"Mărgăritar de rouă" – 1691 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
BMBogdan Margareta
Absolventa a facultatilor Filosofie (1995) , Teologie-Litere(Limba Rusa)(1997),Babes-Bolyai.Absolventa a Facultatii de Stiinte Juridice (2014). Master in Științe Penale(2015). Autoare a cartilor: 1."Sfanta Maria Egipteanca sau viata unei prostituate din Alexandria secolului IV"-2004.(roman) 2."In pat cu diavolul"("Înger căzut")- 2006.(proza scurta) 3."Avocatul lui Iisus"-2011.(proza scurta) 4." Monologul iubirii"- 2017, proza 5."Pedepsele corporale"-2017,(drept) 6. "Omorul calificat"-2017,(drept) NANU Țăran basarabean. Colhoznic, mai precis. Muncea în colhoz. Era căruțaș. Avea 2 iepe. Ale colhozului. Le spunea “fetele tatei” și aveau nume de floare. Erau înalte, roșcate, puternice, ca și caii nemțești, se lăuda el. Dimineața, la prânz și seara era cu iepele lui, ba le dădea de mâncare, ba le țesăla, ba le ducea la trap în stânga sau în dreapta, unde avea nevoie colhozul de ele. Parcă țin minte și azi cum stătea nanu în căruță, cu biciușca în mână, mergând prin sat, mândru...
1 poezii, 0 proze
MSMargareta Sterian
Margareta Sterian (n. 16 martie 1897, Buzău, România – d. 9 septembrie 1992) a fost o pictoriță, scriitoare și traducătoare româncă. A fost soția poetului Paul Sterian. Pictorița, poeta, romanciera, traducatoarea și scenografa, Margareta Sterian a lăsat o opera vastă și complexă, semn al autenticei vocații enciclopedice și al prea-plinului emoțional, care îi conturează un profil aparte in cultura națională. "În acest secol lumea a devenit un sat mare, se pictează și se inventează pretutindeni. Noile mijloace de comunicație au făcut un mare serviciu omenirii, dar nu știu dacă au favorizat descoperirea unor mari talente, de calibrul celor care s-au născut, au trăit și au creat în orașele renașterii italiene. Comunicațiile, aparatele, călătoriile au favorizat și pastișarea valorilor, imitațiile, pastișele de tot felul", mărturisea într-un interviu, spre sfârșitul vieții, iar opera Margaretei Sterian reflectă, în mod strălucit, spiritul său iscoditor, forța extraordinară de a nu se lăsa...
16 poezii, 0 proze
GMGeorge Mărgărit
Născut în satul Tomești, lângă Iași, la 27 ianuarie 1923. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie din Iași, secțiile franceză și filosofie, în 1945. Și-a luat licența în 1946. A murit la 29 august 1961. Este înmormântat în cimitirul sanatoriului Bârnova, lângă Iași. A fost redactor la ziarele “Victoria“ (București), “Moldova liberă“ (Iași), “Lupta Moldovei“ (Iași) și la revista “Iașul nou“, apoi “Iașul literar“, unde o vreme a fost și redactor șef adjunct. A publicat versuri și în: “Contemporanul“, “Flacăra“, “Flacăra Iașului“, “Gazeta literară“, “Revista fundațiilor“, “România liberă“, etc. Ediții cunoscute * Vulturii amiezii, Junimea, Iași, 1970 (ediție îngrijită de Lucian Dumbravă și Horia Zilieru) * Profeticul vis, Editura Princeps Edit, 2005 Ar mai putea fi și unele ediții interbelice, dar nu știu nimic exact despre ele.
7 poezii, 0 proze
CGCălin Gruia
Călin Gruia (n. 21 martie 1915; d. 9 iulie 1989) este un scriitor român, autor al unor volume de povești pentru copii și de versuri. Între anii 1951 și 1969 a fost redactor la emisiunile pentru copii ale Radioteleviziunii Române. Opere publicate: Moara lui Elisei (Editura Junimea, targoviste, 1979), volum ce cuprinde poveștile următoare: Scurteica verde Moara lui Elisei La poalele muntelui Femeia cu haine lungi Pantofii Fata lui Pricolici Comoara tâlharilor Orașul regelui Stânca de aur Țara-Visată Pădurea Margaritei, Editura Ion Creangă, 1987 Nuielușa de alun, Editura Ion Creangă, 1987 Vineri la amiază, Editura Pentru Literatură. 1962 Moara lui Elisei, Editura Junimea, 1979
2 poezii, 0 proze
Teodor Pică
Poet si traducator , a publicat in timpul vietii un singur volum de versuri (POEZII in Editura Eminescu/Bucuresti 1970 )Decedat la 16 iunie 1978 la numai cincizeci de ani . Teodor Pâcă (n. 1 ianuarie, 1928, Ploiești — d. 16 iunie 1978, București) a fost un poet (aparține structural curentului onirismului poetic) și traducător român. Studiază dreptul doi ani, după care se transferă la Institutul "Maxim Gorki" (prin 1949. Inițial membru al Partidului Muncitoresc Român, este exclus din partid și exmatriculat înaintea susținerii examenului de stat datorită unor păreri "revizioniste". Lucrează ca impiegat, profesor suplinitor, sortator de piei într-o tăbăcărie, vopsitor, zugrav, electrician.[1] La Medgidia este o perioadă antrenor de box. Boem din fire, este prieten cu printre alții Tudor George, Leonid Dimov, Florin Pucă, Stan Palanca, Virgil Mazilescu, George Mărgărit, Dumitru Țepeneag, George Astaloș. A publicat în timpul vieții un singur volum de versuri (Poezii, Editura Eminescu,...
