"Nobletea" – 869 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
GMGaloiu Marian
Am descoperit în Marian Găloiu un veritabil fieldworker, adică un cercetător de teren dedicat ținuturilor natale, un dumitreștean aplecat asupra trecutului acestui colț de țară, mult încercat de-a lungul istoriei. Într-o vreme în care – așa cum spunea Simion Mehedinți – „nepoții nu mai cunosc nimic din vremea bunicilor”, iar trecutul se destramă atât de repede, Marian Găloiu luptă pentru protejarea patrimoniului local de orice agresiune exterioară. De la „Ursul de la Plai” (Al. I. Zamfirescu) la Căpitanul Nae Constantinescu, de la calea ferată ce urca pe Valea Râmnicului la „Drumul Sării”, de la podul peste Râmnic la școala de băieți, cartea descrie realitatea de altădată a celei mai mari așezări rurale de pe Valea Râmnicului Sărat, cuibărită între dealurile curburii carpatice, la hotarul celor două vechi principate românești. O undă de regret transpare din lucrarea dumitreșteanului convins că, întocmai ca noblețea, trecutul obligă....
25 poezii, 0 proze
Sobi Marlan
tanar,plin de viata si de venin,suflet de o noblete sora cu prostia,putin paranoic dar fara tendinte maniaco-depresive,descendent dintr-o familie de rromi integrati in analele societatii romanesti de mai bine de un secol
5 poezii, 0 proze
GHGrigore Hagiu
Grigore Hagiu (27 septembrie 1933, Târgu Bujor–1 februarie 1985, București) a fost un poet român, din generația antiproletcultistă a resurecției și paradoxismului. Liceean fiind, debutează în anul 1950, cu poeme în spiritul epocii proletcultiste, în revista Tânărul scriitor. În 1952, este absolvent al unui liceu din Galați, urmând în aceiași ani școlari staliniști (1952–1954) cursurile Institutului de Cinematografie din București, cursuri abandonate, spre a se înscrie, în 1955, la Facultatea de Filologie, Universitatea din București. A fost redactor la diferite ziare și reviste: Drum nou, Luceafărul etc. După debutul editorial cu Autoportret în august (București, Editura pentru Literatură, 1962), Grigore Hagiu publică următoarele volume de versuri: Continentele ascunse (București, Editura pentru Literatură, 1965). De dragoste de țară (București, Editura Tine¬retului, 1967). Sfera gânditoare (București, Editura pentru Literatură, 1967). Noblețe de stirpe (București, Editura...
12 poezii, 0 proze
ACAurora Cornu
Aurora Cornu (n. 6 decembrie 1931, Provița de Jos, jud. Prahova) este o poetă, prozatoare, critică literară și actriță româncă. A fost soția lui Marin Preda timp de patru ani. În anii '60 s-a mutat la Paris. Opere * Studentă. Poem, Editura Tineretului, București, 1954 * Distanțe. Versuri, Editura pentru Literatură, București, 1962 * La déesse au sourcil blanc‎, 1984 * Romanian Fugue in C Sharp. A Novel and Nine Stories, 2003 * Fugă spre centru, Editura Albatros, București, 2005 (traducere de Radu Paraschivescu) S-a nascut in comuna Provita de Jos, judetul Prahova, intr-o familie de agricultori. Este o persoana care iradiaza o rara noblete. Are un aer suveran, fiind, in acelasi timp, o doamna foarte generoasa. Raspandeste siguranta omului incercat, care si-a dominat destinul, lasandu-l totusi sa isi faca mendrele. A trait o viata palpitanta, iesita din comun, din care a iesit invingatoare prin credinta si literatura. Apartine generatiei lui Nicolae Labis, cu care a fost colega la...
