"O mare de oameni" – 22686 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
imaginea_conventiei
O fenomenologie a imaginii si a eului
de sophie polansky
a-b-c
Doua entitati diferite printr-o singura lege
de jkloungsuh

istorie
istoria, așa cum o văd eu
de sunet1
critica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
Radu Iuliana
Asa eram odata: "Dornica de libertate si suferind de lipsa ei,dornica de cunoastere, de oameni, nebuna dupa copii, nebuna dupa calatorii ( pe care le voi face probabil in alta viata -sau in aceasta, dar doar cu puterea imaginatiei), cu sufletul sfartecat de neputinta umana asupra mortii fizice, cu o mare lacrimi latente, asteptand parca prilejul sa iasa la suprafata, sa-mi incetoseze ochii, in ciuda luminii lor si a zambetului vesnic din ei si de pe buzele mele. Ma zbat in permanenta intre doua lumi si inca ma tarasc, nu zbor! Incerc sa gasesc adevarul unic pe propria mea cale, Practic o autoeducatia continua, neobosita pe care mi-o aplic cu zambetul pe buze!" Acum doar sunt.
16 poezii, 0 proze
Neagu Romeo
...aparut pe lume vineri 13 iulie 1973 cu lovituri abrubte de palma de moasa peste fund va disparea la fel de brusc, insotit de lovituri abrubte de cazma ......si vom mai vedea noi daca a insemnat ceva pentru cineva. Bineinteles ca nu vom afla peste ani din manualul de limba si literatura romana, cum multi de pe aici poate trag speranta ...pentru ca nu e cazul... Desi timpul de care nu dispune niciodata, a curs nemilos peste acest presupus domn, el nu a invatat nimic de la viata, desi asta a crezut, nu i-a cunoscut indeajuns de bine pe oameni, asa cum ei au crezut, dar pe mai departe incearca sa-si mantuiasca sufletul, cum indeobste se crede. Ceva desene animate, ceva scoli, ceva filme-n cap, ceva joburi, ceva bani, ceva texte prin atelierul de pe agonia ... cam asta este toata distractia din viata acestui om. Un om mare pentru familia lui...o prezenta gri in spectrul vizibil. Un fassss minuscul pentru agonia...o mare cantitate de hidrogen sulfurat proiectata catre stratosfera....
33 poezii, 0 proze
Haran Giorgia
Sunt nascuta in 30 martie 1997,in Brasov. Momentan studiez arta la un liceu de specialitate, intr-o clasa de plasticieni. De mica am iubit sa desenez, pictez, compun,scriu. Arta reprezinta viata iar prin ea, portalul spre propria mea lume nu se va inchide niciodata. Nu am nevoie sa fiu iubita mai mult decat trebuie, prefer sa raman cu panza langa mine si penita din calimara decat cu oameni falsi ce imi distrug increderea. Nu sunt cine stie ce faptura deosebita, chiar daca unii asa ma considera. Sunt pur si simplu o marioneta care innoata intr-o mare plina de deseuri. Marea -viata- deseurile-necazurile- care polueaza marea. De ce m-am nascut? Sa fiu cineva. De ce traiesc? Sa ajung cineva. De ce am sa mor? Am sa mor drept cineva important. ~ multumesc tuturor cititorilor~ Sa pornim campania de "ecologizare" a marii~!
6 poezii, 0 proze
Hesiod
Hesiod (greacă: Ἡσίοδος) (aprox. sec. al VIII-lea î.Hr., Beoția) a fost un poet epic grec, considerat a fi, după Homer, cel mai vechi scriitor al Greciei.[1] Este autorul poemului genealogic „Teogonia”, consacrat panteonului divinităților elene, folosind tiparul mitlui și noțiunea vârstelor. De asemenea, tot lui îi aparține și poemul didactic „Munci și zile”, opera pătrunsă de poezia sinceră a naturii, calendar pentru agricultori și navigație, cu prețioase indicații. Hesiod era un agricultor, un poet-țăran, un om obișnuit cu viața aspră, pătruns de o mare stimă față de muncă, dotat cu un desăvârșit simț al realului, care vedea viața și oamenii așa cum sunt; un om care nu-și face nicio iluzie asupra realității sociale, dar este convins de triumful final al cinstei, hărniciei și dreptății. Hesiod este considerat, alături de Homer, părintele poeziei religioase, morale și didactice. În opera sa există referiri la propria biografie: tatăl poetului se...
