"Lumânările ard" – 6357 rezultate
0.01 secundeMeilisearchNoica Rafail
Parintele Rafail Noica Fiul al marelui filosof român Constantin Noica, părintele Rafail s-a născut în anul 1942. În familie primește o educație creștină sumară (practicarea credinței se reduce doar la mersul la biserică de Paști pentru a aprinde o lumânare). La vârsta de 13 ani pleacă împreună cu mama (era englezoaică) și cu sora lui în Anglia cu scopul primirii unei educații mai alese. Vârsta căutărilor se manifestă și în latura spirituală. La început merge la anglicani însă "atmosfera era foarte sărăcăcioasă, foarte rece, plicticoasă chiar. Nu în sensul că te-ar apuca căscatul în biserică, ci în sensul că nu te hrănea cu nimic" (Celălalt Noica – mărturii ale monahului Rafail, însoțite de câteva cuvinte de folos ale părintelui Symeon, ediție îngrijită de Pr. Eugen Drăgoi și Pr. Ninel Țugui, Editura Anastasia, București, 1994, pag.24). Trece apoi pe la penticostali, congregaționaliști, Armata Salvării etc.; cel mai mult rămâne în cadrul comunității baptiste (un an și jumătate). În...
2 poezii, 0 proze
CAcorina addreea
ai cuvinte dulci...ma seduci...crezi ca merge asa..nu conteaza vb ......zimi orike beby...te inping usor in dormitor...stiu ca iti place asa...pas cu pas..eu ma las prinsa in vraja ta...mai putina lumina as vrea..lumanari...duar atingerea ta...toata noaptea voi fi duar a ta...stiu ca asta ai vrea...asta imi place tot ce faci...cu trupul tau ma acoperii.....ai vrea sa ma dezbraci..eu te las sa ma descoperi...te seduc..te alung...stiu ca iti place asa........toata noaptea eu sunt FANTEZIA TA...
2 poezii, 0 proze
LBLaura Bran
Din ce in ce mai des ma ratacesc in cautarea ta in cautarea Dumnezeului meu cu o nemernica truda, ma straduiesc sa tes propria mea ruga propriul meu crez. E noapte adanca-n suflet si-n minte noapte de Dumnezeu noaptea propriului "Eu" Ma straduiesc din greu sa gasesc un loc sfant in acest pamant de trup care sunt. As vrea s-aprind o lumanare pentru speranta ce-a murit sa bat clopote pentru fiecare pacat faptuit si sa ma cobor ca-ntr-o incercuire de ape in propriul meu aproape.
6 poezii, 0 proze
RNRafail Noica
Rafail Noica (n. 1942) este un ieromonah ortodox la Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul din Maldon, Essex, Anglia, iar din 1993 sihastru în Munții Apuseni. Este fiul marelui filosof român Constantin Noica. Părintele Rafail Noica s-a născut în anul 1942. În familie primește o educație creștină sumară, practicarea credinței reducîndu-se doar la mersul la biserică de Paști pentru a aprinde o lumânare. La vârsta de 13 ani pleacă împreună cu mama sa (care era englezoaică) și cu sora lui în Anglia, cu scopul primirii unei educații mai alese. Vârsta căutărilor se manifestă și în latura spirituală. La început merge la anglicani însă "atmosfera era foarte sărăcăcioasă, foarte rece, plicticoasă chiar. Nu în sensul că te-ar apuca căscatul în biserică, ci în sensul că nu te hrănea cu nimic". Trece apoi pe la penticostali, congregaționaliști, Armata Salvării etc.; cel mai mult rămâne în cadrul comunității baptiste (un an și jumătate). În protestantism se poticnește în special în textele...
5 poezii, 0 proze
Bangau Cristina Simona
hmm... i can be whatever you want me to be... ...ador zilele de toamna tarzii, in care simt ca e ultima zi cu soare care va mai exista... cred ca intr-un final vom ajunge cu totii sa suferim de depresii, degradandu-ne treptat, pentru ca aceea entitate suprema sa poata savura momentul in care ne vom autodistruge prin combustie interna... imi place teatrul de calitate, lectura, intr-o zi in care s-a intrerupt electricitatea din cauza furtunii, la lumina unor lumanari pe cale sa se stinga. imi place sa cred ca exista sfarsitul lumii... lipsit de paradis totusi. as vrea sa pot crede in basme cu creaturi fantastice, in care mai exista o farama de speranta in zambetele schingiuite de caldaramurile mizerabile. cand voi simti prima urma de fericire adimensionala, nedistorsionata, ma voi arunca de pe o stanca, in speranta ca voi reusi sa strang in gheare, nemurirea. pana atunci, iubesc...un nu stiu ce, nedefinibil, pe o margine de banca deformata de imaginea soarelui oglindit in ghetarul pe...
