"Mariei de la lainici" – 16038 rezultate
0.02 secundeMeilisearchMaria Jorj
"Accentul sfâșietor (patetic), de spovedanie absolută, este numitorul comun al etapelor parcurse de lirismul Mariei Jorj, de la cartea de debut, intitulată Exerciții de normalitate (Ed. Dacia 1992), până la volumul de față. Adresată sieși, lui Dumnezeu sau nimănui, mai degrabă decât semenilor, confesiunea neîntreruptă (delimitată, grafic, doar de asteriscuri, ca de stele negre), ce străbate aceste poeme, circumscrie un spațiu psihic al separării, al exilului voluntar, al dezerțiunii." Dan Damaschin Prefață la volumul Iată, mă-ncumet – 2009
2 poezii, 0 proze
Georg Trakl
Poet austriac, născut la 3 februarie 1887 (la exact 5 ani de la nașterea lui James Joyce) în Salzburg, ca fiu al lui Tobias Trakl, comerciant șvab de proveniență bănățeană, și al Mariei Trakl; gimnaziul și liceul la Salzburg, cu două clase repetate; fire hipersensibilă, maladivă, citește mult, fiind impresionat mai cu seamă de Baudelaire și Dostoievski; încă din adolescență vădește înclinații spre alcool și droguri, nutrind și un puternic sentiment de dragoste pentru una dintre surori, Grete; la terminarea școlii intră practicant la o farmacie (1904-1908), în timpul liber complăcându-se într-o boemă obositoare, dar fondând și un club literar, lăsându-se antrenat în escapade nocturne, dar găsind și răgazul de a scrie poezie și teatru; în 1908 se înscrie la Universitatea din Viena unde obține, în 1910, diploma de farmacist; în 1911 îl cunoaște pe Ludwig von Ficker, editorul unei publicații de prestigiu, „Der Brenner”, la Innsbruck, care, intuind valoarea poetului și înțelegându-i...
261 poezii, 0 proze
Mateiu I. Caragiale
25 martie (12 stil vechi) 1885 Se naște la București Mateiu I. Caragiale, primul fiu, nelegitim, al lui I.L. Caragiale și al Mariei Constantinescu. 7 ianuarie 1889 I.L. Caragiale se căsătorește cu Alexandrina Burelly, aducându-l în noua sa familie și pe Mateiu. 1892 Mateiu devine elev bursier al Colegiului Sf. Gheorghe. 1892-1902 În timpul studiilor la Colegiul Sf. Gheorghe, Mateiu este pasionat de studiul istoriei și al heraldicii. 1901 Trimite de la Sinaia prietenului și colegului său de bancă Nicolae A. Boicescu, viitor genealogist, o scrisoare edificatoare pentru seducția pe care o exercita asupra sa lumea aristocrată. 1904 Când I.L. Caragiale se autoexilează la Berlin, îl aduce și pe Mateiu, pentru a-l determina să studieze dreptul. Viitorul scriitor își petrece însă timpul citind și vizitând locurile pitorești din capitala Germaniei. 1905 La începutul anului, nemulțumit de comportarea lui Mateiu, I.L. Caragiale îl trimite în țară. Mateiu Caragiale intenționa să se înscrie la...
26 poezii, 0 proze
Florica Mitroi
Florica Mitroi (15 februarie 1944, Giurgița, județul Dolj - 14 mai 2002, București) este o poetă. Este fiica Mariei (născută Doancă) și a lui Ion Mitroi, proprietar de moară. A absolvit în 1962 Liceul „Vasile Roaită\" din Râmnicu Vâlcea. În 1962 și 1963 a urmat cursuri de drept în cadrul Universității din București. Debutează în „Luceafărul\" (1966), iar editorial, cu volumul Rugăciune către Efemera (1969; Premiul Uniunii Scriitorilor), urmat de Diapazon (1973) și între cer și pământ (1976; Premiul Asociației Scriitorilor din București), în anii \'80 emigrează, plecând mai întâi în Israel, iar mai târziu în Canada. Mitroi a atras atenția criticii literare încă de la primele versuri. Dacă în cazul altor confrați opiniile erau controversate, în ceea ce o privește se poate vorbi despre o unitate a punctelor de vedere. Toți comentatorii au remarcat tensiunea emoțională și forța liricii sale, dar au subliniat totodată imperioasa necesitate a autocontrolului, a impunerii unei rigori...
