"N-a existat niciodată vreun dumnezeu" – 21120 rezultate
0.05 secundeMeilisearchMatei Octavian
n.02 09 1986 .Imi place mult toamna precum si luna Mai. Un copil... Nu am avut intentia sa public niciodata, nimic.De scris scriu pentru sufletul meu.Cred in mine.Pe acest site am vrut totusi sa las cateva randuri drept multumire celor care, la randul lor, ma incanta cu frumoase cuvinte. Consider ca, pe cat posibil, poeziile nu trebuie criticate dintr-o perspectiva artistica, ele fiind ceva intim, pur. ( Scrie intotdeauna ceea ce simti,sentimentul brut:seva creatiei! - citat preluat de la Bejliu Anne-Marie [AnMar] ).In rest... o critica constructiva, inteligenta, este intotdeauna binevenita. http://www.chicagotribune.com/news/columnists/chi-970601sunscreen,0,4664776.column Maxima lui Ashely Montague Ideea este sa mori tinar, dar cit mai tirziu posibil. Simtul umorului nu-l au decit fiintele tragice. Dumnezeu exista iar cautarea lui trebuie sa inceapa in noi Intr-o zi "m-am indragostit nebuneste de-o fata" si toata poezia din mine a fugit in dragostea pentru ea. A da, adesea IS EXTREM...
15 poezii, 0 proze
florian abel
-Nascut intamplator si definitiv la 27-11-1962, ca cetatean al planetei, de nationalitate etnica, din care tara n-am plecat niciodata, spre cinstea mea si nepasarea compatriotilor. -Mort in mai multe randuri, cea mai lunga moarte - in cadrul unei casnicii de 15 ani, renascut de curand, cu o mare uluiala cum ca viata a mers inainte, ca lumea exista, traieste si scrie, chiar si fara mine, deci, se poate! -Executat tot felul de munci, de la cele de jos pana la cele si mai de jos, in afara de cele pentru care am fost calificat. Evolutia spiritual-politica: -'62 - '89, mai nimic, descoperit poezia, certitudini mare viitor, speriat, fugit. - '89 - sperat - '90 - '92, vazut sarle functii conducere, dezamagit - '92 - '96, scarbit - '96 - '2000 - scarbit in continuare - '2004 - renuntat a mai spera, rezumat la a-njura - '2008 - descoperit Agonia, redescoperit scrisul abelflorian@yahoo.com mess: cronopy_fi
188 poezii, 0 proze
Bogdan
m-am nascut la bucuresti, in sectorul 4, intr-o noapte, in zodia lunii; din perioada gradinitei imi aduc aminte de cateva momente antologice, pe care n-o sa le dezvalui aici, pentru ca imi sunt mult prea intime; am terminat si generala nr.1; aceasta scoala si-a imprimat amprenta asupra mea; inca o mai port; n-am luat niciodata premiul intai; n-am avut niciodata 10 pe linie; s-ar putea intelege de aici ca sunt un frustrat; nu e adevarat:);urasc hartiile pe care scrie diploma sau mentiune; liceul mi-a cladit personalitatea si mi-a ilustrat imaginea lumii din timpurile alea, care din pacate inca mai exista; invataturile din cei patru ani au fost putine si in acelasi timp multe:am invatat o groaza de lucruri pe care nu le-as fi invatat fara "ajutorul" liceului; n-am luat niciodata premiul intai sau nota 10; n-am participat la olimpiade sau la alte concursuri nationale; n-am fost in tabere sau in alte chestii de genul asta; insa mai mult ca orice, paradoxal, liceul m-a marcat; cum anume nu...
4 poezii, 0 proze
Andreea Vlad
Și chiar mă simt stingher De n-ar exista în a mea viață Poezia, pe post de genuncher Iar lumea costumată-n paiață. Poezia, acel eșec al tinerilor, acea reușită a lui Eminescu. http://martei.trei.ro
3 poezii, 0 proze
Alexandru Ion Furculita
Sunt un volum ce n-are titlu încă, Deși există-n mine tipărit - Volum unic, ce trebuie citit Rând după rând Și tot așa, la fel, De la-nceput și până la sfârșit - Până se va-nțelege ce daltă de oțel Va trebui să-mi sape titlu-n stâncă Atunci când titlul meu va fi găsit!... Multumesc lui Ion Minulescu pentru descrierea pe care mi-a facut-o.
