"Neașteptatele așteptări" – 1560 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
ACalin daniel croitorescu
astept neasteptatul
11 poezii, 0 proze
Maria bumbacila
unele persoane apar pe neasteptate in viata ta si pleaca la fel cum au venit dar isi lasa pentru totdeauna amprenta asupra existentei tale..
7 poezii, 0 proze
CȘConstantin Ștefuriuc
(5.05.1946, Udești, Suceava – 1994, Suceava) „… un nostalgic fragil, cu himera adolescenței în priviri, un imagist volubil, cu ecouri romantice în auz, un liric suav, cu veleități amânate” – Laurențiu Ulici, în „România literară”, 25.01.1984. „Poezia …este expresia unui spirit genuin și iscoditor, naiv entuziasmat de miraculosul spectacol al lumii. De un imagism frenetic, versurile alcătuiesc un tablou antropomorfic, care impresionează prin asociațiile neașteptate, amintindu-l pe Ilarie Voronca…” („Literatura română contemporană”, vol.I, „Poezia”). Studii de ziaristică la București. Debutează cu poezie la ziarul „Zori noi” din Suceava. Colaborator la: „România literară”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Tribuna”, „Bucovina literară” etc. Plecat dintre noi înainte de vreme („Timpul trece,/te petrece,/dinspre leagăn,/înspre rece” - manuscris), Constantin Ștefuriuc și-a petrecut ultimele clipe într-un pat de spital, iar ultimele sale cuvinte au fost: „Doctore, te rog, dă-mi o...
2 poezii, 0 proze
BLBratu Ana Larisa
In maniera specifica lui Carl Gustav Jung, consider ca viata mea este o poveste a realizarii de sine a inconstientului. Am trait inca de cand imi aduc aminte de mine insami, o viata interioara cu intrebari autoadresate si cu raspunsuri, de cele mai multe ori neasteptate. Sunt un om care scrie din nevoia de a intelege aceasta lume de procese interioare si de a reusi de a reusi sa le reflecte in exterior. Incerc in mod constant sa-mi inteleg scopul in lume, iar nevoia de a scrie este o parte importanta a acestui scop. Am avut o lunga perioada in care am renuntat la scris, lucru care m-a ajutat sa ma inteleg, dar care m-a si rupt de mine. Acum am revenit la ceea ce unii oameni considera un dar, o sansa, dar si la ceea ce eu traiesc ca pe o nevoie spirituala: a-ti face un scop din a-ti pune in versuri lumea interioara.
37 poezii, 0 proze
ARArthur Rimbaud
Jean-Nicolas-Arthur RIMBAUD (Cherleville, 20 oct. 1854 – Marseille, 10 nov. 1891) Jean Nicolas Arthur Rimbaud (*20 octombrie 1854, Charleville-Mézières - †10 noiembrie 1891, Marsilia) a fost un poet francez, figură centrală a literaturii moderne, precursor al simbolismului. A început să scrie poezii deja la vârsta de 10 ani, în 1870 publică prima sa scriere "Les étrennes des orphelins". În același an, la 29 august, fuge de acasă la Paris, unde vagabondează și este închis într-o casă de corecție pentru minori. Este eliberat de un prieten al familiei, Georges Izambart, care-l readuce acasă. La vârsta de 17 ani, în 1871, scrie poemul esoteric "Le Bateau ivre" ("Corabia beată"), pe care i-l prezintă poetului Paul Verlaine. În aceste creații de debut se simte influența lui Charles Baudelaire, dar - în același timp - se recunoaște propria sa originalitate în asociațiile metaforice neașteptate și în amestecul între conștiința de sine și resemnare, care va fi prezent și în operele...
142 poezii, 0 proze
Jean Nicolas Arthur Rimbaud
Jean Nicolas Arthur Rimbaud (*20 octombrie 1854, Charleville-Mézières - †10 noiembrie 1891, Marsilia) a fost un poet francez, figură centrală a literaturii moderne, precursor al simbolismului. A început să scrie poezii deja la vârsta de 10 ani, în 1870 publică prima sa scriere \"Les étrennes des orphelins\". În același an, la 29 august, fuge de acasă la Paris, unde vagabondează și este închis într-o casă de corecție pentru minori. Este eliberat de un prieten al familiei, Georges Izambart, care-l readuce acasă. La vârsta de 17 ani, în 1871, scrie poemul esoteric \"Le Bateau ivre\" (\"Corabia beată\"), pe care i-l prezintă poetului Paul Verlaine. În aceste creații de debut se simte influența lui Charles Baudelaire, dar - în același timp - se recunoaște propria sa originalitate în asociațiile metaforice neașteptate și în amestecul între conștiința de sine și resemnare, care va fi prezent și în operele ulterioare. La propunerea lui Paul Verlaine, Rimbaud se stabilește în 1871 în...
