"Ne-asteapta viata" – 20277 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
ISIuliana Serban
M-am născut pe 2 iulie 1977, la Tulcea. Am început să scriu în 1997, din nevoia de a găsi o parte din adevărul despre mine și despre ceilalți oameni și de-a le împărtăși și lor ce-am găsit. Un poet a zis odată că "oamenii sunt răspunsuri care-și așteaptă întrebarea și se sting pentru că ea nu mai vine". Am vrut să-mi găsesc întrebarea... pe a mea și pe cea pe care trebuie s-o pun celorlalți. Tot din 1997 fac parte din clubul "Nouă ne pasă!", cea mai frumoasă și sinceră experiență cu oameni care mi s-a oferit în viață. Din 2000 sunt profesoară de informatică la Colegiul Național "Cantemir-Vodă" din București. Încerc să le ofer unor adolescenți motivația de a-și construi o viață frumoasă și scuturată de fals și convențional. În 2002 am publicat un volum de versuri, intitulat "Drum spre a fi".
100 poezii, 0 proze
Maftei Florentin
Evadare (tablou blitz spre un îndemn) Astăzi vremea însorită și al vremurilor caier M-au pornit, din cremenire, dând tribut un fel de vaier După luni de amorțire și noian de supărări, Teamă aspră de prigoană și pericol de-amendări! Cea mai de ales ocoală e spre râul ce îl știu; Scurt îmi asuprii căluțul, bicla-n rol de bidiviu, Înspre *Hatia Domnească, unde stiu eu o răstoacă De era cuibar de pește, lăng-a mănastirii toacă. Ierburile ce-mi lipsiră din timpuri de ghiocel Îs noian de albastrele, cimbrul si-n tufiș acel Fir măcriș cu frunza acră, lăstărișul din zăvoi Ține mura-n înflorire, ne asteaptă, cred, pe noi. Greieri în concert-orchestră masacrând tăcerea luncii, Cucul, numărând strigarea, îmi menește restul muncii, Iar o cucă mai blajină, din aval, un straniu capăt Mă avertizează cinic c-am trecut spre-al vietii scapăt. O înjur si-i strig: „cucoaie, nu mai arde-n glas furii, **Probozenii, or blesteme, că vei răguși-n Florii! Și, oricât, zeloasă cioară, tu încerci ca să mă sperii...
20 poezii, 0 proze
EDelena d.
de timp nevindecată, ne-nțeleasă zidită-n frig și-n oameni de zăpadă aștept să uit... ce liniște-i în toate și-albastrului din tine mă dau pradă
3 poezii, 0 proze
EGEugène Guillevic
Eugène Guillevic (semnând adeseori sub semnătura simplă Guillevic) a fost unul dintre cei mai mari poeți francezi ai secolului XX. Stilul său, foarte direct dar și sugestiv în același timp, se caracterizează prin respingerea metaforelor. A fost tradus în mai mult de 40 de limbi diferite în 60 de țări. A primit, printre altele, Premiul Goncourt (1988), Marele Premiu Național Pentru Poezie (1984) etc. *** Eugène Guillevic (Carnac, Morbihan, 5 août 1907 - Paris, 19 mars 1997) est un poète français de la seconde moitié du XXe siècle. Il ne signa jamais ses nombreux recueils que de son seul nom, Guillevic. Il vient au monde dans le paysage pierreux et marin de la Bretagne. Puis son père, d'abord marin, se fait gendarme et l'emmène à Jeumont (Nord) en 1909, à Saint-Jean-Brévelay (Morbihan) en 1912, à Ferrette (Haut-Rhin) en 1919. Après avoir passé un baccalauréat de mathématiques, il est reçu au concours de 1926 dans l'administration de...
2 poezii, 0 proze
André Gide
Né le 22 novembre 1869 à Paris, André Gide est le fils unique de Paul Gide, professeur de droit, et de Juliette Rondeaux, riche bourgeoise d\'origine normande. «Né à Paris, d’un père uzétien et d’une mère normande, où voulez-vous, monsieur Barrès, que je m’enracine? J’ai donc pris le parti de voyager.» À la mort de son père, Gide n\'a que onze ans. Il est donc élevé par sa mère dans une atmosphère de rigueur morale qu\'on a dit castratrice, entouré presque exclusivement de femmes. Il épousera Madeleine Rondeaux, sa cousine de Rouen, en 1895. Dégagé de tout souci financier grâce à sa fortune personnelle, Gide s\'oriente très tôt vers une carrière littéraire dont ses premiers échecs ne le détournent pas les Cahiers d\'André Walter (1891), publié à compte d\'auteur: il se déclare soucieux de produire une œuvre qui assure sa postérité plus que sa gloire immédiate. Après Paludes (1895), Gide se moque des symbolistes et de lui-même, il publie les Nourritures terrestres (1897). Ce livre...