10 poezii, 0 proze
Constantin Abăluță
Constantin Abăluță (n. 8 octombrie 1938, București) este un poet, prozator, critic, antologator și traducător român. Este diplomat în arhitectură (1961), pe care a practicat-o pâna în 1969. A debutat editorial ca poet în 1964. A mai scris și proză, teatru și dramatizări pentru radio. Într-o antologie publicată în anul 2000, Abăluță se descrie ca un poet al banalului. Adesea, poeziile sale încep cu un fapt banal, după care virează spre absurd. Totuși, în spatele exteriorului banal și absurd, se ascunde o realitate dură. În antologia Poezia română după proletcultism (ed. Ex Ponto, Constanța, 2000), alcătuită de Constantin Abăluță, prezența unor poeți fără prea mare cotă la box-office-ul literar este explicată de antologator prin aceea că atunci cînd își acordrează liric sensibilitatea cu expresia, poeții mărunți pot produce poeme antologabile. Opera poetică * Lumina pământului, 1964 * Piatra, 1968 * Psalmi, 1969 * Unu, 1970 * Eww Erre, 1972 * Poèmes. Art et poésie (1973); * Există,...
12 poezii, 0 proze
Dorina Maria Harangus
-sunt născută la 07.12.1970 în Dej jud.Cluj -absolventă a Universității Babeș-Balyai din Cluj Napoca, secția Teatru -din 1997 actriță la Teatrul Tineretului Piatra-Neamț -am debutat cu poezie în noiembrie 2001 în revista Convorbiri Literare (Iași) -alte apariții în revistele Cronica (Iași), Poezia (Iași), Revista Română (Iași), Ateneu (Bacau) Nu-i pot fi recunoscator lui Dumnezeu pentru ca m-a creat, dupa cum n-as putea sa-i port pica pentru ca nu exist, daca n-as exista.Andre Gide
37 poezii, 0 proze
Carlo Betocchi
Carlo Betocchi s-a născut la Torino în 1899. Lucrează în domeniul edilitar la Bologna, Triest, Roma pentru a se fixa (după ce a petrecut doi ani în Libia) la Florența. Aici scoate în 1923 „Calendario dei pensieri e delle pratiche solari” împreună cu Nicola Risi și Piero Bargellini. Este unul din colaboratorii asidui ai revistei „Frontespizio”, în a cărei colecție de poezie îi apare primul volum de versuri, Realtà vince il sogno (1932). Urmează: Altre poesie (1939); Notizie di prosa e di poesia (1947); Un ponte nella pianura (1953); Il vetturale di Cosenza, ovvero viaggio meridionale (1959); L\'estate di San Martino (1961); Un passo, un altro passo (1967); Prime e ultimissime (1974); Poesie del sabato (1980). A murit la Bordighera la 25 mai 1986. Există unii poeți ce se nimeresc poeți ca din „întâmplare”; nu au o „pregătire literară” propriu-zisă, vreau să spun că nu sunt „profesioniști”, nu au studiat adică literatura, nici n-o predau la Universitate, nici n-o practică în presa...
0 poezii, 0 proze
Cirstea Nicolae
Am scris toată viața, dar a trebuit să mi se nască prunca pentru a da piept cu cititorii... În anii ultimi de liceu profesorul de română, Pencioiu - Dumnezeu să-l răsplătească în veșnicie - îmi profila o carieră în ale literelor, că scriam bine, zicea el. Profesorul Diniș, habar n-am de mai trăiește ori nu, dar de bine tot îi urez, c-o fi aici ori dincolo, că, jur, cu mare și curajoasă deschidere m-a îndemnat să mă uit mai înapoi nițel, să-i aflu pe Hegel și Schopenhauer, pe anticii greci, pe gânditorii moderni francezi, și-mi dădea cărți îngălbenirte de vreme, broșuri de buzunar editate de edituri ce nu mai existau sub comuniști și asta fiindcă, zicea el, filosofia de-o preda la clasă era hârtie igienică. Roșie! Să fim bine înțeleși... Dar, după liceu a venit armata, facultatea și, offff, eu m-am făcut economist, casnicia și-apoi prunca. Obligații, frumoase obligații cărora ardeleanul din mine s-a dedicat cu pasiune. Scrisul a rămas într-un perpetuu plan secund. Că am mai scris câte...