14 poezii, 0 proze
CBConstantin Belimace
Constantin Belimace (n. 1848, Moloviște, Macedonia — d. 1928) a fost un autor de literatură cultă aromână, de aceeași origine. Studii primare în satul natal după care continuă la școala sârbă din Belgrad. În 1873 se mută la București, unde deschide un birt, ce devine pentru o bună perioadă de timp, locul preferat de întrunire a intelectualilor aromâni, printre care se pot menționa: Andrei Bagav, Constantin Caireti, Apostol Mărgărit, Tașcu Iliescu, s.a.m.d.. După 1890 revine în locurile natale fiind pentru o buna perioadă intendent al Liceului internat din Bitola, liceu cu predare in limba română. Colaborează la revistele și ziarele aromânești ale vremii. În 1922 Tache Papahagi publică în a sa "Antologie Aromânească" o mare parte a poeziilor lui Belimace. Poezia Dimindarea părintească devine în foarte scurt timp atât de populară încât este considerată adevaratul "imn" al aromânilor.
2 poezii, 0 proze
EBEta Boeriu
Eta Boeriu (n. 25 februarie 1923, Turda - d. 13 noiembrie 1984, Cluj-Napoca) a fost o scriitoare, poetă și o traducătoare română. S-a născut la 25 februarie 1923, la Turda. Pe numele său de fată, Margareta Caranica, Eta Boeriu a fost fiica lui Ion Caranica, profesor, și a Sevei (n. Capidan). A fost nepoata pictorului Pericle Capidan și a etnografului Theodor Capidan, precum și sora poetului Nicu Caranica. A urmat Liceul la Cluj (1933-1940) și Sibiu (1940-1941). Licențiată a Facultății de Litere și Filosofie din Cluj-Sibiu (1941-1945). A participat la ședințele Cercului Literar de la Sibiu. Este considerată a fi cea mai importantă traducătoare din limba italiană în limba română din toate timpurile. Poezii Ce vânăt crâng, 1971 Dezordine de umbre, 1973 Risipă de iubire, 1976 Miere de întuneric, 1980 La capătul meu de înserare, postume, 1985 Din pragul frigului statornic, antologie poetică, 1999 Traduceri Giovanni Boccaccio, Decameronul, 1957 Cesare Pavese, Tovarășul, 1960 Giovanni Verga,...
4 poezii, 0 proze
VEVictor Eftimiu
Victor Eftimiu (1889-1972) Victor Eftimiu (n. 24 ianuarie 1889, Boboshticë, Albania - d. 27 noiembrie 1972) a fost un poet, dramaturg, povestitor, traducător și academician român. Victor Eftimiu a fost un poet, dramaturg român interbelic, autorul pieselor de teatru în versuri Înșir'te mărgărite, Omul care a văzut moartea, Cocoșul negru, Prometeu. A introdus teatrul poetic în România după modelul lui Federico Garcia Lorca în literatura spaniolă. Teatru Cocoșul negru Înșir-te mărgărite Prometeu Thebaida, Ringala, Dansul milioanelor Omul care a văzut moartea Inspectorul broaștelor Marele duhovnic Haiducii Parada Pană Lesnea Rusalim Strămoșii Crinul vieții Volume de versuri Poemele singurătății, 1912; Odă limbii române, 1958; Minciuni terestre, 1961; Poezii, 1964. Beletristică Kimonoul instelat
16 poezii, 0 proze
Dumitru Crudu
Dumitru Crudu (n. 1968, satul Flutura, județul Ungheni) este un poet și dramaturg din Republica Moldova . A fost student în Chișinău, Tbilisi, Brașov și masterand la Sibiu. A lansat în anul 1999, împreună cu Marius Ianuș, un nou manifest literar intitulat fracturismul. Câștigător al Concursului de dramaturgie Cea mai bună piesă românească a anului, organizat de Uniunea Teatrală din România (UNITER) și de Fundația Principesa Margareta a României, ediția 2003. Este membru al Uniunii Scriitorilor și al Uniunii Teatrale din Republica Moldova, al ASPRO și redactor al revistei web „Tiuk (k-avem kef)”. Falsul Dimitrie, poezie (1994) \'E închis vă rugăm nu insistați (1994) Șase cânturi pentru cei care vor sa închirieze apartamente (1996) (poezie) Crima sângeroasă din stațiunea violetelor (2001) Salvați Bostonul (2001) Duelul și alte texte (2004) (teatru) Steaua fără... Mihail Sebastian, (2006) , ed. Cartea Românească, București (teatru). \"Macel in Georgia\" (2008), ed.Polirom Iasi (proza)
