"Le-a urat mirilor de bine" – 20745 rezultate
0.05 secundeMeilisearch
MTmircea trifu
A fi poet nu e dacit întâmplare . Trebuie să știi însă, Prețioaso , că numele acesta de poet , foarte puțini îl merită , așa că eu unul nu-s dacit un iubitor al poeziei , iar pentru ceea ce-mi face trebuință , nu mă duc nici să cer , nici să caut versuri străine : cele pe care le am , sunt ale mele, dar asta nu înseamnă că sunt poet. Poezia trebuie folosită ca un giuvaier foarte prețios, pe care stăpânul lui nu-l poartă in fiece zi și nu-l arată oricui , nici la orice pas , ci numai când se cuvine si are temeri să-l arate. Poezia e o prea frumoasă domnița , neprihănită , cinstită , cuminte , iscusită , sfioasă si retrasă între hotarele înțelepciunii cele mai înalte. E prietena singurătății , îi țin de urât izvoarele, o mângâie pajiștea , îi descrețesc fruntea copacii , o învelesc florile , și-n cele din urma, ea însăși îi desfată și-i instruiește pe toți cei ce se împărtășesc dintr-însa. MIGUEL DE CERVANTES SAAVEDRA NUVELE EXEMPLARE "TIGANCUSA".. Publicat doua volume de...
812 poezii, 0 proze
EBElisabeta Bogatan
Elisabeta Bogățan s-a născut la 14 septembrie 1949, în Sânnicolaul Mare, județul Timiș. Clasele primare și liceul le-a făcut la Sânnicolaul Mare. Între 1967-1972 a urmat cursurile Universității din Timișoara, Facultatea de Filologie, secția română-franceză. A debutat în “Forum” , Timișoara), nr. 3-4 / (9-10) din 1970 . Urmează un hiatus imens, în care a fost total absentă din viața literară și publicistică, până după revoluția din 1989. În 1990 a fost redactor la periodicul Datina, în 1993 redactor la publicația Noi, iar în 1996 redactor la publicația Vestea. Între 2002-2003 a fost redactor la Provincia Corvina În 2003 a fost înscrisă ca membru al APRP ( Ateliers Poétiques du Roman Pays ), Rixensart, Belgia În 2004: redactor asociat la Sinteze literare. În 2004 devine membră ABI (American Biographical Institute) și Professional Women’s Advisory Board 2004 -2012: director al Editurii Confluențe, Petrila 2005-2009 : redactor la revista Viața de la Est la Vest. Din 2006: redactor-șef la...
3 poezii, 0 proze
ZLZorica Lațcu
Zorica Lațcu s-a născut pe 17 martie 1917 într-o familie de ardeleni refugiați în Ungaria, în timpul Primului Război Mondial. Copilăria și tinerețea și le-a petrecut la Brașov. Între anii 1936-1940 a făcut facultatea la Cluj, studiind filologie clasică - limba greacă și latină - și, pe lângă aceasta, a urmat cursurile Facultății de litere, limba și literatura franceză. După terminarea studiilor, a lucrat ca preparator principal la Institutul Român de Lingvistică din Cluj. Aici a colaborat la Dicționarul Limbii române al Academiei Române, coordonat de Sextil Pușcariu. Zorica a început să scrie încă din perioada adolescenței, iar din 1941 ajunge să publice la revista Gândirea, întâi poezii inspirate din mitologia greacă și, mai târziu, cu tematică creștină, pline de vibrație mistică. Primul său volum, intitulat Insula Albă, a apărut în 1944, la Editura Dacia Traiană din Sibiu. Patru ani mai târziu apare Osana Luminii, Editura Episcopiei din Cluj și, în 1949, Poemele Iubirii, la Editura...
39 poezii, 0 proze
PVPan M. Vizirescu
A plecat dintre noi Pan M. Vizirescu, decanul de vârstă al scriitorilor români. S-a născut în satul Brăneț, județul Olt, la 16 august 1903. A urmat școala primară în comuna natală, apoi la Slatina. Studiile secundare și le-a efectuat la Colegiul Național din Craiova. A absolvit cursurile Facultății de Litere din București, obținând licența în anul 1929. În anul 1938 și-a trecut în palmares doctoratul în Litere și Filosofie cu mențiunea "magna cum laudae". A intrat în învățământ ca profesor la Liceul Militar din Cernăuți, apoi a fost mutat la Liceul Comercial Carol I din București _ la catedra pe care o avusese George Călinescu. A fost director de cabinet la Ministerul Propagandei sub miniștrii Nichifor Crainic și Alexandru Marcu. Din 1940 până la 23 august 1944 a fost subdirector la radiojurnal în cadrul Societății Române de radiofuziune. În anul 1945, Pan M. Vizirescu a fost condamnat de așa-zisul Tribunal al Poporului, organizație-instrument a guvernului Petru Groza, creată după...