0 poezii, 0 proze
Jean Nicolas Arthur Rimbaud
Jean Nicolas Arthur Rimbaud (*20 octombrie 1854, Charleville-Mézières - †10 noiembrie 1891, Marsilia) a fost un poet francez, figură centrală a literaturii moderne, precursor al simbolismului. A început să scrie poezii deja la vârsta de 10 ani, în 1870 publică prima sa scriere \"Les étrennes des orphelins\". În același an, la 29 august, fuge de acasă la Paris, unde vagabondează și este închis într-o casă de corecție pentru minori. Este eliberat de un prieten al familiei, Georges Izambart, care-l readuce acasă. La vârsta de 17 ani, în 1871, scrie poemul esoteric \"Le Bateau ivre\" (\"Corabia beată\"), pe care i-l prezintă poetului Paul Verlaine. În aceste creații de debut se simte influența lui Charles Baudelaire, dar - în același timp - se recunoaște propria sa originalitate în asociațiile metaforice neașteptate și în amestecul între conștiința de sine și resemnare, care va fi prezent și în operele ulterioare. La propunerea lui Paul Verlaine, Rimbaud se stabilește în 1871 în...
0 poezii, 0 proze
Neașteptatele așteptări
de Mihaela Roxana Boboc
Mâna ta pe obrazul meu Dulcele sărut al primăverii Pe tâmplele mele... Ochii mei în privirea ta Culcușul cald la adăpostul Cuvintelor tale. Adulmecându-ți mirosul Proaspăt de ploaie și vânt...
Fierberi
de Cristian Petru Balan
De când tu ești, de când eu sânt, Tot fluviul vieții e-un cuvânt. Lumina stă-n singurătate Și-n așteptări neașteptate. Răsare-atâta zare-n zări, Că-i fierbere-n întunecări. Și-atâtea zări răsar în...
Undeva
de Daniela Matei
Destin încețoșat, tăcere mută, Iubiri haotice în nopțile-altuiva, Priviri rătăcitoare, sevă scurtă Și așteptări neașteptate pe-undeva... Trăiri bătătorite în cenușă Goale tristeți în pernă, pe sofa;...
Asteptare
de dan
in linistea serii te aud venind pasii ce bad clipa si pamantul o cismea traieste din apa tasnind bancute in alb mangaie vantul iubito tu nu mai vii, e seara tarziu doar eu si cismeaua in parcul...
Așteptările
de Zoltan Terner
Așteptările Glose Aștept, aștepți, așteptăm. Ne cheltuim mare parte din suflet și din viață conjugând/trăind acest verb. Ce aștepți ? O venire. Pentru fiecare alta. Pentru mamă, venirea copilului....
sindromul penelopa
de Mariana Pancu
îmi măsor așteptările în anotimpuri, în cât de lung îmi e părul și cât de alb port mereu aceeași mască în același tipar, ruj long lasting ester lauder, mascara maybelline volum expres, parfum dolce...
Prețul singurătății
de Bogdan Butariu
- Mi-ai înșelat toate așteptările. Te porți urât cu mine și nu vrei să-nțelegi ce sacrificiu uriaș am făcut ca să putem fi împreună. Cosmina se așezase pe marginea patului și-i trecea prin păr...
Nisip II
de Bogdan Patrulesei
Nu îmi plac schimbările neașteptate. Rutina atât de plictisitoare pentru unii este pentru mine un mod de viață. Am nevoie să gândesc în prealabil orice modificare, să o vizualizez în minte de sute de...
Eternul soț
de Fiodor Mihailovici Dostoievski
I Velceaninov Sosi vara, iar Velceaninov — în ciuda așteptărilor sale — se văzu reținut la Petersburg. Călătoria plănuită de dânsul în sudul Rusiei fusese zădărnicită și sfârșitul procesului său nici...
Subconstient
de ADRIAN ANGHELESCU
Comoara care nu se vede Dar stă în noi ascunsă bine Este ceva care transcende Tot timpul dincolo de tine Cu forțe neobișnuite Și energii descătușate Ia-n stăpânire a ta minte Spontan și pe...
Exod în efuziune
de Silviu Somesanu
E o lume neștiută sau o părere de popor, o viață noduroasă pe care încerci s-o trăiești cu timpul femeilor care urcă prin vârstă și se grăbesc să numere nopțile cu deschidere la sublim. Le simt...
gone with the wind
de Ioan-Mircea Popovici
1. Chiar aşa Gândurile au strâns rândurile Întotdeauna ai fost propriul tău maestru Şi propiul tău ucenic Pagini de da şi de nu S-au adunat în inima ta Colna ta de joacă A devenit colnă de pictură...
Scrisori imaginare
de Vanghele Ion
Poate și tu plătești prețul singurătății, așa cum o fac și eu. Când las lumea undeva afară în spatele meu, pătrund în acele coridoare înalte, întunecate, pe care eu le numesc coridoarele timpului....