1 poezii, 0 proze
George Coșbuc
George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud — d. 9 mai 1918, București) a fost un poet român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916. George Coșbuc s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață a citi încă de la vârsta de cinci ani. Poetul și-a început studiile la școala primară din Hordou, în toamna anului 1871, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a și a III-a, urmează cursurile școlii din Telciu, comună mare pe Valea...
102 poezii, 0 proze
MIHAIL TANASE
TÃNASE, Mihail, poet si prozator (n. 19 ian. 1971, com. Plopii Slavitesti, jud. Teleorman). Este fiul lui Aristide Tanase, tractorist, si al Mariei Tanase (n. Stavilaru), casnica. A urmat Scoala Generala cu cls. I-X din Plopii Slavitesti, (1979-1988). De la varsta de 14 ani, urmare unei boli progresive, este imobilizat într-un scaun cu rotile. A debutat publicistic cu versuri în ziarul Sibian „Editorial” (1997), editorial debutand cu placheta de versuri „Copilul din interior” (1997). A colaborat cu versuri la : Efectul de seara, Targovistea, Jurnal de Dambovita, Teleormanul, Legea lui trei, Cetatea Culturala, Amurg Sentimental, Revista sentimentelor literare, Sinteze Literare, Sud, Caligraf, Meandre, Miorita Noastra (S.U.A), Observator-Munchen (Germania). (Completare): In perioada 2005 – 2008 a colaborat cu versuri la : Tanarul scriitor (Rev. virtuala), Ecoul (Rev. virtuala), Observatorul Canada (Rev. virtuala), Observator Germania (Rev. virtuala), Agonia (Rev. virtuala), Poezia (Rev....
35 poezii, 0 proze
Barbu Cioculescu
Născut la 10 august 1927, Montrouge, Franța Poet, prozator, istoric literar, editor și traducător Este fiul Mariei (n. Iovițoiu), profesoară, și al lui Șerban Cioculescu, critic literar. Elev al liceelor „Gh. Lazăr” și „Sf. Sava” din București, urmează apoi literele și filosofia (numai doi ani), absolvind însă Facultatea de Drept din București, după întreruperi, în 1957. A debutat în 1942, la revista de poezie „Claviaturi” din Brașov. A fost, pe rând, redactor la „Luceafărul”, corector la Editura pentru Literatură, secretar de redacție la „Revista de istorie și teorie literară”, cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, editorialist, după 1989, la ziarul „Dreptatea”. A colaborat cu poezii, studii, articole, recenzii, la „Kalende”, „Viața românească”, „România literară”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Limbă și literatură”, „Secolul 20”, „Apostrof”, „Contrapunct”. A fost distins în anul...
1 poezii, 0 proze
Alexandru Teodor Stamatiad
Al. T. Stamatiad, pe numele său complete Alexandru Teodor Maria Stamatiad, a fost un poet român simbolist. Poetul preferat al lui Macedonski din ultima serie de discipoli, Al. T. Stamatiad s-a născut în 9 mai 1885 la București, fiu natural al Mariei Stamatiade și al locotenent-colonelului Theodor Pallady. Poetul era văr cu pictorul Theodor Pallady și cu Lucia Sturdza-Bulandra și fratele Alexandrinei Cantacuzino. Urmează liceul la "Matei Basarab" și "Sf. Gheorghe", în București. După trecerea licenței în litere, este numit profesor de franceză la Arad (1914), apoi la București. DEbutează, în 1905, sub auspiciile lui Macedonski, cunoscut în 1903, la cafeneaua "Kubler", alături de care va rămâne și atunci când se apropie de grupul Convorbirilor critice, unde-i pledează cauza pe lângă criticul M. Dragomirescu. După război, la reapariția Literatorului, în 1918, Stamatiad devine prim-redactor al revistei, funcție la care renunță în urma unei polemici patetice cu bătrânul "magistru", neurmat...
5 poezii, 0 proze
Victor Felea
Născut la 23 mai 1923 în comuna Muntele Băișorii (județul Cluj), ca fiu al lui Toader Felea, preot greco-catolic al Mariei. Licențiat al Facultății de Litere și Filosofie a Universității clujene (1948), el va ocupa posturile de referent literar la Teatrul Național din Cluj (1949-1950), redactor la Almanahul literar și apoi la Steaua (1949-1970); este redactor-șef adjunct la revista Tribuna (1970-1985). Din 1949 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Debutează editorial cu volumul de versuri Murmurul Străzii (1955). Colaborează la majoritatea revistelor din țară (Contemporanul, Gazeta literară, Cronica, Orizont, România Literară etc.). Premiul revistei Steaua (1968), Premiul Uniunii Scriitorilor (1971, 1983), Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca (1975, 1979). A publicat mai multe volume de versuri dintre care: Soarele și liniștea (1958), Revers citadin (1966), Ritual solitar (1969), Sentiment de vârstă (1972), Cântecul materiei (versuri alese, 1973), Cumpăna...