3 poezii, 0 proze
UCuzeyir cayci
Un artis ne-a scris din Mantes –la Ville (Franța) Cine este Üzeyir Lokman CAYCI ? Uzeyir Lokman CAYCI s-a născut în Turcia, la Bor, sub prefectură renumită pentru verdeața (pentrru pajiștile sale). Cursurile primare și gimnaziale le-a urmat în acest orășel. Apoi a reușit la concursul național de admitere la Universitate și la Școala Superioară de Arte INdustriale Aplicate a Academiel de Arte a Statului de unde a ieșit în 1975, cu diplomă de arhitect interior și de conceptor industrial. Lucrările sale pline de orginalitate au atras atenția cunoscătorilor. Apoi, a fost admis la expoziții și operele sale au fost publicate în reviste de specialitate. La terminarea cursurilor, a început să muncească la departamentul din R.D. cadrul Rafinărilor ținând de faimosul Koc Holding, grup industrial turc, unde a excelat în lucrări de design și de proiectare a furnalului F2. Poemele și nuvelele sale, scrise de la värsta de 14 ani au fost publicate în diverse reviste și ziare, etât anatoliene cât și...
18 poezii, 0 proze
SPSerafim V. Pâslaru
Serafim V. Pâslaru S-a născut la 1 Iulie 1911, în orașul Câmpulung-Muscel. A urmat școala primară nr. 2, apoi primele clase de liceu, (curs inferior) la liceul din Câmpulung, "Dinicu Golescu", iar cursul superior de liceu, la Cluj, unde își ia bacalaureatul. Urmează Facultatea de Medicină din București în anii 1930-1936. A fost arestat de Securitatea din Pitești în anul 1957, luna Octombrie, în legătură cu grupul de rezistență anticomunistă "Arnăuțoiu" și anchetat de Securitatea din Pitești. A fost judecat de către Tribunalul Militar din București, deplasat la Pitești și condamnat la 15 ani muncă silnică pentru uneltire împotriva ordinii sociale. A fost eliberat la 3 August 1964 de la penitenciarul din Gherla. Închisori prin care a trecut: Pitești, Jilava, Caransebeș, Gherla. Pentru a putea scoate din temniță o cantitate foarte mare de versuri, pe care nu avusese puterea de a le reține pe de rost, le-a ‚înscris’ cu acul, cu ață albă, pe materialul unui bandaj cu care și-a oblojit...
1 poezii, 0 proze
Cristian Simionescu
Născut la 21 iulie 1939 în comuna Hlipiceni, județul Botoșani, ca fiu al învățătorilor Ion și Profira Simionescu. După absolvirea școlii primare în comuna natală, a urmat cursurile Liceului Național din Iași, cu excepția ultimei clase, pe care a absolvit-o în 1956 la Liceul “Aurel Vlaicu” din București. Tatăl său a participat la Campania din Est ( 1941 – 1944 ) și a fost deținut politic ( din 1950 ) la Pitești și Aiud. Cristian Simionescu a urmat cursurile Facultății de Filologie ale Universității din Iași, pe care le-a absolvit în 1966, când și-a susținut examenul de stat cu lucrarea „Proza lui Mihai Eminescu”. A debutat în 1970, apoi, timp de zece ani, a fost interzis de către cenzură. La “Cronica” ieșeană a colaborat cu cronici de artă plastică, la “Oferta” cu cronici de cultură la rubrica Forme de relief subiective. Devine membru al Uniunii Scriitorilor în 1983. Volume publicate: "Tabu" ( Editura Cartea Românească, 1970 ); "Vicleniile oceanului" ( Editura Cartea românească 1980 );...
8 poezii, 0 proze
INIon Negoițescu
Ion Negoițescu (* 10 august 1921, Cluj - † 6 februarie 1993,München) a fost un critic și istoric literar român. Este fiul lui Ioan Negoițescu, ofițer de carieră, și al Lucreției Negoițescu (născută Cotuțiu, fiică a unui preot ortodox memorandist). A urmat cursurile liceelor ,,Gheorghe Bariț" și „Constantin Angelescu” din orașul natal, precum și ale liceului de la Aiud, pe care le-a încheiat în 1940. Licean fiind, s-a simțit atras, temporar, în disjuncție cu individualismul și estetismul pe care le va profesa toată viața, de mișcarea legionară. În anul 1937 a debutat cu versuri, publicate într-un ziar local, „Națiunea română”. Ca student al Facultății de Litere și Filosofie din Cluj (1941-1946), s-a refugiat, odată cu această instituție, la Sibiu, după pronunțarea Dictatului de la Viena. Poetul s-a arătat foarte critic la adresa conducerii de atunci a României, care acceptase pasiv dezmembrarea țării. El scria peste ani în ,,Straja dragonilor": ,,A nu fi luptat nici în Răsărit, nici în...