5 poezii, 0 proze
BBBruno Bernier
Né à Lille en France le 2.03.1956. Directeur Editorial dans une société des sites internet et homme bleu de www.bleu.org Recueils de poèmes de Bruno Bernier Soleil Noir Soleil Bleu Musée Timbré Poèmes-Timbrés Soleil Nu Hotel Lutetia Soleil d\'Encre Soleil d\'Encre II
1 poezii, 0 proze
LSLéopold Sédar Senghor
Né à Joal, au Sénégal, le 9 octobre 1906, Léopold Sédar Senghor fait ses études à la mission catholique de Ngasobil, au collège Libermann et au cours d\'enseignement secondaire de Dakar, puis, à Paris, au lycée Louis-le-Grand et à la Sorbonne. Il est reçu à l\'agrégation de grammaire en 1935. Tout en enseignant les lettres et la grammaire au lycée Descartes à Tours (1935-1938), il suit les cours de linguistique négro-africaine de Lilias Homburger à l\'École pratique des hautes études et ceux de Paul Rivet, de Marcel Mauss et de Marcel Cohen à l\'Institut d\'ethnologie de Paris. Nommé professeur au lycée Marcellin Berthelot de Saint-Maur-des-Fossés en 1938, il est mobilisé en 1939 et fait prisonnier en juin 1940. Réformé pour maladie en janvier 1942, il participe à la Résistance dans le Front national universitaire. De 1944 jusqu\'à l\'indépendance du Sénégal, il occupe la chaire de langues et civilisation négro-africaines à l\'École nationale de la France d\'outre-mer. L\'année 1945...
15 poezii, 0 proze
Roberto Juarroz
Né le 5 octobre 1925 à Coronel Dorrego dans la province de Buenos Aires (Argentine), Roberto Juarroz a fait des études de lettres et de philosophie à l\'université de Buenos Aires et s\'est spécialisé dans les sciences de l\'information et de la bibliothécologie. De 1958 à 1965, il a dirigé la revue Poesia = Poesia. Il a traduit des poètes étrangers, notamment Antonin Artaud. Il a été l\'ami d\'Antonio Porchia. Entre 1971 et 1984, il a été directeur du Département de Bibliothécologie et de Documentation de la faculté de philosophie et de lettres de l\'université de Buenos Aires. Mal vu des militaires argentins, il a dû s\'exiler aux Etats-Unis et en Colombie. De retour en Argentine, il a dû affronter l\'intolérance, cette fois, des intellectuels de gauche. A nouveau exilé, il a voyagé. Il est devenu expert de l\'Unesco dans de nombreux pays d\'Amérique centrale. Sa compagne, Laura Cerrato, professeur de littérature anglo-saxonne à l\'université de Buenos Aires et poétesse, l\'a suivi...
9 poezii, 0 proze
MBMax Bilen
Né à Salonique, Max Bilen a fait ses études de littérature et de philosophie à l’Université d’Instanbul. En 1961 il s’installe en Israël, où après avoir été conseiller Conseiller Culturel culturel auprès de l’Ambassade de Turquie, il entame une carrière universitaire à l’Université de Tel Aviv. ESSAIS CRITIQUES ET ARTICLES Dialectique créatrice et structure de l’œuvre, Vrin, Paris, 1971. Ecriture et initiation, Presses de l’Université de Lille III, 1977. Le sujet de l’écriture, Ed. Gréco, Paris, 1989. Jabès, du déchirement à l’unité (Editions Champs, Vallon, 1989). Le Mythe de l’écriture - textes réunis par Jean-Jacques Wunenburger, Paradigme/Varia 22, 1999). *** Ecrivains juifs francophones en Israël (Ariel, Jérusalem, octobre 1963). Regards sur la littérature turque contemporaine (Keshet, Tel Aviv, 1963). Introduction à la méthode de Paul Valéry (Didactique, Presses de l’Université de Tel Aviv, 1972). Discours aliéné et sujet autonome (Le Discours et le Sujet, Université de Paris X...
