cum am socotit, dacă totul a fost bine, am un nepot sau o nepoată acum. Și vreau să-ți spun, că m-am împăcat cu gândul care mă zbuciuma...
A fost odată, a fost o noapte
de maria ioana
Þi-am spus, ne vom aduce aminte de asta târziu, peste mulți ani, când, “așezați” și preocupați, obosiți dar fericiți, împliniți, căsătoriți sau nu, bunici sau nu, vom zâmbi melancolic privind spre...
Profesorului meu, cu dragoste...
de Ela Solan
Draga Profesore, Trebuie sa incep prin a-ti face o marturisire: am fost profund dezamagita de faptul ca ai plecat fara mine, ca nu ai asteptat intoarcerea mea. Stiu ca a trecut prea mult timp, dar am...
Intermezzo București-Ploiești
de Nicolae Diaconescu
24.02.2005 Intermezzo București – Ploiești Drumul până la Ploiești nu e prea lung.Ploua mărunt și mergeam cu o viteză de 45-50 Km/oră. După ce am trecut de Otopeni, predispus și de monotonia...
Înainte de magnolii (18)
de Florentina-Loredana Dalian
Claudiu mi-a dat de înțeles că terminase povestea. Arăta obosit, de parcă o trăise. Într-un anume fel, chiar așa era. Cât despre mine... O mie de gânduri îmi străpungeau rațiunea, fără să pot pune...