0 poezii, 0 proze
Ioan Cutova
CUTOVA, Ioan (n. 13 iulie 1919, Veria, Grecia - d. 17 mai 1992, Bistrița-Năsăud), poet. Fiu al Haidei și al lui Nicolae Cutova; I.C. face școala primară la Veria și Grebena, în școli românești, apoi în România, la Târgu Mureș, unde își încheie studiile liceale. A absolvit Facultatea de Litere și Filozofie din București în 1944. În 1945, alături de Ion Frunzetti, Mihail Cosma, Victor Torynopol și Margareta Dorian, primește premiul pentru poezie al Editurii Forum. Comentând producția lirică a acestor poeți, Perpessicius scrie despre volumul Cerc vicios, prima carte a lui I.C.: "Peisagiului exterior, de culoare industrală și proletariană, i se substituie dialogul cu sine însuși, elegia autumnală a sufletului invadat de nevroze, de aspirații nelămurite, de vise interzise, de miragii proiectate, cum stă bine oricărei poezii adolescente, în ostroavele închipuirii și ale neființei". Scriind în limba română, în care fiorul liric este "atât de manifest, dar cu atâta luciditate temperat"...
1 poezii, 0 proze
Mărgăritar de rouă
de Gabriela Marieta Secu
Mărgăritar de rouă, Lume dată in două... Să mi se face sete, Clipă si amurg... In ochii mei Ca noaptea Să auzi că-n vise plouă Că frunza in nuc De verde S-a ruginit Si cade In cuibul tău de cuc.
Clipa haș
de Gabriela Marieta Secu
Încerc să mi te recostitui aproape tridimensional și te adun de pretudineni din spațiul-timp sentimental și nu știu cum și nu știu unde doar zâmbet parcă îmi apari... Privesc pierduta noastră gara cu...
serenadă de fluture
de FLOARE PETROV
îți fac iubite serenadă sub balcon să-mi simți iubirea cum te asaltează să-ți dansez ca un fluture ieșit din cocon care zboruri spre cer proiectează. savurez fericirea din cupa de nectar scriind...
veac beligerant
de FLOARE PETROV
luna varsă-n mine lacrimi de chilimbar cad stelele rănite una câte una a început în est războiul barbar sufăr mă frământ nu îmi e totuna. stau de veghe pe o bornă de hotar cu rugăciuni sub fruntea...
Cheama-ma
de EL WAKIL SILVIANA
Arunca geana in lumina Amurg tarziu de primavara timpurie Si spune-ti o dorinta noua, Dar ea sa fie...\"cheama-ma\". Strange un pumn de lumina Din amurgul zilei de ieri, Deschide-l incet pe inserat,...
Ce-mi inspiri tu mie...
de Andrici Andreea
Soare pal în fața ta, Raze blânde, catifea, Peruzea din ochii tăi, Sorginte-al melancoliei... În depărtare-o stea răzleață, Ca și tragica ta viață, Zi frumoasă, ca și roua de pe flori, Rai cu îngeri,...
roua ca margaritar
de Carmen Moraru
Strecoară-te afară vifor din suflet și poartă-mă spre cețuri. Acolo calea o voi rătăci și roua n-o voi căuta. Dă-mi suflul violet din primăveri pierdute și albe scînteieri din boabe de mărgăritar. Și...
Þara Părinților cu Inimi de Aur
de Elia David
Unde este Þara Părinților cu Inimi de Aur? E acolo unde roua copilăriei strălucește pe toate florile tristeții și bucuriei Acolo unde, în grădina secretă a inimii, o balanță micuță poate să țină în...
Visare într-o zi de vară
de Silviu Somesanu
Ploile mărunte își sterg fruntea de nori, straturi de ceață se ridică pe coridoarele cerului, neliniștite formele de relief se țin strâns de mâini. O muselină fină îmbracă orizontul dinamic și se...
toamna, ca și ploile, vine de la histria
de Ioan-Mircea Popovici
grațiile s-au desprins de muze dansând printre trestii în ochiuri de apă valuri trec pe dinăuntru deasupra un pește își caută aripile încep să-mi aduc aminte de unde vin starea aceasta și sarea mării...