6 poezii, 0 proze
RGRoland Giguère
Né à Montréal en 1929, Roland Giguère étudie la typographie, la gravure et la lithographie à l'École des Arts graphiques de Montréal puis à Paris. Animé par l'amour du livre, il fonde, en 1949, les Éditions Erta, d'où naîtront plusieurs dizaines de beaux ouvrages faits de mots et d'images. Il retourne plusieurs années à Paris puis revient au Québec où il sera maquettiste et professeur en arts graphiques. Au cours de ces années, Roland Giguère publie plusieurs recueils de poèmes. La publication, en 1965, d'une rétrospective de ses poèmes, L'Âge de la parole (1949-1960), marque une étape majeure dans la poésie québécoise, cristallisant les mouvements sourds puis l'effervescence qui animent la société d'alors. Roland Giguère prend place aux côtés de Gaston Miron, de Paul-Marie Lapointe et des poètes de l'Hexagone. Giguère est lu, étudié, célébré; son œuvre est couronnée de nombreux prix. Mais la force créatrice de Roland Giguère se déploie autant dans la dimension de son œuvre dessinée,...
25 poezii, 0 proze
Ne-asteapta viata
de pop romeo
Parca plang clipele arse de inimile noastre visand verdele cerului prin storurile trase S-a oprit secunda dezgolita de roua , din ochi ne curge sare prin amintirile rare Locul se stinge ecou , prin...
copii
de MM Bianca
Ma uit in jur si ma gandesc Ca toti am fost copii odata, Ne bucura ceva prostesc Dar nu pot sa imi amintesc. Fugeam prin parc si ne jucam Si pe atunci nu ne gandeam La ce viata ne asteapta Sau daca...
Simt că mă înec în lacrimi
de Dumitrescu Loredana
Simt că mă înec în lacrimi, atât de mult mă sufoc. Simt că inima-mi îngheță; nu mai vreau să văd, să aud sau să vorbesc. M-am săturat să fiu om, vreau să-mi schimb rolul. Doamne, cât crezi că mai pot...
Învitație, la viață…
de Mahok Valeria
Învitație,la viață… Cuibul berzelor ne așteaptă… Stânci golașe, în jur natură, Cu voințe pătimașe Toate sunt la îndemână, Viață vie sau furtună… Sub cerul capricilor, Cu ispite fără număr, Căci viața...
Viata rea
de Lazar Constantin
Amagiri si suspin, Nefericiri si doar chin. Viata cruda, viata nedreapta, Viata dura, asta ne asteapta. Oricat ai lupta si oricand, Nu vei putea birui nicicand. Nascuti prin durere, Crescuti in...
O singură viață
de Mario Paparadzzi
Atât mi-e ciudă pe astă lume, Cum în întreaga viață aleargă, Comori, și mici și mari, să adune, Ofilindu-și anii toți în grabă. Amestecăm ziua cu noaptea, Uităm că viața-i trecătoare Și îmbrăcăm...
viata
de nikita nikolae
lumea, pare atat de mare, dar e´ totusi mica. nu ne pierdem, nu murim. completam ceea ce tot noi am descompletat de-a lungul vietii. in urma nu lasam decat amintiri care se pierd in timp. nu luam cu...
Simplitatea care ne strigă pe nume
de Jolanda Dósa
Nu ne-am născut să stingem incendii de facturi și să numărăm zilele ca pe niște monede fără valoare. Ne-am născut să fim iarba care nu întreabă pe cine sprijină, ci doar crește, într-o încăpățânare...
Ne vedem când ne întâlnim
de Ion Rășinaru
Luna lui gustar, așadar e vremea să gust un ar cu zâmbete de capă și spadă, semănate cu pana pe tărâmul Foaie Verde. La ora zece și... o cafea fără cornuri, amfitrionul deschide tabăra cu......
nimic nu ne împiedică să fim fericiți
de Leonard Ancuta
ce ne împiedică să fim fericiți? pe buzele voastre de atîția ani această întrebare și mult mai multe răspunsuri. cerul atît de albastru încît se rupe sub greutatea albastrului, apa atît de proaspătă,...