1 poezii, 0 proze
George Vasilievici
„de o vreme înotai într-un zid. azi ai găsit ieșirea, pe partea cealaltă. eram cu tine când mi-a venit în cap asta: Te iubesc, moarte. Eu tot la tine mă întorc. Viața e doar o simplă aventură. Te iubesc, viață. Eu doar cu tine vreau să fiu. Moartea e doar o căsnicie aranjată. ai râs, tu ai fi inversat strofele. fie, le inversez, întoarce tu zidul”. (Mugur Grosu) A murit George, cu îngerii lui cu aripi de lame de ras care fumează pe la spatele lui Dumnezeu și îi aprind lumânări în față. A murit George, cu copil cu ochi bătrâni, care a privit prea mult în interiorul lumii și a scos de acolo urâtele și frumoasele, fără să aleagă. A murit George, petrecut de necredința prietenilor în dispariția sa... în Săptămâna luminată... „Acum aproape patru ani făceam cunoștință cu George Vasilievici. A trebuit să-mi spună atunci cea mai cruntă veste. Că a murit tata... Nu am putut atunci ajunge acasă și am făcut stenciluri cu Tatăl Nostru în neștire, supravegheat de George, Mugur, Miki, Alina......
0 poezii, 0 proze
Lumânările ard
de Oana Petcu
Așezați față în față, ea privind pe ecranul uriaș din spatele lui, o scenă de iubire el, atent, în timp ce soarbe zgomotos supa, la scena de luptă dintr-un film de acțiune, derulat pe celălalt ecran...
lumânările ard
de ILIE GRIGORE
stau rânduiți colaci bolțiți cu lumânări, pe masa noastră, în noi nu e nici rece, nici cald, miroase-a tămâie și-a lacrimi prin casă, sleite de-un dor nesecat, nu-i cald, nici nu ninge, și cerul,...
Bunicul
de anca codrea
Bunicul Lumanarile ard pentru sufletul tau In amintirea ta, tu cel care invocai des moartea Pe patul tau de fildes unde lipsea Bunica. Lumanarile ard pentru sufletul tau liber Ce se plimba acum pe...
Promisiune
de tincuta horonceanu bernevic
Astăzi mi-am gătit casa cu muguri de salcie Mâine e ziua mea Lumânările ard de la Paști neobosite nu și-au pierdut speranța că te vei întoarce, tată. În ceruri plouă Aici e liniște Neschimbată e...
prelins spre mutarea finală
de Elena Toma
ne-au prins zorii încurcați în jocul preferat al vieții șah dat simțurilor în așteptarea remizei amețite de propriul parfum lumânările ard inegal și nedrept calul nechează obosit între diagonale...
dincolo un alt cer și o altă lume
de Any Tudoran
m-am născut de ziua morților într-o toamnă.. lumânările ardeau pe înserat în dealul cimitirului catolic când popa unguresc și-a deschis larg roba ca aripile negre ale liliacului mama a simțit că e''...
tu visezi înainte
de paparuz adrian
să adormi sună la ușă țiganca tatuată nike ghiocul nu minte frumoaso te vei mărita cu harap roșu la televizor s-a anunțat de vreme și destin nu te poți ascunde nici o dată tu nu ți-ai amintit ziua...
poezii de dragoste
de x
O adiere printre pomi și liniște, raze de stele, prea multe pe cer pătrund printre ramuri, dureroase fâșii, câtă tăcere doarme pe frunze și nu știu de unde-ai să vii. Iarba sub pași suspină ca o...
poeme de iubire
de x
O adiere printre pomi și liniște, raze de stele, prea multe pe cer pătrund printre ramuri, dureroase fâșii, câtă tăcere doarme pe frunze și nu știu de unde-ai să vii. Iarba sub pași suspină ca o...
tainica cină
de Doru Alexandru
urme de lacustru murdar într-un apus ce se pregătește, ascuns, să își înfigă colții... te târăști cu greu, însetat, prin mizerul noroaielor lumii, cărându-ți povara de-o viață - undeva pe drum...
Vremea
de Vanghele Ion
Încearcă să plouă, încearcă să ningă, E iarnă, sau nu e? Ori poate-i vreun moft, Se lupt-amândouă căutând să învingă, Și apa pătrunde adânc în pantof. Corsarii prin preajmă, cu bărci și cu plute, Se...
monsieur octopus
de Fluerașu Petre
* intră în catedrala de argint lumea așteaptă timpul încleștărilor privește și învață valurile îmbrățisează nisipul storcind plăsmuiri deasupra norilor realitatea își scuipă îngerii de carton aleargă...
o încăpere din viața lui ivan denisov
de dan mihuț
mă închid perfect între ziduri, igrasia îmi face imaginea să-mi semene mai bine decât oglinzile. pete alungite și simple cu o viață lipsită de limbaje conceptuale. aici trăiește un bătrân. de fiecare...
nu-i nimic
de razvan cirezaru
ruinele dineurilor vulgare... umbre taie-n curbe umede resturile unei cine canibale. prea multă sete inundă rozele goale săpate în trunchiul unei pietre de ceară arsă în inimă. greșeală. crimele...