4 poezii, 0 proze
AVAlexandru Vlahuță
Alexandru Vlahuță (n. 5 septembrie 1858, Pleșești (azi Alexandru Vlahuță, Vaslui) - d. 19 noiembrie 1919, București) a fost un scriitor român S-a născut la 5 septembrie 1858 la Pleșești, fiu al unui mic proprietar de pământ. A urmat școala primară și liceul la Bârlad, între 1867 și 1878, susținând examenul de bacalaureat la București, în 1879. A urmat timp de un an cursurile Facultății de Drept din București, pe care le-a părăsit din cauza situației materiale precare, devenind institutor și apoi profesor la Târgoviște. Din 1884 până în 1893 a funcționat ca profesor la diverse instituții de învățământ bucureștene (Școala Normală a „Societății pentru Învățătura Poporului Român“, Azilul „Elena Doamna“, Liceul „Sfântul Gheorghe“). În 1888 a fost revizor școlar pentru județele Prahova și Buzău. Editează revista Vieața (1893 - 1896), apoi Sămănătorul (1901), împreună cu George Coșbuc. Din 1901 a funcționat ca referendar la Casa Școalelor. În 1905 se căsătorește pentru a treia oară cu...
43 poezii, 0 proze
PDPetre Dulfu
Petre Dulfu (n. 10 martie 1856, Tohat, comitatul Sălaj - d. 31 octombrie 1953, București) a fost un autor de basme, poet, profesor, traducător și doctor în filozofie român. A fost membru al Societății Scriitorilor Români din 1911. După absolvirea claselor primare și a Gimnaziului din Baia Mare (Colegiul Gheorghe Șincai de astăzi), a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie la Cluj, obținând, în 1881, diploma de doctor în filosofie cu o lucrare dedicată activității literare a lui Vasile Alecsandri (titlul original: "Mûködése a román irodalom terén", trad. "Activitatea lui Vasile Alecsandri pe tărâmul literaturii române"). Toate studiile, inclusiv lucrarea de doctorat, le-a facut in limba maghiară. După terminarea studiilor, a trecut Carpații și s-a stabilit în București, desfășurând o bogată activitate literară și didactică până la sfârșitul vieții. Aici, prin intermediul lui Ioan Slavici și apoi în casa cunoscutului pedagog Barbu Constantinescu, a avut ocazia să cunoască mari...
1 poezii, 0 proze
Le-a urat mirilor de bine
de ADRIAN ANGHELESCU
Îmi spunea cineva odată De-un nuntaș de la noi din sat Ce cu-o cămașă înflorată Și cu ițari era-îmbrăcat Un prea fălos smadovițean Purtându-și straiul strămoșesc Pe plaiul lui mehedințean Cu farmecul...
Demolarea limbajului
de Teofil Stanciu
E (încă) la modă deconstrucția limbajului. Se practică în presă, în literatură, în vorbirea curentă. Chestiunea are cauze și implicații logice, teologice, filosofice etc. Dar nu mă interesează aici...
Mama nu va uita niciodată două zile…
de Mazen Rifai
Mama nu va uita niciodată două zile: prima, când a primit viza de la Ambasada României și a doua, când se va întoarce acasă închis într-un sicriu… Multe povești au fost îngropate pe drumurile pe care...
străbătând ceața 85
de nicolae tomescu
Un alt început, o nouă existență. Cam asta i se părea că i se întâmplă în acea zi de februarie când iarna era încă în toi, dar vântul subțire, ce pătrundea ușor prin haine, parcă, parcă, aducea și un...
Moș Gerilă
de Maria Tirenescu
Se apropia vacanța, prima noastră vacanță de elevi. Tovarășa învățătoare ne-a repartizat poezii și, în orele de muzică, făceam repetiții pentru spectacolul care urma să aibă loc în ultima zi a...
meandre 56
de viorel gongu
meandre 56- totul e bine când se termină cu bine Mai erau câteva zile până să înceapă Postul Crăciunului. Probabil asta era cauza pentru graba de a face nunta, să fie „de dulce“. Autobuzul...
Păcală (8)
de Nick Sava
Cap. 8 În care Păcală se mărită Iată că îi ieși în cale un alai, urcând pe drumul ce șerpuia printre dealuri. Pasămite sosise sâmbăta de când cei trei frați fugiseră de acasă, iar alaiul întâlnit...
Memnon
de Horia Stamatu
Adunam licurici Iarba umedă surâdea Numai măgarul meu încerca să cânte M-am găsit ca pe un trifoi cu patru foi. Așadar nici o inimă pe aproape Tot ce era viu îmi făcea rău Să nu se clatine nici o...
Adoris și Kromia(26)
de Viorel Darie
Adoris și Kromia(26) Carierele de piatră din munții Taurus deveniră curând neîncăpătoare pentru noii lucrători sosiți de pretutindeni, atrași de promisiunile unor câștiguri fabuloase, așa cum se...
Zooistorii (8, 20-21)
de Dragoș Vișan
VIII. Bufnița strămoșească și fiii Bufnița are niște ochi! Pupilele acelea negre hipnotizează. Când zboară, se declanșează sonor și vizual ceva ocult. Transformarea. Marea Operă! Umerii îi dau atunci...