0 poezii, 0 proze
Panait Cerna
s-a născut la 25 septembrie 1881 în localitatea Cerna, cu numele Stanciof(de origine bulgară). Opera sa literară este restrânsă: Poezii – 1910 , teza de doctorat "Poezia de gândire" și studiile despre Eminescu și Faust. Cerna ieșise în lume, cu versurile lui entuziaste și oneste, într-o vreme de mare fierbere culturală, când oameni și grupuri literare se băteau cu o aprindere în care se reînnoiau timpii celui dintâi și celui mai simplu naționalism literar român. Trebuiau glorii literare noi și mari, cu orice preț. Atunci manifestări de talente cât de puțin convenabile erau înălțate hiperbolic la rang de fenomene epocale; critici și școli se certau de la descoperirea lor, sau își făceau din ele arme pentru vajnicele lor emulații onorabile dar pătimașe. S-ar părea că, o clipă, însuși minunat cumpănitul Maiorescu a greșit la fel, deși nu în aceeași măsură ca ceilalți, în privința lui Cerna. Peste puțin, agerul și recele om a trebuit să se regăsească pe sine, și atunci, neapărat, de la el...
16 poezii, 0 proze
Anghel Alexandru Nicusor
Am 19 ani, m-am nascut in Bucuresti si tot aici am si crescut. Inca de mic, mi-a placut poezia, imi placea sa mi se citeasca din Nichita Stanescu, el fiind si poetul care imi ofera si o mare inspiratie. In timpul liceului, am inceput sa scriu poezie si proza scurta, iar doamna profesoara de limba romana mi-a inscris lucrarile la concursuri locale, unde am intalnit oameni noi, cu aceeasi pasiune ca a mea. Apoi, am publicat in fiecare luna cate o poezie in revista liceului, sub pseudonimul Devil. In prezent, studiez Geografia la Universitatea din Bucuresti, iar ca sursa de inspiratie, folosesc textele avangardiste.
4 poezii, 0 proze
Dancu Andreea-Diana
Am putut vreodată să aleg între a mă îndrepta către interior sau exterior? Am putut atunci, albă și nepăcătoasă, să-ți reintru în uter, Mamă? M-am încuiat pentru prima oară în propria-mi piele și apoi în pereți și granițe de timp și spatiu. Nu sunt decât omul-țestoasă, care, în ciuda zecilor de învelișuri de piele sau piatră... se teme. Ce pradă usoară. Țestoasă fiind, mă târăsc către mare. Marea de oameni - să mă înghită, să mă cuprindă, să mă înece. Căci în albastrul chipurilor, în albastrul mării mascate elegant pentru balul omenirii, zace negrul smoalei în care-mi odihnesc membrele. O să mă reproduc, asemeni reptilei leneșe pe care o reprezint printre voi, și apoi o să-mi depun ouăle minții sub nisip, ascunzându-le de vulturi. Imediat după, mă voi întoarce să mor pe propria-mi plajă de idei, știind că nu le voi mai vedea... niciodată. Sub piele și carapace - din noiembrie '88.
8 poezii, 0 proze
Vachel Lindsay
Nicholas Vachel Lindsay - poet, idealist, trubadur - este numit uneori \'cel de-al doilea fiu faimos al orasului Springfield\'. Ca orice tanar din centrul Illinoisului, a fost crescut in spiritul virtutilor propagate de catre Abraham Lincoln, cel mai faimos rezident al orasului sau natal. Si, la fel ca acesta, s-a aratat fascinat de oamenii simpli, pe care de multe ori i-a surprins in lirica sa. A urmat Colegiul Hiram, in Ohio, timp de trei ani, inainte de a studia arta in Chicago si New York. In final s-a orientat spre poezie, un domeniu in care a cunoscut cel mai mare succes. Prima recunoastere a unui text al sau s-a produs in 1923, cand revista \"Poezie\" i-a publicat poemul \"Generalul William Booth intra in Rai\", despre intemeietorul Armatei Salvarii. Armonia interrasiala a fost o preocupare a lui Lindsay, poemul \"Congo\" (in care se refera la viata negrilor) fiind unul dintre cele mai faimoase ale sale. Si-a petrecut mare parte din viata calatorind prin Statele Unite,...