38 poezii, 0 proze
Gustavo Adolfo Bécquer
Gustavo Adolfo Domínguez Bastida, cunoscut ca Gustavo Adolfo Bécquer (a adoptat acest nume după modelul fratelui său, pictorul Valeriano Bécquer) (n. 17 februarie 1836, Sevilla - d. 22 decembrie 1870, Madrid) a fost un poet și narator spaniol, aparținând romantismului târziu.S-a născut în Sevilla ca fiul pictorului José Domínguez Insausti, care își semna lucrările José Domínguez Bécquer, după numele de familie al bunicii sale. Mama poetului se numea Joaquina Bastida de Vargas. Pe linia paternă era descendentul unei familii de nobili flamanzi, Becker o Bécquer, care practicau comerțul și care s-au stabilit în capitala andaluză în secolul al XVI-lea. O dovadă a prestigiului lor este faptul că aveau drept de înmormântare într-o capelă a catedralei din Sevilla, încă din 1622. Casa sa natală nu mai există. A fost botezat în parohia San Lorenzo Mártir. Tatăl său a fost un pictor costumbrist andaluz, iar atât Gustavo Adolfo, cât și fratele său Valeriano, erau foarte talentați la desen. Dar...
9 poezii, 0 proze
N-a existat niciodată vreun dumnezeu
de Alina Dora Toma
Pantalonii mi s-au rupt în genunchi. Pentru tine s-au rupt! Pentru tine se cască grotesc două găuri hidoase, mânjite cu sângele adunat din praful drumului, pentru tine târâi printre ciulini piciorul...
Geniu Pustiu - de Mihai Eminescu
de Coco Chanel
Dumas zice că romanul a existat totdeauna. Se poate. El e metafora vieții. Priviți reversul aurit al unei monede calpe, ascultați cântecul absurd al unei zile care n-a avut pretențiunea de-a face mai...
Caietul cu proză
de Paul Pietraru
N-am putut să mai spun nimic. Îi ştiam în linii mari povestea, dar numai din auzite, şi era deprimant cum a murit o pasiune ca a lui din motive financiare. De treizeci de ani, de când a descoperit...
Despre post
de Cucu Constantin
Un fapt pe care nu mi l-am putut explica niciodată cu adevărat este postul. În sensul că deși înțeleg conceptul de post și realizez că a mânca mai puțin și mai vegetal nu poate fi (cu excepția...
Întâia venire -XV-
de Dan Gabriel
-XV- Cu toate ca bătrâna nu intra la mine în cameră, sau nu o făcea cât eram eu acasă, aveam grijă să pun cărțile bine, să nu fie în raza vederii sale. Pentru început spațiul de deasupra șifonierului...
Romania dupa 18 ani - Filozofie de buzunar
de Chivu Alexandru Marin
Mai sunt cateva zile si ajungem in anul 2008. Si-ar fi imaginat cineva ca asa arata Romania in 2008, asa dezbracata, asa carpita si rupta-n fund? O Romanie de carton. Dar cine se gandea acum 18 ani,...
Împotriva
de Daniela Luminita Teleoaca
A suferit atunci mai mult ca niciodată. Înțelesese, foarte probabil pentru prima oară, cât de relativ, cât de fragil era totul. Anomalia poate și-o imaginase ea, dar de la imaginație până la...
Dialoguri fără pretenții
de Florentina-Loredana Dalian
* - Cu ce ai putea cuceri lumea toată? - Niciodată nu vei putea cuceri o-ntreagă lume. Dar dacă insiști, îți voi răspunde astfel: jumătate îți va sta la picioare dacă îi vei zâmbi, cealaltă – dacă-i...
Azilul fara zile
de Bogdan Cercel
Azilul fara zile Ana o chema. ~nainte de ziua de azi as mai fi putut spune ca Ana o cheama. Dar s-a dus. S-a prapadit asa cum oamenii fac. Nici n-avea de ce sa mai stea. La 93 de ani ti-ajunge. Poate...
Îmbrățișări pentru Florentina (3)
de Florentina-Loredana Dalian
În camera de spital, Traian Olaru își aminti cum, a doua zi după discuția cu prietenul său, se frământase toată dimineața. Îi devenise clar faptul că Gheorghe făcuse aluzie la Florentina – psihologul...