0 poezii, 0 proze
Victor Felea
Victor Felea (1923-1993) Născut la 23 mai 1923 în comuna Muntele Băișorii (județul Cluj), ca fiu al lui Toader Felea, preot greco-catolic al Mariei. Licențiat al Facultății de Litere și Filosofie a Universității clujene (1948), el va ocupa posturile de referent literar la Teatrul Național din Cluj (1949-1950), redactor la Almanahul literar și apoi la Steaua (1949-1970); este redactor-șef adjunct la revista Tribuna (1970-1985). Din 1949 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Debutează editorial cu volumul de versuri Murmurul Străzii (1955). Colaborează la majoritatea revistelor din țară (Contemporanul, Gazeta literară, Cronica, Orizont, România Literară etc.). Premiul revistei Steaua (1968), Premiul Uniunii Scriitorilor (1971, 1983), Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca (1975, 1979). A publicat mai multe volume de versuri dintre care: Soarele și liniștea (1958), Revers citadin (1966), Ritual solitar (1969), Sentiment de vârstă (1972), Cântecul materiei (versuri...
107 poezii, 0 proze
Mariei de la lainici
de Mocanu Adrian
Mariei de la Lainici Că stelele nopții își vorbesc, copilul înțelege asta! Prin vorba Ta Iisuse ești mielul. Prin ascultare Maica e oiță. Chipul Maicii este chipul răsăritului, Al Fiului este ca...
Lebedei nr.21
de Marinescu Victor
Oamenii de atunci aveau palmele adânci, uneori copiii nu se vedeau dacă aveau timp. Băteai mingea pe o stradă lungă de la un capăt la altul fără să primești un răspuns. Rămas mai puțin printre...
Proxima - Partea a doua: „Planeta Proxima”
de Cornelia Georgescu
*12. Convorbire între prieteni. Dimineaţa următoare, când se treziră, constatară lipsa Mariei de la bordul navei, dar nu intrară în panică, închipuindu-şi că aceasta se trezise înaintea lor şi ieşise...
Pe mătușa mea o cheamă Camelia
de Ruxandra Magdalena Manea
Pe mătușa mea o cheamă Camelia Marga se întinse pe pat. Halatul de baie îi dezvelise puțin din coapsa stângă. O coapsă cărnoasă, tânără, frumoasă. Genunchiul ei cu urme de lovituri din copilărie se...
Sentic - partea a V-a a volumului cu același nume
de florin caragiu
I. Ea venind în fugă, ridicând ochii ei la Mozart... (vioară obligată...) Ea ascultă Mozart; și punându-se ca sub un jurământ al ascultării, nu-și întoarce fața (nu, cum s-ar fi întors să privească...
puzzle
de Emma Greceanu
Au venit ploile. S-au pornit subtil. Au fost întâi picături mici, răzlețe risipindu-se neștiutoare peste asfalt, peste mașinile pline de praf și de sare, peste zidurile vechi, apăsătoare. Peste...
Ana
de Emma Greceanu
S-a trezit dimineață, deși era duminică, însă își simțea inima cumva , strânsă aiurea în ghearele incertitudinii. Trebuia să ajungă în oraș. -Mamă, azi trebuie să mă întâlnesc cu Adi, îmi dai bani de...
Pictura barocă : un cod moral strict, afirmat cu exuberanță
de Cristina-Monica Moldoveanu
Lumea picturilor baroce intrigă prin impunerea unor paradigme simple într-o exprimare explozivă, complexă, adesea factice în aparență pentru generația tânără. Este o lume a celor care au învățat în...
Proxima - Partea a treia: „Aventuri pe Proxima”
de Cornelia Georgescu
*40. Sărbătorind noul cuplu. Era ora 24.00, iar Lia aproape adormise, când auzi uşa camerei deschizându-se uşor. Tresări şi deschise ochii, să vadă cine ar puea fi. Prin întuneric, cu greu reuşi să-i...
Semn(al) de carte: Ioan-Mircea Popovici – „toamna, ca și ploile, vine de la histria/ l'automne, tout comme les pluies, vient de histria”
de George Pașa
În luna septembrie, a ieșit de sub tipar volumul de versuri „toamna, ca și ploile, vine de la histria (ziduri surpate)/l'automne, tout comme les pluies, viens de histria (murrailles écroulées)”...