3 poezii, 0 proze
Dragomir Rodica
Nepoata de tarani invartejiti in a pamantului munca,crescuta in ograda plina de oratanii si invatata ca oamenii ,,de la oras" sunt prea ocupati pentru a mai simti fericirea lucrurilor simple. 3 rugaciuni m-a invatat tataia,3 rugaciuni stiu si acum. Continui sa spun seara,inainte de culcare: ,,Tatal nostru", ,,Crezul" si ,,Inger,ingerasul meu". Din ce in ce mai rar totusi.Nu mi-s bigota,dar cred intr-o fiinta superioara care,din spusele mamaiei,s-ar numi ,,Dumnezeu". Cu ,,D" mare. M-am jucat ,,cu puta in tarana",am facut baie in garla,cozonaci din lut si friptura din ciocanei de porumb,dansam pe langa geamul caminului cultural- pe atunci discoteca-,incalecam sania dis de dimineata iar seara ma infruptam din placintele coapte in soba si laptele proaspat muls de la Joiana. Il primeam,din cand in cand, cu mare bucurie pe nenea care parca in fata portii un Oltcit alb si ma pupa pe frunte.Tin bine minte ca intr-o vara mi-a adus ochelari de soare cu rama din plastic alb. Dar cu mult mai...
24 poezii, 0 proze
florea vanda steliana
Ar putea să ne mire debutul întârziat al Vandei Florea cu volumul intitulat sugestiv „Catapeteasma luminii”. Asta pentru că Lightheart, așa precum o cunosc cei care ascultă emisiunea postului Radiolynx din București – Casa Poetescu, este o autoare care a cochetat de ceva timp cu poezia și chiar a participat la mai multe cenacluri literare. Totuși, din motive de nimeni știute, a preferat să-și tăinuiască manuscrisele și chiar să le dea uitării. Să fi fost teama, să fi fost neîncrederea sau nevoia unei intimități creatoare? Poate câte puțin din fiecare însă, până la urmă, Vanda Florea a înțeles că din moment ce primești un dar de mare preț precum poezia, trebuie să-l dai mai departe. Poezia nu este un act al egoismului. Ea poate vindeca suflete, poate lega punți durabile între oameni sau poate fi o cale spirituală. Chiar dacă volumul Vandei Florea cuprinde fascicule de poeme luminoase care ne pot trimite la Blaga sau „stoluri” de cuvinte cu iz stănescian, nu voi insista asupra...
12 poezii, 0 proze
O mare de oameni
de Petrescu Andreea-Ioana
O mare de oameni Înecați in cotidian Trăiesc vise adânci, Într-un somn profan. Un labirint creat Dintr-un neant inexistent, Pentru un simplu moft Al unui zeu dement. O mare de oameni Ce a secat...
O mare de uitare
de Ivanov Roxana
E trist că o mare întreagă plânge disperată, Îți plânge moartea sau plânge de a ta viață? Sublim e cântecu său funerar cu vocea-i înecată Iar odată cu tine marea se îmbracă-n ghiață... Mori liniștită...
Ochelari de văzut prin oameni
de Mihai T. Ioan
Epilog Se spune că în clipa morții vezi, într-o străfulgerare de secundă, oameni și întâmplări prin care ai trecut de-a lungul timpului, lucruri pe care le-ai uitat, despre care nici măcar nu mai...
O zi de iarnă ca de Crăciun
de Andrei Lucian
Pe când mama făcea chiftele, aseară, văzut-am pe geam c-afară a-nceput să ningă. Am început să țopăi de bucurie și să-mi frec palmele cu drag spunându-mi, în sinea mea, că dacă va continua să ningă...
Jurnal de drogată II
de Alina Maria Ivan
Merg printr-o mare de oameni și îi simt că le e silă de mine. Cred că put! Căcat! Mă doare în cur ce gândesc oamenii, numai de mi-ar mai trece durerea asta de oase! Am ieșit ca proasta degeaba că nu...
om pe drumul de fier
de badiu monica
nud colorat întins pe-un lotus sub o mare de nori, mă-ntind spre nemarginirea cuvântului ontologic, sunt doar o urmă de culoare pe-un zid gri și arțăgos. la drept vorbind, mă cheamă marea și eu uit...
