uzeyir cayci

Copilul de o curiozitate imensă Lacomă/ însetată Scrutează peste pod Ușile ce se închid… Mulțimea de oameni Care privind în viitor Cu gânduri înșelătoare Vor să ajungă Aproape de soare Când el

Ce contează Cămașa mea albastră Ruptă de muncă, pantolonii scâlciați ? Eu, îlmi caut anii pierduți… Ce contează Scrisorile mele deschise, Exilul meu, Drepturile mele furate ? Eu îmi caut

Dacă acest pom n-ar avea decât o ramură de Üzeyir Lokman ÇAYCI, Franța Dacă acest pom n-ar decât o ramură Întâmpinându-se spre gândurile Celor ce iubesc.. Dăruind fructe de bunăvoie Pe care le

Tu n-ai cunoscut încă albastrul Fiul meu… Dacă tu l-ai fi cunoscut Tu n-ai pâta cerul. Tu n-ai murdări marca… Și încă… Și încă Tu n-ai face să cadă Păsări atât de tinere Tăindu-le aripile. Tu n-ai

OGLINDA de Üzeyir Lokman ÇAYCI Omul se vede În Oglindă. Rămâne dincolo de gând Din când în când Vede figuri deformate, Vede lucrurile pe dos…. Caută un vinovat Ïn mod constant Vede

Să devii om de Üzeyir Lokman ÇAYCI Pe planeta pământ Sunt mii de flori Și frumuseți… Nici un om nu trebuie să rămână În spatele ușii strâmte... Într-un an Există diferite luni Și anotimpuri… Orice

Pentru că ești liber copilul meu de Üzeyir Lokman ÇAYCI, Franța Pentru că ești liber copilul meu… Atunci spune Ca tatăl tău să cumpere cai… Atunci vorbește Despre Găurile din buzunarul

Aveam o pisică de o fidelitate exemplară… Pe când șoarecii dansape canape ea moțaia… Timpul s-a scurs într-un somn, adânc Șoarecii au crescut… șI s-au înmulțit Parcă flămânzi de ani