1 poezii, 0 proze
Nobletea
de buhai ana
fapte din trecute timpuri,au ramas ca maretie, pentru viitorul vostru,un simbol asa sa fie, sa traiti ca niste fiinte,care au pierdut curajul, sa alunge-ncet pacatul,care si-a urmat fagasul!. numai...
noblețea
de Bogdan Laurențiu Marin
prea bun pentru sculptor înseamnă prea bun, pentru a trăi înseamnă... moartea copacului copacului care n-a făcut nimănui vreun rău mai rău dar... concurența a fost acerbă în copilărie și mulți s-au...
noblețea obligă
de Roman Liviu
curând e seară te învăluie brațe și-n ceasuri târzii fețe de ceară parole și jargoane compun pasiunea nocturnă îmbracă țoale festive și-n zori aceleași veșminte îmbibate-n sudori vor cere tribut...
Focul sacru și noblețea unui popor
de Camelia Tripon
Focul sacru și noblețea unui popor Este vară. Soarele își face din plin simțită prezența, dar el nu este doar un astru; el reprezintă cel mai minunat simbol, acela al luminii spirituale, care a dus...
Adunați-vă surâsul să-i restituiți uimirii noblețea
de Ioan Silvan
Un pas neobservat făcut la întâmplare îți pare mai nimic, să mergi nu e sublim, și-atunci te-ntorci în trupul din care-ți cade umbra. Aproape e lăsarea-n lenevire a mișcării, se caută iar un ceas...
regula de aur a zborului
de cezara răducu
noblețea poate fi un act ridicol cât timp fiarele își spală trupul în apa noastră de botez trece plângând prin sânge desculță -libertatea ca o țară ce-și caută lutul tu îmi spui povești cu oameni-...
Poem cu stele orbitoare
de Silviu Somesanu
Noblețea încă se mai năpustește-n mine, întotdeauna caut să vindec orgolii, de la o vreme mă luminez la față când cineva-mi spune o vorbă înțeleaptă și tu vezi, ridici capul și speri la mai mult. Mă...
despre noblețe
de FLOARE PETROV
Noblețea reprezintă virtutea superioară a intelectului uman, al sistemului de gândire, dar și a sufletului. Noblețea este rezultatul caracterului rafinat, strălucitor, al comportamentului fin și...
instantanee mișcate
de Bogdan Nicolae Groza
spart diamantul își pierde noblețea - sticlă ordinară doar... căutând un loc în pagini nescrise cuvintele au ajuns fără amintiri... peste o dimineață apatică lebăda își risipește suflul cântând...
imn pe un vas de alabastru
de mircea lacatus
tu ai noblețea unei regine vestite chiar dacă umbli adesea în zdrențe podoabele tale din tinichea pe degetele desenate perfect strălucesc mai tare decât aurul de la temple pe chipul tău nu se așază...
Brățările regilor daci
de angela furtuna
Un prilej de a constata noblețea aurului și a artei de prelucrare dacice, eleganța designului și gustul desăvârșit al strămoșilor... De vizitat: timp de încă o săptămână, brățările se află la...
Albastrul dintre maslini
de Ioana Geier
Nu s-a închegat dimineața femeii din înalturi- noblețea stă în tălpile oarbe coborând sub albastrul dintre măslini să te caute nu,nici liniștea pe albul de narcise nu stă dreaptă la ce-ai rosti...
(a)temporalitate
de Daniela Luminita Teleoaca
ziua asta bizară care își tot face curaj să înceapă noblețea mea... răbdarea dusă până la stadiul de „îndelungă” felul în care îmi pun cizmele cu miros de piele proaspătă îmi analizez alura în cea...
În bob mai cred, în veghea lui sublimă
de Adrian Munteanu
în bob mai cred în veghea lui sublimă în șoimul treaz ce-a săgetat sorocul în brațul ferm care-ndârjește focul și în noblețea graiului prin rimă accept un semn să schimb cu el norocul și aripa ce...
mâna de pe umărul jucătorului
de Vasile Munteanu
pe oamenii aceștia i-am mai cunoscut camerele stau împrejurul lor aidoma pătratelor de șah o geometrie a ireversibilității noblețea diagonalelor oarbe simetria curbelor cu gâtul frânt și margini...
Iubindu-l pe Icar
de Grama Luiza-Adriana
Pe Icar l-am iubit în tăcere, Iubeam dorul de ducă din el Și noblețea din trista-i durere, Peste oameni părea cel mai cel. I-am dat bolta cerească din mine Zborul lui să îi pară sublim, Ochii mei îl...